Polonia, singurul stat membru al NATO care alocă 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare, și-a exprimat duminică susținerea față de apelul președintelui ales al SUA, Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre.

Solicitarea lui Trump ca membrii Alianței Nord-atlantice să își dubleze sau chiar tripleze obiectivul pentru bugetele de apărare a determinat o reacție mixtă în rândul guvernelor europene cu probleme financiare.

Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat pentru Financial Times într-un interviu publicat duminică că Varșovia poate fi “legătura transatlantică” între Europa și provocarea lansată de viitorul președinte al Statelor Unite.

Polonia a preluat la 1 ianuarie 2025, de la Ungaria, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, având ca motto “Securitate, Europa!” și stabilindu-și consolidarea relațiilor transatlantice drept obiectiv de prim rang.

Citat de Politico Europe, ministrul polonez al apărării a declarat că “va fi nevoie de încă un deceniu” pentru a atinge obiectivul propus de Trump, dar că președintele ales al SUA “nu ar trebui criticat pentru că a stabilit un obiectiv cu adevărat ambițios, pentru că altfel vor exista unele țări care vor continua să dezbată dacă este într-adevăr nevoie de mai multe cheltuieli”.

Obiectivul propus de 5% este mai mult decât cheltuiește în prezent orice membru NATO.

Polonia se apropie cel mai mult, cheltuind 4,12% din PIB pentru apărare în 2024, și își propune să crească la 5% în 2025. Statele Unite au cheltuit anul trecut 3,4% din PIB-ul lor pentru apărare.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat săptămâna trecută că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.

În 2024, cheltuielile militare germane au atins pentru prima dată nivelul de 2% din PIB, o regulă fixată de NATO în 2014 în urma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia. Aceasta s-a datorat în special unui fond special de 100 de miliarde de euro decis de Olaf Scholz la câteva zile după declanșarea războiului rus la scară mare în Ucraina în februarie 2022, pentru a reînarma Germania și a moderniza apărarea sa.

La finele anului trecut, Financial Times relata într-un material că importanți consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că liderul republican va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

Suedia va pune la dispoziție trei nave de război și un avion pentru a supraveghea infrastructurile esențiale din Marea Baltică și „flota fantomă” a Rusiei, pe fondul incidentelor repetate de deteriorare a cablurilor subacvatice din Europa, a anunțat premierul suedez pentru presă duminică, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Guvernul (Suediei) le-a cerut forțelor armate suedeze să furnizeze până la trei nave de război și un avion de supraveghere aeriană și maritimă, ASC890”, a precizat Ulf Kristersson.

Mai multe cabluri submarine de telecomunicații și electric au fost secționate în Marea Baltică în ultimele luni. Lideri politici europeni și experți suspectează atacuri de „război hibrid” orchestrate de Rusia.

Pe 25 decembrie, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică, pe 17 și 18 noiembrie. Autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj și au reținut petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, o navă despre care UE consideră că ar putea aparține „flotei fantomă” ruse.

Ulterior, NATO a transmis că își va spori prezența militară în Marea Baltică, iar Estonia a trimis o navă de patrulare pentru a-și proteja cablul energetic submarin Estlink1 și legătura operațională critică cu Finlanda. 

Liderii țărilor NATO cu ieșire la Marea Baltică se vor reuni marți la Helsinki pentru a discuta despre securitatea în regiune, fiind așteptată și participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Reuniunea se va concentra pe „întărirea prezenței NATO în Marea Baltică și răspunsul la amenințarea pusă de flota fantomă a Rusiei”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb într-un comunicat săptămâna trecută.

Finlanda a declarat vineri că NATO va trimite două nave, în timp ce Forța Expediționară Comună (JFF), condusă de Regatul Unit și din care fac parte țările nordice și baltice, precum și Olanda, a anunțat luni că va întări supravegherea infrastructurilor submarine în Marea Baltică.

Suedia, care a fost nealiniată militar timp de mai mulți ani, a aplicat pentru aderarea la NATO alături de Finlanda, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Ambele țări au aderat la alianța militară occidentală în martie 2024.

NATO trebuie să se concentreze mai mult pe flancul sudic și pe Africa, a declarat joi premierul Italiei, Giorgia Meloni, într-o conferință de presă, avertizând că Rusia ar putea să-și întărească prezența în estul Libiei după căderea regimului său aliat din Siria, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Căderea lui Bashar al-Assad în Siria, unde Kremlinul operează o bază aeriană și una navală, a creat incertitudini în privința influenței rusești în Orientul Mijlociu și Mediterană.

Meloni a afirmat că a ridicat problema prezenței Rusiei în Africa în cadrul discuțiilor cu aliații săi în ultimii doi ani și a îndemnat NATO să-și consolideze prezența pe continent.

„Suntem foarte concentrați pe flancul nostru estic, fără să realizăm că toate flancurile acestei Alianțe sunt potențial expuse și în special cel sudic”, a declarat Meloni.

Kremlinul a anunțat luna trecută că se află în discuții cu noile autorități din Siria în legătură cu bazele sale și că nu se retrage de acolo, dar Italia se teme că Rusia ar putea căuta să își întărească prezența în alte locuri.

„După căderea regimului Assad, este rezonabil să credem că Rusia caută alte ieșiri (maritime) și este rezonabil să credem că una dintre acestea ar putea fi Cyrenaica”, a declarat Meloni jurnaliștilor.

Cyrenaica, situată în estul Libiei, se află sub controlul comandantului Khalifa Haftar și al Armatei Naționale Libiene (LNA), care de-a lungul anilor a dezvoltat legături cu Kremlinul.