Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis merge la Bruxelles la două zile după alegerile europene. Președintele participă la un Consiliu European crucial dedicat desemnării noilor lideri ai instituțiilor UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Preşedintele Klaus Iohannis va participa marţi, 28 mai, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European, întrunire anunțată de președintele Consiliului European Donald Tusk la finalul Summitului de la Sibiu și care va deschide tratativele între șefii de stat sau deu guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro. ”discuţiile vor viza evaluarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23 – 26 mai. Liderii statelor membre UE vor avea, de asemenea, o discuţie preliminară cu privire la candidaţii care urmează să fie desemnaţi în conducerea instituţiilor Uniunii Europene”. CaleaEuropeană.ro va asigura marți, 28 mai, o corespondență specială de la Bruxelles dedicată debutului negocierilor pentru viitoarea ierarhie de conducere a instituțiilor UE. Mai mult, potrivit celor mai recente evoluții, summitul din 28 mai va fi ultimul pentru premierul britanic Theresa May, care și-a anunțat demisia din funcție după data de 7 iunie.

În comunicat, Administrația Prezidențială face referire la procedurile de numire ale președintelui Consiliului European, președintelui Comisiei Europene și ale componenței Colegiului Comisarilor, inclusiv a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Astfel, primele opțiuni oficiale ale liderilor europeni vor ieși la suprafață la Consiliul European special din 28 mai, convocat de președintele Donald Tusk, pentru ca șefii de stat sau de guvern să discute despre funcțiile europene de top. De altfel, Tusk s-a referit, la finalul Summitului de la Sibiu, atât la responsabilitatea liderilor de a crea consens, cât și realitatea politică că acesta ar putea să nu fie întrunit în condițiile în care numirile în ierarhia europeană ar trebui să țină cont și de echilibrul geografic și de cel de gen.

De altfel, summitul de la Sibiu, dedicat viitorului Europei, a fost surprins în una dintre cele mai bune definiții ale sale drept o ”urzeală a tronurilor” pentru a sintetiza cât mai bine tatonările și presiunile dintre liderii europeni pentru viitoarea garnitură de lideri instituționali și poziții cheie în ierarhia UE: președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European, președintele Consiliului European, președintele Băncii Centrale Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. La același summit, Bloomberg a notat că numele directorului Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, și cel al cancelarului german Angela Merkel, au fost discutate pentru a ocupa fotoliile de președinte al Comisiei Europene, respectiv de președinte al Consiliului European.

Președintele francez Emmanuel Macron se împotrivește unei legături automate între rezultatele alegerile europene și numele celui propus pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, în timp ce popularii europeni, între care se numără și Angela Merkel sau Klaus Iohannis, îl au drept candidat pe Manfred Weber, iar social-democrații europeni, reprezentați de premierii Spaniei sau Portugaliei, îl au candidat pe Frans Timmermans, cel care a și câștigat deja alegerile europene din Olanda.

De altfel, CaleaEuropeană.ro a analizat, pe larg, cum arată situația privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise. Separat, Reuters a scris despre ”marea vânătoare de posturi europene”, portretizând cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024.


Care sunt procedurile de numire?

În ceea ce priveşte procedurile de numire, potrivit articolului 15(5) al Tratatului privind Uniunea Europeană, preşedintele Consiliului European este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.

Referitor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, conform articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.

Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.

Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei Europene sunt supuşi votului de aprobare al Parlamentului European, în urma audierilor organizate de acesta. Pe baza acestei aprobări, componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene va expira la 31 octombrie.

Consiliul European, conform articolului 18 al Tratatului privind Uniunea Europeană, acţionând pe baza majorităţii calificate, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant urmând să expire la data de 31 octombrie.


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Brexit: Președintele francez Emmanuel Macron îl susține pe Boris Johnson și spune că ”o amânare suplimentară nu este în interesul nimănui”

Published

on

© European Union, 2019

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut premierului britanic Boris Johnson o clarificare rapidă asupra situaţiei acordului privind Brexitul, după ce Camera Comunelor a amânat sâmbătă votarea acestuia, a anunţat Palatul Elysee, citat de AFP.

Potrivit preşedinţiei franceze, Macron şi Johnson au avut o convorbire telefonică sâmbătă după-amiaza.

Un acord a fost negociat, aşadar de acum înainte parlamentului britanic îi revine să spună dacă îl aprobă sau îl respinge. Trebuie un vot pe fond. O amânare suplimentară nu este în interesul nimănui’‘, a indicat preşedintele Franţei, potrivit Agerpres.

Obligat de lege, premierul Boris Johnson a trimis o scrisoare către președintele Consiliului European Donald Tusk prin care premierul Marii Britanii solicită o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020. Imediat după primirea scrisorii, Tusk a scris pe Twitter că va începe consultările cu liderii UE pentru a decide cum va reacționa Uniunea la această nouă cerere de prelungire.

