Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis le cere liderilor pro-europeni “sinceritate în comunicarea cu cetățenii”: Adepții euroscepticismului pot ridica probleme reale, dar oferă soluții periculoase pentru societățile noastre

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg

Președintele Klaus Iohannis a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European, pentru sinceritate în comunicarea cu cetățenii europeni și ca metodă de a combate euroscepticismul, într-un discurs în care a evocat “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE și a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”.

El a evocat efectele pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu, pe care le-a calificat drept evoluțiile dramatice care au testat în ultimii ani capacitatea de răspuns, ci și atașamentul față de Uniune și față de valorile și principiile care țin europenii împreună.

“Pe lângă toate aceste provocări, asistăm la o criză a valorilor și, din ce constat, la o criză de încredere a publicului în instituțiile noastre. Ne confruntăm, într-adevăr, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepția de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puțin, despre rolul de lider și rolul global al Europei. De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul – și certitudinea – că facem parte cu toții din aceeași comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi”, a reliefat președintele.

În opinia șeful statului, proiectul european necesită atenție, efort, răbdare și onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită și prosperă. “România de astăzi este un promotor puternic al acțiunii coordonate, în spiritul valorilor europene”, a asigurat el.

În acest sens, Klaus Iohannis a evocat responsabilitatea de a susține o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, o etapă-cheie a acestui proces o reprezintă alegerile europene. “Prioritățile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru viitor”, a punctat președintele.

Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

Astfel, în opinia liderului de la Cotroceni, provocările actuale împing UE spre o regândire transformatoare a acțiunilor, ultimii ani dovedind că acțiunea comună, ca întreg, ca o adevărată Uniune, este esențială.

“Unitatea noastră a fost testată în mod repetat și nu s-a clintit. Mai mult decât atât, aceasta a constituit o surpriză strategică pentru unii și ne-a adus avantaje tactice. Ar trebui să construim pe această bază”, a spus el, cu privire la prima întrebare formulată.

Referindu-se la a doua întrebare – 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern? – președintele Iohannis a evocat consolidarea rezilienței interne, dezvoltarea de politici sectoriale, precum tehnologia, inteligența artificială, combaterea schimbărilor climatice, stimularea competitivității prin producție industrială și lanțuri de aprovizionare durabile.

“Am convingerea că succesul demersurilor în aceste domenii depinde de o piață unică puternică, ce poate oferi soluții la multe dintre problemele cu care ne confruntăm, încurajând creativitatea și dezvoltarea pe scară largă”, a spus el.

În același spectru, șeful statului a precizat că o altă linie de acțiune este continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republicii Moldova.

“Trebuie să fim alături de Ucraina și de poporul său. Am această convingere în pofida anumitor voci care invocă o “oboseală a solidarității” europene. Apărarea democrației, a integrității teritoriale și a suveranității, precum și a ordinii internaționale bazate pe reguli nu poate fi supusă niciunei “oboseli”. România rămâne angajată în acest efort comun. Suntem puternic implicați în sprijinirea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova, intens afectată de criza din regiune”,  spus el.

În continuare, președintele Iohannis și-a exprimat aprecierea pentru atașamentul puternic al Parlamentului European față de valorile fundamentale, dar a avertizat la adresa “euroscepticismului în creștere”.

Adepții săi pot ridica probleme care sunt în parte reale, dar dau soluții greșite și periculoase care ar putea arunca în criză societățile noastre. Prin urmare, este de datoria noastră comună să fim sinceri în comunicarea cu cetățenii europeni“, a conchis el.


Citiți și 

Klaus Iohannis a reafirmat, în plenul PE, “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”: România, un exemplu al puterii transformatoare a Uniunii Europene

Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Din plenul Parlamentului European, Klaus Iohannis solicită aderarea completă a României la Schengen: Așa vom reflecta corect contribuția României la securitatea UE


Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români.

