Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis le cere liderilor pro-europeni “sinceritate în comunicarea cu cetățenii”: Adepții euroscepticismului pot ridica probleme reale, dar oferă soluții periculoase pentru societățile noastre

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg

Președintele Klaus Iohannis a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European, pentru sinceritate în comunicarea cu cetățenii europeni și ca metodă de a combate euroscepticismul, într-un discurs în care a evocat “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE și a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”.

El a evocat efectele pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu, pe care le-a calificat drept evoluțiile dramatice care au testat în ultimii ani capacitatea de răspuns, ci și atașamentul față de Uniune și față de valorile și principiile care țin europenii împreună.

“Pe lângă toate aceste provocări, asistăm la o criză a valorilor și, din ce constat, la o criză de încredere a publicului în instituțiile noastre. Ne confruntăm, într-adevăr, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepția de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puțin, despre rolul de lider și rolul global al Europei. De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul – și certitudinea – că facem parte cu toții din aceeași comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi”, a reliefat președintele.

În opinia șeful statului, proiectul european necesită atenție, efort, răbdare și onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită și prosperă. “România de astăzi este un promotor puternic al acțiunii coordonate, în spiritul valorilor europene”, a asigurat el.

În acest sens, Klaus Iohannis a evocat responsabilitatea de a susține o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, o etapă-cheie a acestui proces o reprezintă alegerile europene. “Prioritățile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru viitor”, a punctat președintele.

Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

Astfel, în opinia liderului de la Cotroceni, provocările actuale împing UE spre o regândire transformatoare a acțiunilor, ultimii ani dovedind că acțiunea comună, ca întreg, ca o adevărată Uniune, este esențială.

“Unitatea noastră a fost testată în mod repetat și nu s-a clintit. Mai mult decât atât, aceasta a constituit o surpriză strategică pentru unii și ne-a adus avantaje tactice. Ar trebui să construim pe această bază”, a spus el, cu privire la prima întrebare formulată.

Referindu-se la a doua întrebare – 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern? – președintele Iohannis a evocat consolidarea rezilienței interne, dezvoltarea de politici sectoriale, precum tehnologia, inteligența artificială, combaterea schimbărilor climatice, stimularea competitivității prin producție industrială și lanțuri de aprovizionare durabile.

“Am convingerea că succesul demersurilor în aceste domenii depinde de o piață unică puternică, ce poate oferi soluții la multe dintre problemele cu care ne confruntăm, încurajând creativitatea și dezvoltarea pe scară largă”, a spus el.

În același spectru, șeful statului a precizat că o altă linie de acțiune este continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republicii Moldova.

“Trebuie să fim alături de Ucraina și de poporul său. Am această convingere în pofida anumitor voci care invocă o “oboseală a solidarității” europene. Apărarea democrației, a integrității teritoriale și a suveranității, precum și a ordinii internaționale bazate pe reguli nu poate fi supusă niciunei “oboseli”. România rămâne angajată în acest efort comun. Suntem puternic implicați în sprijinirea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova, intens afectată de criza din regiune”,  spus el.

În continuare, președintele Iohannis și-a exprimat aprecierea pentru atașamentul puternic al Parlamentului European față de valorile fundamentale, dar a avertizat la adresa “euroscepticismului în creștere”.

Adepții săi pot ridica probleme care sunt în parte reale, dar dau soluții greșite și periculoase care ar putea arunca în criză societățile noastre. Prin urmare, este de datoria noastră comună să fim sinceri în comunicarea cu cetățenii europeni“, a conchis el.


Citiți și 

Klaus Iohannis a reafirmat, în plenul PE, “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”: România, un exemplu al puterii transformatoare a Uniunii Europene

Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Din plenul Parlamentului European, Klaus Iohannis solicită aderarea completă a României la Schengen: Așa vom reflecta corect contribuția României la securitatea UE


Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români.

Discursul șefului statului în plenul de la Strasbourg este primul al unui lider european în fața Parlamentului European după summitul extraordinar din 1 februarie, unde liderii europeni au aprobat revizuirea bugetului multianual al UE cu 64,6 miliarde de euro și au votat în unanimitate crearea mecanismului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, cu 17 miliarde granturi și 33 de miliarde împrumuturi.

De asemenea, este primul discurs din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.