În fapt, Johnson a trimis două scrisori însoțite de o notă explicativă din partea ambasadorului britanic la UE, în care diplomatul explică faptul că scrisoarea de prelungire este conformă cu legea Benn adoptată de Parlament la 4 septembrie.

Prima scrisoare este cea de prelungire și nu este semnată de premierul Marii Britanii, fiind precizat că Londra propune extinderea termenului pentru Brexit până la 31 ianuarie 2020 cu posibilitatea devansării termenului dacă un acord este ratificat până la acea dată.

În cea de-a doua scrisoare, de această dată semnată, Johnson arată că săptămâna viitoare va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019, acesta subliniind că o nouă prelungire a Brexit-ului ar fi o greșeală și ar prejudicia interesele Regatului Unit și ale Uniunii Europene.

Duminică, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles pentru a discuta cererea oficială a Regatului Unit de a-şi amâna retragerea din Uniune.

Potrivit unor oficiali europeni citați de The Guardian, liderii statelor membre vor fi de acord cu extinderea termenului pentru Brexit, însă o astfel de decizie va fi luată spre finalul lunii octombrie pentru a permite evenimentelor de la Londra să își urmeze cursul.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017.

De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins, în total, de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii. În condițiile în care acordul a fost respins și pentru a treia oară, în urma unui summit organizat la 10 aprilie, termenul pentru Brexit a fost prelungit până la 31 octombrie, Uniunea Europeană solicitând atunci Marii Britanii să nu ”piardă acest timp” oferit.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Este oficial: Obligat de Parlament, Boris Johnson cere liderilor europeni să prelungească termenul pentru Brexit. Donald Tusk începe consultările cu șefii de stat sau de guvern

Published

on

© European Union, 2019

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a confirmat sâmbătă, la miezul nopții, că a primit scrisoarea prin care premierul Marii Britanii Boris Johnson solicită o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020, în condițiile în care Camera Comunelor a votat sâmbătă să nu supună unei aprobări Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Potrivit BBC și The Guardian, Boris Johnson a trimis la Bruxelles două scrisori, însă scrisoarea de prelungire a termenului de retragere a Marii Britanii din UE nu este semnată. În scrisoare este precizat că Marea Britanie propune extinderea termenului pentru Brexit până la 31 ianuarie 2020 cu posibilitatea devansării termenului dacă un acord este ratificat până la acea dată. În cea de-a doua scrisoare, de această dată semnată, Johnson arată că săptămâna viitoare va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019.

Am primit scrisoarea de amânare. Voi începe consultările cu liderii UE pentru a decide cum reacționăm”, a scris Tusk, pe contul său de Twitter.

Simbolic, președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat pe Twitter la ora 00:00 că ”scrisoarea de amânare doar ce a sosit”, în condițiile în care legea Benn îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este agreat până la data de 19 octombrie.

De altfel, în cursul serii de sâmbătă, Tusk a vorbit la telefon cu Johnson, iar șeful executivului de la Londra i-a confirmat că va trimite o scrisoare până la finalul zilei, acesta fiind nevoit să respecte legea.

La 4 septembrie, parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este agreat până la data de 19 octombrie. Sâmbătă, 19 octombrie, parlamentarii britanici au votat, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul.

Un detaliu de culoare este acela că Boris Johnson, la două zile după votul din data de 4 septembrie, a afirmat că ”mai bine aş muri într-un şanţ” decât să nu livreze Brexit-ul.

Potrivit BBC și The Guardian însă, Boris Johnson a trimis la Bruxelles două scrisori, iar scrisoarea de prelungire a termenului de retragere a Marii Britanii din UE nu este semnată. În scrisoare este precizat că Marea Britanie propune extinderea termenului pentru Brexit până la 31 ianuarie 2020 cu posibilitatea devansării termenului dacă un acord este ratificat până la acea dată.

În schimb, cea de-a doua, care este semnată de Boris Johnson, cuprinde un apel al premierului britanic pentru ca ieșirea Marii Britanii din UE să se producă la 31 octombrie, acesta subliniind că o nouă prelungire a Brexit-ului ar fi o greșeală și ar prejudicia interesele Regatului Unit și ale Uniunii Europene.

Mai există și o a treia scrisoare, sub formă de notă explicativă, a ambasadorului Marii Britanii la UE, Sir Tim Barrow, în care diplomatul explică faptul că scrisoarea de prelungire este conformă cu legea Benn adoptată de Parlament la 4 septembrie.

 

Potrivit unor oficiali europeni citați de The Guardian, liderii statelor membre vor fi de acord cu extinderea termenului pentru Brexit, însă o astfel de decizie va fi luată spre finalul lunii octombrie pentru a permite evenimentelor de la Londra să își urmeze cursul.

În urma votului de sâmbătă din Parlament, în care a pierdut cu 322 de voturi la 306, Boris Johnson a declarat, în Camera Comunelor, că nu va negocia cu Uniunea Europeană nicio nouă amânare a procesului de retragere, dar că va introduce în parlament legislaţia necesară ieșirii din UE.