Discursul șefului statului în plenul de la Strasbourg este primul al unui lider european în fața Parlamentului European după summitul extraordinar din 1 februarie, unde liderii europeni au aprobat revizuirea bugetului multianual al UE cu 64,6 miliarde de euro și au votat în unanimitate crearea mecanismului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, cu 17 miliarde granturi și 33 de miliarde împrumuturi.

De asemenea, este primul discurs din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.

Seria de dezbateri „This is Europe” din cadrul Parlamentului European a fost demarată în 2022, la scurt timp după declanșarea războiului împotriva Ucrainei, în perioada 2022-2023 desfășurându-se 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, scopul fiind acela de a reafirma valorile europene și unitatea, de a consolida dezbaterea democratică pe teme de actualitate și de a genera o viziune consistentă privind viitorul proiectului european. Până în prezent, au avut loc 12 dezbateri plenare “Aceasta este Europa”. Cinci dintre ele s-au desfășurat din 2023, cu premierul bulgar Nikolai Denkov (22 noiembrie), cu președintele cipriot Christodoulides (13 iunie), cu cancelarul german Olaf Scholz (9 mai), cu prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel (19 aprilie) și cu președintele lituanian Gitanas Nausėda (14 martie). Liderii UE care au participat la această serie de dezbateri în 2022 au fost prim-ministrul estonian Kaja Kallas, premierul italian Mario Draghi, premierul irlandez Micheál Martin, prim-ministrul croat Andrej Plenković, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul finlandez Sanna Marin și prim-ministrul sloven Robert Golob.

În egală măsură, este pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European. 

La 23 octombrie 2018, cu două luni înainte ca România să preia pentru prima dată mandatul de președinție rotativă la Consiliul Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, sub egida dezbaterilor “Viitorul Europei”.

Atunci, liderul de la Cotroceni a prezentat viziunea României privind viitorul Europei, afirmând că ”românii au voința și forța de a merge pe drumul european pe care și l-au asumat”. ”Pledez ferm pentru calea europeană comună în consolidarea proiectului european”, a spus Iohannis, în octombrie 2018, de la pupitrul casei democrației europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor solicita un nou acord european privind competitivitatea și o nouă strategie orizontală pentru piața unică până în iunie 2025, conform proiectului de concluzii al summitului informal al Consiliului European din 17-18 aprilie, care va avea loc la Bruxelles.

Acțiunea politică a UE “trebuie să fie mai bine pusă în slujba consolidării bazei economice, de producție, industriale și tehnologice a Europei, asigurând astfel reziliența economică a Uniunii, competitivitatea sa globală, poziția sa de lider tehnologic și atractivitatea sa ca locație de afaceri”, se arată în proiectul de concluzii, consultat de Politico Europe.

Liderii celor 27 de state membre ale UE se întrunesc săptămâna viitoare la Bruxelles în cadrul unui summit informal propus de președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene, mandat semestrial la cârma Consiliului pe care guvernul de la Bruxelles având printre priorități stimularea competitivității economice europene, consolidarea pieței unice și transformarea tehnologică a Uniunii.

Modul prin care liderii europeni urmăresc stimularea competitivității se referă la implementarea reformelor, dintre care cea mai importantă este o Uniune a piețelor de capital funcțională. De altfel, la Consiliul European din 21-22 martie, liderii europeni au solicitat finalizarea rapidă a strategiei privind Uniunea Piețelor de Capital, considerând-o esențială pentru piața unică și pentru finanțarea IMM-urilor.

Apoi, potrivit proiectului de concluzii dezbătut și pregătit pentru săptămâna viitoare, o altă măsură este reprezentată de stimularea industriilor digitale și a tehnologiilor curate, crearea unei “adevărate” uniuni a energiei și promovarea locurilor de muncă de înaltă calitate.

Summitul va aborda și modalitatea prin care UE să facă față concurenței din partea Chinei.

Europa ar trebui să “urmărească o politică comercială deschisă și echitabilă care să deschidă piețele țărilor terțe pentru companiile din UE și să apere interesele UE atunci când se confruntă cu practici neloiale, revigorând în același timp comerțul mondial, în care OMC joacă un rol central”, se arată în text.

Summitul va avea loc după ce Comisia Europeană dezbate în această săptămână viitorul pieței unice a Uniunii Europene.

De altfel, tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Documentul constată un reviriment al investițiilor publice, grație fondurilor de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, un nivel susținut al investițiilor private, cu UE rămânând o putere comercială majoră, ea reprezentând 16% din exporturile mondiale și fiind, astfel, o sursă de competitivitate. În același timp, raportul constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și evocă inclusiv “o mai bună coordonare a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului”, în contextul în care Uniunea Europeană este devansată de SUA și China în privința investițiilor în cercetare și inovare.

Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale ale pieței unice europene, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în 2023, aceștia fiind funcționarea pieței unice, accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, educația și competențele, comerțul și autonomia strategică deschisă.

Raportul vine, de asemenea, înaintea concluziilor așteptate de la foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta în viitoarele lor rapoarte privind viitorul competitivității europene și, respectiv, al pieței unice. Cei doi foști lideri europeni au fost însărcinați de Comisia European și de Consiliu cu publicarea unor rapoarte în acest sens.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Viktor Orban, la consultările privind viitorul UE găzduite de Klaus Iohannis și Charles Michel: Viziunea Ungariei este simplă – Make Europe Great Again

Published

on

© European Union 2024

Premierul maghiar Viktor Orban s-a folosit miercuri de sloganul fostului președinte american Donald Trump, pe care îl simpatizează și susține pentru un al doilea mandat la Casa Albă, pentru a expune viziunea Ungariei privind viitorul Uniunii Europene.

Orban, a cărui țară care va prelua 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE, s-a aflat la București pentru o rundă de consultări găzduite de președintele Klaus Iohannis și președintele Consiliului European, Charles Michel, cu privire la Agenda Strategică a UE 2024-2029.

Discuție strategică despre viitorul UE cu Charles Michel, Klaus Iohannis, Alexander De Croo, Andrej Plenkovic. Viziunea maghiară este simplă: Să facem Europa măreață din nou!
#MakeEuropeGreatAgain #MEGA“, a scris Orban, pe X, într-o aluzie la sloganul lui Trump – “Make America Great Again (MAGA)”.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au găzduit, miercuri, la Palatul Cotroceni o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, la care vor participa şi premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei. Cu o zi înainte de vizita la București, președintele Consiliului European Charles Michel s-a aflat la Vilnius, pentru consultări similare găzduite de președintele lituanian Gitanas Nauseda, la care participă și liderii celorlalte țări baltice, dar și premierul olandez Mark Rutte. După prezența la București, Michel se va deplasa la Varșovia și la Viena pentru reuniuni similare cu liderii statelor UE.

Citiți și Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Șeful statului a afirmat că România este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 şi a arătat că ţara noastră poate contribui semnificativ la procesul de stabilire a următoarei Agende Strategice a UE pentru perioada 2024-2029, reamintind că actualul document strategic pentru perioada 2019-2024 a fost pregătit la summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, de Ziua Europei.

Din perspectiva României, în următorii ani, a subliniat Klaus Iohannis, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe “consolidarea construcţiei europene”, referindu-se “în special la securitate şi apărare”.

“Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a spus președintele.

Organizarea acestei reuniuni în România are o semnificație aparte, ținând cont că actuala agendă strategică pentru perioada 2019-2024, adoptată în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, are ca punct de reflecție summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, când cei 27 de șefi de state sau de guverne au făgăduit să apere o singură Europă, de la est la vest și de la nord la sud.

De asemenea, componența acestui format îi reunește pe șeful Consiliului European, doi lideri longevivi – Klaus Iohannis și Andrej Plenkovic, și liderii țărilor care se succed la președinția Consiliului UE – premierul belgian Alexander de Croo și premierul maghiar Viktor Orban.

Charles Michel a lansat în toamna anului trecut o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii statelor membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie 2023 la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris.

Această lansare a venit după ce șeful Consiliului European a dat startul, la summitul european din iunie 2023, discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Președintele Consiliului European a propus atunci patru mari domenii, precum 1) consolidarea bazei economice și sociale, cu accent tranziția ecologică și digitală, competitivitatea, inovarea, sănătatea); 2) abordarea provocării energetice; 3) consolidarea capacităților noastre de securitate și apărare; și 4) aprofundarea angajamentului cu restul lumii.

Documentul de lucru de atunci plasează “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, întrucât, în opinia lui Michel, UE trebuie să decidă ce putere geopolitică dorește să fie, cu peste 30 de state membre.

Tot atunci, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Venind în pregătirea acestor discuții privind agenda strategică și extinderea Uniunii, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că România este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 şi a arătat că ţara noastră poate contribui semnificativ la procesul de stabilire a următoarei Agende Strategice a UE pentru perioada 2024-2029, reamintind că actualul document strategic pentru perioada 2019-2024 a fost pregătit la summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, de Ziua Europei.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au găzduit, miercuri, la Palatul Cotroceni o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, la care vor participa şi premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei. Cu o zi înainte de vizita la București, președintele Consiliului European Charles Michel s-a aflat la Vilnius, pentru consultări similare găzduite de președintele lituanian Gitanas Nauseda, la care participă și liderii celorlalte țări baltice, dar și premierul olandez Mark Rutte. După prezența la București, Michel se va deplasa la Varșovia și la Viena pentru reuniuni similare cu liderii statelor UE.

“Vom porni discuţia pe liniile trasate împreună prin Declaraţia de la Granada, din octombrie 2023, care a marcat debutul procesului de definire a orientărilor şi a priorităţilor noastre strategice pentru 2024-2029 şi a identificat printre temele prioritare: securitatea şi apărarea, extinderea, implicarea Uniunii Europene la nivel mondial, rezilienţa şi competitivitatea, energia şi migraţia. România este profund angajată, în fiecare zi, în avansarea tuturor acestor priorităţi ale Uniunii şi putem contribui semnificativ la acest proces, inclusiv pe baza experienţei noastre ca stat care a aderat mai recent şi care se află în imediata vecinătate a războiului din Ucraina”, a spus şeful statului, după întrevederea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă comună cu acesta premergătoare reuniunii comune cu Viktor Orban, Alexander De Croo și Andrej Plenkovic


Din perspectiva României, în următorii ani, a subliniat Klaus Iohannis, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe “consolidarea construcţiei europene”, referindu-se “în special la securitate şi apărare”.

“Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a spus președintele.

 

 

Preşedintele Iohannis a precizat că, în ceea ce priveşte conectivitatea, România îşi doreşte o Europă bine ancorată în lanţurile de aprovizionare la nivel global, iar un rol strategic în acest sens îl are Marea Neagră.

“În acelaşi timp, este important să vedem conectivitatea şi ca vector de aprofundare a integrării în interiorul Uniunii”, a adăugat şeful statului.

Referitor la Piaţa Unică, el a punctat că aceasta rămâne un pilon fundamental al proiectului european şi cel mai bun instrument pentru a consolida creşterea şi rezilienţa, inclusiv pentru a face faţă şocurilor externe.

“Voi pleda pentru stimularea competitivităţii, menţinerea coeziunii în cadrul pieţei interne şi condiţii echitabile de concurenţă în Uniune şi în raport cu partenerii externi”, a mai spus Iohannis.

Potrivit șefului statului, discuţiile cu privire la Agenda Strategică a UE vor scoate în evidenţă unitatea şi angajamentul comun al statelor membre de a găsi soluţii la problemele prioritare pentru cetăţenii şi de a întări Uniunea într-un moment-cheie al existenţei sale.

“Ne aşteaptă provocări majore, dar avem şi lecţiile învăţate ale ultimilor cinci ani extrem de dificili, în care Uniunea a dovedit că este rezilientă, adaptabilă şi capabilă să-şi protejeze cetăţenii”, a conchis președintele Iohannis.

La rândul său, președintele Consiliului European i-a mulțumit lui Iohannis pentru găzduire și a precizat că reuniunea va pregăti “Uniunea noastră pentru o nouă realitate economică și geopolitică”.

Președintele Klaus Iohannis îi găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, pe președintele Consiliului European, Charles Michel, și pe prim-miniștrii Belgiei, Croației și Ungariei – Alexander de Croo, Andrej Plenkovic și Viktor Orban. Întâlnirea și dineul de lucru găzduite de șeful statului fac parte din procesul de consultări lansat de Charles Michel pentru pregătirea agendei strategice a UE 2024-2029 ce va fi adoptată la summitul Consiliului European din 27-28 iunie 2024, după alegerile europene.

Organizarea acestei reuniuni în România are o semnificație aparte, ținând cont că actuala agendă strategică pentru perioada 2019-2024, adoptată în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, are ca punct de reflecție summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, când cei 27 de șefi de state sau de guverne au făgăduit să apere o singură Europă, de la est la vest și de la nord la sud.

De asemenea, componența acestui format îi reunește pe șeful Consiliului European, doi lideri longevivi – Klaus Iohannis și Andrej Plenkovic, și liderii țărilor care se succed la președinția Consiliului UE – premierul belgian Alexander de Croo și premierul maghiar Viktor Orban.

Charles Michel a lansat în toamna anului trecut o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii statelor membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie 2023 la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris.

Această lansare a venit după ce șeful Consiliului European a dat startul, la summitul european din iunie 2023, discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Președintele Consiliului European a propus atunci patru mari domenii, precum 1) consolidarea bazei economice și sociale, cu accent tranziția ecologică și digitală, competitivitatea, inovarea, sănătatea); 2) abordarea provocării energetice; 3) consolidarea capacităților noastre de securitate și apărare; și 4) aprofundarea angajamentului cu restul lumii.

Documentul de lucru de atunci plasează “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, întrucât, în opinia lui Michel, UE trebuie să decidă ce putere geopolitică dorește să fie, cu peste 30 de state membre.

Tot atunci, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Venind în pregătirea acestor discuții privind agenda strategică și extinderea Uniunii, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ50 mins ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA1 hour ago

Gala AOR. Ministrul Adrian Veștea asigură autoritățile locale de deschidere la dialog și colaborare: Fiți motorul care să ducă la progres

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Adrian Câciu, la Gala AOR: Sunteți cei care ați sprijinit România să aibă un exercițiu financiar de succes în perioada 2014-2020, cu o absorbție de 97%, peste 23 de miliarde de euro

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă: Reconfirmarea ratingului suveran al României cu perspectivă stabilă, o dovadă că măsurile de la guvernare sunt corecte

ROMÂNIA3 hours ago

Alte trei aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze se alătură Centrului european de instruire din România

ROMÂNIA4 hours ago

Gala AOR. Președintele Curții de Conturi, recunoscător pentru ”parteneriatul solid și constructiv” pe care îl are cu Asociația Orașelor din România: Să continuăm colaborarea pentru a răspunde provocărilor urbane

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Ciolacu, vizită de lucru în Qatar: Avem în vedere atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis merge la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European. Liderii din UE vor dezbate pe larg noul Pact european privind competitivitatea

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, mesaj în cadrul Galei Asociației Orașelor din România: Să aveți în continuare energia și curajul să duceți comunitățile pe care le reprezentați spre un viitor cu adevărat european

SUA5 hours ago

Blinken îi asigură pe aliații de la Marea Neagră că pot conta pe sprijinul SUA pentru consolidarea securității și prosperității în regiune

ROMÂNIA DIGITALĂ50 mins ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

Trending