Seria de dezbateri „This is Europe” din cadrul Parlamentului European a fost demarată în 2022, la scurt timp după declanșarea războiului împotriva Ucrainei, în perioada 2022-2023 desfășurându-se 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, scopul fiind acela de a reafirma valorile europene și unitatea, de a consolida dezbaterea democratică pe teme de actualitate și de a genera o viziune consistentă privind viitorul proiectului european. Până în prezent, au avut loc 12 dezbateri plenare “Aceasta este Europa”. Cinci dintre ele s-au desfășurat din 2023, cu premierul bulgar Nikolai Denkov (22 noiembrie), cu președintele cipriot Christodoulides (13 iunie), cu cancelarul german Olaf Scholz (9 mai), cu prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel (19 aprilie) și cu președintele lituanian Gitanas Nausėda (14 martie). Liderii UE care au participat la această serie de dezbateri în 2022 au fost prim-ministrul estonian Kaja Kallas, premierul italian Mario Draghi, premierul irlandez Micheál Martin, prim-ministrul croat Andrej Plenković, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul finlandez Sanna Marin și prim-ministrul sloven Robert Golob.

În egală măsură, este pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European. 

La 23 octombrie 2018, cu două luni înainte ca România să preia pentru prima dată mandatul de președinție rotativă la Consiliul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, sub egida dezbaterilor “Viitorul Europei”.

Atunci, liderul de la Cotroceni a prezentat viziunea României privind viitorul Europei, afirmând că ”românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat”. ”Pledez ferm pentru calea europeană comună în consolidarea proiectului european”, a spus Iohannis, în octombrie 2018, de la pupitrul casei democrației europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, după ce Rusia a dat-o în urmărire pe Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei: O insignă de onoare pentru apărarea neobosită a valorilor UE

Published

on

© European Union 2023

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis marți un mesaj de sprijin pentru prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, după ce poliţia rusă a dat-o în urmărire în urmărire

“Kaja Kallas, poți purta această listă pe lista de “urmăriți” a Rusiei ca pe o insignă de onoare pentru apărarea neobosită a valorilor și principiilor pe care a fost fondată Uniunea Europeană”, a scris Michel, pe platforma X.

“Nu ne vom lăsa intimidați de războiul de război al Kremlinului. Și suntem solidari cu tine”, a continuat el.

 

Kallas este urmărită “într-un dosar penal”, a transmis Ministerul Afacerilor Interne de la Moscova, fără a specifica infracţiunea implicată. Sunt daţi în urmărire şi secretarul de stat estonian Taimar Peterkop şi ministrul culturii din Lituania, Simonas Kairis.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că cei trei sunt ostili Rusiei, fiind “răspunzători de decizii care sunt de facto o insultă la adresa istoriei” şi “persoane care întreprind acţiuni ostile împotriva memoriei istorice, a ţării noastre”.

“Acțiunea Federației Ruse nu este surprinzătoare, deoarece este tactica sa obișnuită de intimidare”, a denunțat Kallas într-o declarație, promițând că va continua să susțină Ucraina distrusă de război și să lupte împotriva “propagandei ruse”.

“De-a lungul istoriei, Rusia și-a mascat represiunile în spatele așa-ziselor agenții de aplicare a legii. Știu asta din istoria familiei mele. Când bunica și mama mea au fost deportate în Siberia, KGB-ul a emis mandatul de arestare. Kremlinul speră acum că această mișcare va ajuta să mă reducă la tăcere, pe mine și pe alții, dar nu o va face. Dimpotrivă. Voi continua sprijinul meu puternic pentru Ucraina. Voi continua să susțin creșterea apărării Europei”, a spus Kallas într-o postare pe platforma de socializare X.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel apără “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5: UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică

Published

on

© European Union, 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a denunțat duminică “declarațiile nesăbuite” cu privire la apărarea aliaților ale fostului președinte american Donald Trump, candidat pentru realegerea la Casa Albă, pledând pentru autonomie strategică la nivelul Uniunii Europene.

“Alianța transatlantică a susținut securitatea și prosperitatea americanilor, canadienilor și europenilor timp de 75 de ani. Declarațiile nesăbuite privind securitatea NATO și solidaritatea articolului 5 servesc doar intereselor lui Putin”, a scris Michel, pe rețeaua de socializare X (ex-Twitter).

El a avertizat că astfel de afirmații “nu aduc mai multă securitate sau pace în lume”.

“Dimpotrivă, ele subliniază din nou necesitatea ca UE să își dezvolte urgent autonomia strategică și să investească în continuare în apărarea sa. Și de a menține Alianța noastră puternică”, a conchis șeful Consiliului European.

Fostul președinte american Donald Trump a declarat sâmbătă că ar “încuraja” Rusia să atace orice țară membră a NATO care nu își îndeplinește obligațiile financiare față de alianța de apărare, în remarci pe care Casa Albă le-a repudiat ca fiind “îngrozitoare și nebunești”.

Vorbind la un miting de campanie în Carolina de Sud, Trump a declarat că, în timp ce era președinte, le-a spus liderilor NATO că ar “încuraja [Rusia] să facă ce naiba vrea” cu membrii alianței care “nu respectă” obiectivele de cheltuieli ale grupului.

“Unul dintre președinții unei țări mari s-a ridicat și a spus: ‘Ei bine, domnule, dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?”, și-a amintit Trump în timpul mitingului. “Am spus: ‘Nu ați plătit. Sunteți în întârziere’. El a spus: ‘Da, să spunem că s-a întâmplat asta’. Nu, nu v-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă ce naiba vor”.

Într-un gest rar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns afirmațiilor lui Trump, precizând că acestea “subminează securitatea Alianței” și expun “soldații americani și europeni la un risc sporit”.

Favorit la învestitura republicană, Trump a fost întrebat recent de către prezentatorii unei intervenţii în direct la Fox News despre poziţia sa faţă de NATO, o întrebare care a urmat dezvăluirii apărute că el le-ar fi spus unor înalţi oficiali europeni, pe când era preşedinte, că SUA nu vor ajuta niciodată Europa dacă va fi atacată.

El a precizat că va condiționa angajamentul față de NATO de modul cum europenii vor trata SUA, subliniind că aliații occidentali au profitat de Statele Unite.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, politician veteran al Europei, către republicanii din SUA care blochează ajutorul pentru Ucraina: Ronald Reagan se răsucește în mormânt. Să vă fie rușine

Published

on

© European Union 2024

Premierul polonez, Donald Tusk, un veteran al politicii europene, a adresat o mustrare publică dură republicanilor americani, care continuă să blocheze ajutorul militar al Statelor Unite pentru Ucraina.

Într-o postare pe rețelele de socializare publicată joi dimineață, le-a reamintit republicanilor de spiritul lui Ronald Reagan, președintele republican care a contribuit decisiv la încheierea Războiului Rece și eliberarea țărilor din Europa Centrală și de Est de sub regimurile comuniste.

Stimați senatori republicani din America. Ronald Reagan, care a ajutat milioane dintre noi să ne recâștigăm libertatea și independența, trebuie să se răsucească astăzi în mormânt. Să vă fie rușine“, a scris Tusk, pe X.

Critica neobișnuit de puternică a politicienilor din cel mai important partener bilateral de securitate al Varșoviei a venit după ce Senatul american a blocat un proiect de lege bipartizan de 118 miliarde de dolari privind frontiera dintre SUA și Mexic și Ucraina.

Proiectul de lege ar fi trebuit să ofere 60 de miliarde de dolari în asistență militară pentru Kiev.

Tusk este unul dintre politicienii veterani ai Europei, după ce a fost prim-ministru al Poloniei din 2007 până în 2014, președinte al Consiliului European din 2014 până în 2019 și președinte al Partidului Popular European din 2019 până în 2022, înainte de a reveni la funcția de prim-ministru la sfârșitul anului trecut.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Rareș Bogdan2 hours ago

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

NATO5 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Von der Leyen predă 50 de autoturisme finanțate de UE forțelor de securitate ucrainene pentru a spori stabilitatea și a consolida investigațiile privind crimele de război în teritoriile eliberate de ocupație

ROMÂNIA7 hours ago

Doi ani de război în Ucraina| Nicolae Ciucă: România și întreaga lume liberă sprijină o națiune care luptă pentru viață, pentru libertate și pentru valorile democratice

ROMÂNIA7 hours ago

Palatul Victoria, iluminat la 24 februarie în culorile drapelului ucrainean: „Guvernul României va lucra mai departe aplicat pentru a intensifica sprijinul concret și multidimensional pentru Ucraina”

NATO7 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Dan Motreanu8 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu obține sprijinirea unor propuneri importante pentru România în cadrul raportului privind crearea platformei Tehnologii Strategice pentru Europa

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Olanda încheie un acord de securitate pe zece ani cu Ucraina pentru a-i consolida apărarea și integrarea în UE și NATO

SUA19 hours ago

UE și SUA își vor alinia strategia de reducere a riscurilor în relație cu China prin investiții în reziliența lor și reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice

NATO7 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 day ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA3 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA5 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA1 week ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

Trending