La scurt timp, Comisia Europeană a luat notă de votul din Camera Comunelor și a transmis că ” este de datoria Guvernului Regatului Unit să ne informeze asupra pașilor de urmat cât mai curând posibil”.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joia fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017.

De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins, în total, de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

În contextul acestor respingeri, termenul inițial pentru Brexit, 29 martie 2019, a fost prelungit până la data de 22 mai 2019, cu condiția aprobării acordului, sau până la 12 aprilie, dacă acordul nu este aprobat.

În condițiile în care acordul a fost respins pentru a treia oară în perioada respectivă, în urma unui summit organizat la 10 aprilie, termenul pentru Brexit a fost prelungit până la 31 octombrie, Uniunea Europeană solicitând atunci Marii Britanii să nu ”piardă acest timp” oferit.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Veteran al istoriei UE, Jean-Claude Juncker se îndreaptă spre ”Panteonul integrării europene”: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa”

Published

on

© European Commission/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost vineri, la finalul summitului Consiliului European, protagonistul unor momente încărcate deopotrivă de emoție și de istorie.

La capătul unui summit în care șefii de stat sau de guvern nu s-au ridicat total la nivelul mizelor de pe agendă, cu excepția aprobării acordului privind Brexit, precum extinderea UE sau viitorul buget european, lui Jean-Claude Juncker și lui Donald Tusk, președintele în exercițiu al Consiliului European, le-a fost adus un tribut pentru contribuția generată proiectului european.

Pentru Jean-Claude Juncker, momentul a fost cu totul special. Un colos al procesului de integrare europeană, șeful executivului UE a participat de-a lungul prodigioasei sale cariere politice la aproape 600 de reuniuni la nivel european, dintre care 147 de Consilii Europene în calitate de prim-ministru al Luxemburgului (1995-1998) și de președinte al Comisiei Europene (2014-2019).

Fost președinte al Eurogrupului, Juncker a participat la 164 de reuniuni în care a condus întrunirile miniștrilor de finanțe din țările membre ale zonei euro.

La finalul summitului european, Jean-Claude Juncker a fost salutat de cancelarul german Angela Merkel drept un “veteran al istoriei europene“. Merkel, la rândul ei o veterană a Consiliului European, fiind cancelar al Germaniei din anul 2005, l-a susținut puternic pe Jean-Claude Juncker pentru a ajunge președinte al Comisiei Europene în 2014.

Deși mandatul lui Juncker în fruntea Comisiei Europene nu se va încheia la 31 octombrie, așa cum era prevăzut inițial, întrucât votul de validare a Comisiei Ursulei von der Leyen în Parlamentul European a fost amânat din cauza respingerii de către eurodeputați a trei candidați pentru funcția de comisar european.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker. Viitorul summit european este prevăzut să aibă loc pe 12 şi 13 decembrie şi viitoarea Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, ar urma să-şi înceapă mandatul la 1 decembrie.

În conferința comună de presă tradițională pe care a susținut-o împreună cu Donald Tusk, un alt lider aflat în pragul retragerii de pe scena europeană, Juncker nu a ratat ocazia să califice decizia țărilor UE de a amâna începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania drept ”o gravă greșeală istorică” sau să își exprime scepticismul că viitorul Cadru Financiar Multianual va fi agreat la summitul din luna decembrie.

În schimb, în aplauzele sălii, cel care își merită pe deplin locul în ”Panteonul integrării europene”, a reușit să își ducă cu greu până la capăt o frază încărcată de emoție și cuvântată cu o voce tremurândă: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”.

El a salutat “complicitatea” sa cu Donald Tusk, preşedintele Consiliului European și fost premier polonez care, în 2014, devenea omul politic est-european în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în UE de un politician din această parte a continentului.

Tusk, care a primit la rândul său reverența cutumiară din partea liderilor europeni, i-a mulțumit lui Juncker pentru “prietenia noastră, loialitatea ta, solidaritatea ta şi pentru marea noastră cooperare”.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

În loc de concluzii, o destăinuire… Tot a lui Jean-Claude Juncker….

La 2 iulie 2017, la ceremonia de omagiere a cancelarului reunificării Germaniei, Helmut Kohl, primele funeraliile europene organizate vreodată, președintele Comisiei Europene a amintit în necrologul său un episod de la finalul unui summit european din anii ’90.

Atunci, fostul mare cancelar german a salutat cu lacrimi în ochi decizia UE de a se extinde către Est la finalul anilor ’90. Ironic sau nu, liderii de astăzi, la ultimul Consiliu European al lui Jean-Claude Juncker, nu și-au asumat un consens pentru a deschide calea procedurilor de aderare pentru două state aspirante din Balcanii de Vest.

”Je resterai fier jusqu’à la fin de ma vie d’avoir pu servir l’Europe” (Jean-Claude Juncker, 18 octombrie 2019)

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending