Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis merge marți în Germania pentru a prezenta ”viziunea României referitoare la viitorul Europei” la reuniunile guvernului Bavariei și grupului parlamentar CSU

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german. În paralel, la Bruxelles, premierul Ludovic Orban începe tot marți o vizită de trei zile în care va avea întrevederi cu liderii instituțiilor Uniunii Europene, cu comisari europeni și liderii grupurilor politice din Parlamentul European, precum și cu secretarul general al NATO.

Potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială, șeful statului va sosi la ora 09:30 la sediul Guvernului Landului Bavaria, acolo unde, de la ora 10:00, va susține o alocuțiune. Conform sursei citate, președintele Klaus Iohannis va susține o alocuțiune și va avea un dialog cu membrii guvernului de land cu privire la relațiile bilaterale și actualitatea europeană.

Anterior participării sale la ședința guvernului bavarez, președintele va avea o întrevedere cu Markus Söder, prim-ministrul Guvernului landului Bavaria și președinte al Uniunii Creștin-Sociale (CSU).

Totodată, de la ora 12:20, președintele Klaus Iohannis va participa la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului german), care va avea loc la abația Seeon, din Bavaria. Înaintea participării la reuniune, Iohannis va avea declarații de presă comune cu președintele grupului parlamentar CSU, Alexander Dobrindt.

Cu acest prilej, președintele Klaus Iohannis va avea o prezentare cu privire la viziunea României referitoare la viitorul Europei și, de asemenea, va purta un dialog despre prioritățile agendei europene”, explică Administrația Prezidențială.

Sursa citată menționează că reuniunea grupului parlamentar CSU din Bundestag este o întâlnire tradițională, care marchează, la începutul anului, un moment important pentru viața politică din Germania.

”Obiectivele reuniunii sunt discutarea priorităților agendei Guvernului și a Parlamentului federal pentru anul respectiv și dezbaterea provocărilor actuale cu invitați din Germania și din străinătate. Întâlnirea este cu atât mai relevantă cu cât, în a doua jumătate a anului 2020, Germania va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene”, mai subliniază Administrația Prezidențială.

Șeful statului își va încheia vizita în Bavaria marți seară, când va avea o întrevedere cu președintele Parlamentului Landului Bavaria, Ilse Aigner, de la ora 18:00.

În cadrul primului său mandat de președinte, Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în Bavaria, participând în două rânduri la Conferința de Securitate de la Munchen. În 2018, șeful statului a primit din partea Fundației Hanns Seidel premiul ”Franz Josef Strauss”.

Fundația Hanns Seidel și conducerea Uniunii Creștin-Sociale din Germania (CSU) au decis, în unanimitate, acordarea, în 2018, a premiului ”Franz Josef Strauss” lui Klaus Iohannis, pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european. 

În 2020, președintele Klaus Iohannis va primi Premiul Carol cel Mare (Charlemagne), la Aachen, pentru contribuția sa la unificarea proiectului european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

BUSINESS

Moment istoric, luni, la București: România va dobândi oficial la statutul de “piaţă emergentă”, o promovare considerată echivalentul aderării la UE

Published

on

©️ Council of Europe

Piaţa de capital din România va fi promovată oficial, de mâine, la statutul de “piaţă emergentă”, în urma unei decizii istorice luate de agenţia de evaluare financiară FTSE Russell, informează Bursa de Valori Bucureşti. Anterior acestei decizii, România avea statul de “piaţă de frontieră”.

Evenimentul va fi marcat la BVB, operatorul pieţei de capital din România, printr-o ceremonie oficială de deschidere a şedinţei de tranzacţionare de luni, 21 septembrie, relatează Digi24.

La eveniment vor participa premierul Ludovic Orban, ministrul Finanţelor Florin Cîţu, preşedintele ASF, Nicu Marcu, alături de alţi reprezentanţi ai băncilor, autorităţilor de reglementare ori financiare.

Decizia promovării României de la “piaţă de frontieră” la “piaţă emergentă secundară” a fost luată în urmă cu un an de agenţia FTSE Russell, dar ea va intra în vigoare începând de luni.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB, Lucian Anghel, declara la acel moment că promovarea României la statutul de piaţă emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic, pentru piaţa de capital, echivalentul aderării României în UE.

“Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piaţa de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană. România merita să fie promovată pentru că a demonstrat, în repetate rânduri, că este o piaţă funcţională şi accesibilă”, a declarat Lucian Anghel.

Promovarea este considerată importantă deoarece noul statut înseamnă noi posibilităţi de investiţii. “Fonduri mult mai mari decât cele de până acum şi care gestionează sute de miliarde de euro vor putea să investească în România în următorii ani pentru că până acum aceşti administratori de fonduri erau restricţionaţi, prin prospect, să investească în pieţele de frontieră”, a explicat Anghel, anul trecut.

În pofida acestei decizii importante, România se află departe de țara cu cel mai ridicat statut în acest sens din regiune. Acum doi ani, Polonia a devenit primul stat din Europa Centrală și de Est care ajunge la nivelul economiilor din Vest, Bursa din Varșovia fiind promovată la statutul de Piață Dezvoltată.

Continue Reading

ROMÂNIA

Surse diplomatice: România propune un expert în controlul armamentelor ca ambasador la Moscova. Cine sunt 31 de noi ambasadori propuși de Klaus Iohannis

Published

on

© Administrația Prezidențială

Ministerul Afacerilor Externe a definitivat lista celor 31 de ambasadori propuși pentru a conduce mai multe misiuni diplomatice ale României în străinătate, inclusiv ambasadele țării noastre în Rusia, Turcia, Ungaria sau Regatul Unit, după ce președintele Klaus Iohannis a semnat în ultima săptămână decretele de rechemare pentru 26 de ambasadori, la care se adaugă și alte cinci posturi vacante, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Conform surselor citate, ambasadorul Cristian Istrate este propus pentru a deveni noul ambasador al României în Rusia. Istrate este expert specializat în tematici de securitate, NATO, controlul armamentelor. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2019, iar din 2013 reprezentantul permanent al României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena. A fost ambasador  la Oslo între 2006-2011 și director general al Departamentului Afaceri Strategice din cadrul Centralei MAE (2011-2013). Cunoaște limibile engleză, franceză și spaniolă.

La conducerea Ambasadei României la Londra este propusă Laura Daniela Popescu. Ea este expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar din anul 2017. În prezent ocupă funcția de prim colaborator la Ambasada României la Londra (2019). În serviciul Exterior a mai activat la Ambasada României la Berlin (2009-2014).

Laura Daniela Popescu urmează a-l înlocui în funcție pe Dan Mihalache, rechemat de președintele Klaus Iohannis și propus pentru poziția de ambsasador al României în Cipru.

Potrivit surselor citate, la conducerea Ambasadei României în Ungaria este propus Gabriel Șopandă. Acesta este expert specializat în spațiul european și Orientul Mijlociu – relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar din anul 2017, ocupă în prezent funcția de ambasador la Ankara (din 2016), a fost la Ambasada României la Bruxelles (2002-2007), director adjunct la Direcția Planificare Politică (2007-2008), director la Cabinetul ministrului (2008-2009), la Ambasada României la Washington (2009-2014), prim colaborator la Ambasada României la Tel Aviv (2014-2016).

Șopandă îl va înlocui pe Marius Lazurca, rechemat de președintele Iohannis și propus pentru poziția de ambasador al României în Mexic.

Un alt ambasador rechemat, Brândușa Petrescu este propusă pentru poziția de ambasador al României în Bulgaria.Ea este expert specializat în spațiul european – relații bilaterale și cooperare regională; comunicare. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar (2010). În prezent ocupă poziția de ambasador al României în Olanda (din 2016). În centrala MAE a ocupat mai multe funcții de director, inclusiv director al direcției OSCE (2006-2008), reprezentant cu însărcinări speciale pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării (2012-2013), director general al Departamentului de Comunicare (2013-2015). În Serviciul Exterior și-a mai desfășurat activitatea în cadrul Misiunii Permanente a României la Viena (1997-2000),  Ambasada României la Berlin (2002-2006) și înainte de a deveni ambasador a ocupat funcția de consul general la Munchen (2008-2012).

În Olanda, ambasador va fi numit Lucian Fătu. Acesta este expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de Ministru plenipotențiar (2007). În prezent activează în cadrul Direcției Afaceri Instituționale și Relații Externe UE. A fost ambasador la Vilnius (2001-2004), ambasador la Helsinki (2006-2011) și ambasador la Atena (2013-2019). 

La Ankara, în locul lui Gabriel Șopandă, este propus Ștefan Tinca. Acesta este  expert specializat în spațiul european– relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de director general (Director Politic al MAE  din 2017). Anterior a ocupat mai multe funcții de director și director general în cadrul Centralei MAE, în exterior a activat în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE (1996-2000 și 2002-2006), iar între  2012-2016 a fost ambasador al României la Bruxelles. Ulterior, între 2016-2017 a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul MApN.

Conform surselor citate, printre propunerile de ambasadori se mai numără și alți diplomați cunoscuți precum Simona Miculescu, Dan Petre sau Bogdan Mănoiu.

Miculescu este propunerea de ambasador al României la UNESCO. Ea este expert specializat în relații multilaterale / organizații internaționale; comunicare. Deține gradul diplomatic de ambasador (2003), este în prezent director al Biroului ONU la Belgrad (din 2015), a fost director adjunct la Direcția Relații Presă (1993-1994), a fost în misiune la Ambasada României la Washington (1994-1998), director adjunct la Direcția America de Nord (1998-1999), a lucrat în cadrul Administrației Prezidențiale (2000-2004), în cadrul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (2006-2007), director la Direcția Comunicare și Diplomație Publică (2007-2008), ambasador la Misiunea Permanentă a României ONU New York (2008-2015).

Dan Petreu, fostul director al Institutului Diplomatic Român, este propunerea României pentru poziția de ambasador în Argentina.

De asemenea, Bogdan Mănoiu, fost consilier prezidențial pentru afaceri europene, va fi numit ambasador în Canada. El  ocupă în prezent funcția de însărcinat cu afaceri la Ottawa (din 2018). A fost consilier prezidențial pentru afaceri europene (2011-2014). În perioada 2017-2018 a fost secretar de stat pentru afaceri europene. În perioada 2009-2011, a activat ca şef, cu rang de ministru, al Departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului. Este diplomat de carieră, cu o activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe care a debutat în anul 1995.


Lista completă: 

Laura Daniela Popescu – LONDRA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2017). În prezent ocupă funcția de prim colaborator la Ambasada României la Londra (2019). În serviciul Exterior a mai activat la Ambasada Berlin (2009-2014), În centrala MAE a ocupat funcțiile de director adjunct al Direcției Europa Occidentală și Europa Centrală (2014-2015), ulterior devenind directorul acestei direcții (2017-2019). A fost consilier pentru politică externă în cadrul Administrației Prezidențiale (2015-2017). Limbi străine: germană, engleză, franceză. Născută în 1972.

Dan-Sorin Mihalache – NICOSIA – Ambasadorul României la Londra, a ocupat funcția de șef al Cancelariei Prezidențiale și a fost parlamentar și europarlamentar.

Cristian Istrate – MOSCOVA –  Expert specializat în tematici de securitate, NATO, controlul armamentelor. Deține gradul diplomatic de ambasador (2019); este din 2013 reprezentantul permanent al României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena. A fost ambasador la Oslo între 2006-2011 și director general al Departamentului Afaceri Strategice din cadrul Centralei MAE (2011-2013). Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă. Născut în 1964.

Silvia Davidoiu – BELGRAD – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar. În prezent își desfășoară activitatea în cadrul ambasadei României la Oslo. A deținut anterior mai multe funcții de ambasador: în Irlanda (2004-2008), respectiv ambasador în Austria (2009-2015). În centrala MAE a ocupat mai multe funcții de conducere, printre care director al Direcției Europa de Vest (2001-2002), director general Direcția Generală Europa (2002-2004), director general Direcția Generală Europa Extinsă (2004), Coordonatorul Naţional al Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD)- 2016. Limbi străine: engleză, germană, franceză. Născută în 1967.

Gabriel Șopandă – BUDAPESTA – Expert specializat în spațiul european și Orientul Mijlociu – relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2017), ocupă în prezent funcția de ambasador la Ankara (din 2016), a fost la Ambasada României la Bruxelles (2002-2007), director adjunct la Direcția Planificare Politică (dec.2007-2008), director la Cabinetul ministrului (2008-2009), la Ambasada României la Washington (2009-2014), prim colaborator la Ambasada României la Tel Aviv (2014-2016). Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă, germană, italiană. Născut în 1976.

Antoaneta Barta – PRAGA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar (2017). Din 2017 este director general al Departamentului Relații Bilaterale Europene si Cooperare Regională din Centrala MAE. Anterior a fost director adjunct Direcția Europa Occidentală și Europa Centrală (2005-2009), director Direcţia Afaceri Generale, Financiare, Interne şi Justiţie (2014-2016), director general adjunct Departamentul UE (2016-2017). În serviciul Exterior și-a desfășurat activitatea la A.R. Atena (2000-2004) și respectiv la Reprezentanța Permanentă a R. la Bruxelles (2009-2014). Limbi străine: franceză, engleză, greacă, germană Născută în 1976.

Lucian Fătu – HAGA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale Deține gradul diplomatic de Ministru plenipotențiar (2007). În prezent activează în cadrul Direcției Afaceri Instituționale și Relații Externe UE. A fost ambasador la Vilnius (2001-2004), ambasador la Helsinki (2006-2011) și ambasador la Atena (2013-2019). Limbi străine: engleză, franceză Născut în 1959.

Brândușa Predescu – SOFIA – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale și cooperare regională; comunicare. Deține gradul diplomatic de ministru plenipotențiar (2010). În prezent ocupă poziția de ambasador al României în Olanda (din 2016). În centrala MAE a ocupat mai multe funcții de director, inclusiv director al direcției OSCE (2006-2008), reprezentant cu însărcinări speciale pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării (2012-2013), director general al Departamentului de Comunicare (2013-2015) În Serviciul Exterior și-a mai desfășurat activitatea în cadrul Misiunii Permanente a României la Viena (1997-2000), Ambasada României la Berlin (2002-2006) și înainte de a deveni ambasador a ocupat funcția de consul general la Munchen (2008-2012). Limbi străine: engleză, germană, franceză, olandeză. Născută în 1967.

Ștefan Tinca – ANKARA – Expert specializat în spațiul european– relații bilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de director general (Director Politic al MAE din 2017). Anterior a ocupat mai multe funcții de director și director general în cadrul Centralei MAE, în exterior a activat în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE (1996-2000 și 2002-2006), iar între 2012-2016 a fost ambasador al României la Bruxelles. Ulterior, între 2016-2017 a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul MApN. Limbi străine: engleză, franceză. Născut în 1971.

Simona Miculescu – UNESCO – Expert specializat în relații multilaterale / organizații internaționale; comunicare. Deține gradul diplomatic de ambasador (2003), este în prezent director al Biroului ONU la Belgrad (din 2015), a fost director adjunct la Direcția Relații Presă (1993-1994), a fost în misiune la Ambasada României la Washington (1994-1998), director adjunct la Direcția America de Nord (1998-1999), a lucrat în cadrul Administrației Prezidențiale (2000-2004), în cadrul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (2006-2007), director la Direcția Comunicare și Diplomație Publică (2007-2008), ambasador la M.P. ONU New York (2008-2015). Limbi străine: engleză, franceză; Născută în 1959.

Anton Păcurețu – SARAJEVO – Expert specializat în spațiul european – relații bilaterale, multilaterale și analiză politică. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2013). În prezent ocupă funcția de șef birou GDPR, anterior printre funcțiile ocupate în cadrul Centralei MAE fiind directorul politic al MAE (2016-2017). În Serviciul Exterior a fost ambasador al României la Sofia (2009-2016), consul general la Sankt Petersburg (2017-2018), iar anterior a avut mai multe misiuni – Misiunea Permanentă de la Geneva (1997-2001), Reprezentanța Permanentă de la Strasbourg (2002-2006), unde a fost și prim colaborator (2006-2007). Limbi străine: engleză, franceză, bulgară, rusă. Născut în 1966.

Viorel Ardeleanu – PODGORICA – Expert specializat în teme de securitate. Deține gradul diplomatic de Ministru plenipotențiar (2005). Din 2016 este director general, Departamentul Afaceri Strategice din cadrul MAE. Anterior a mai ocupat funcții de conducere în cadrul Centralei MAE – 1997-1999, director Direcția NATO; 2011-2012, Reprezentant cu Însărcinări Speciale cu rang de director general pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Între 2012-2016 a fost ambasador la Copenhaga. Limbi străine: engleză, franceză. Născut în 1954

Monica Adela Axinte-  SKOPJE – Expert specializat în relații bilaterale și multilaterale. Deține gradul diplomatic de ministru-consilier (2016), ocupă în prezent funcția de director la Direcția Relațiile cu Republica Moldova (din 2019), a fost șef serviciu la Direcția NATO (2002-2003), a fost în misiune la M.P. ONU New York (2003-2007), la M.P. Viena (2008-2012), director la Direcția Riscuri Asimetrice (2013-2016). Limbi străine: engleză, spaniolă, germană; Născută în 1977.

Daniel Ciobanu – TAȘKENT – Expert specializat în spațiul estic. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2019), ocupă în prezent funcția de șef birou la Biroul Politici pentru Vecinătatea Estică, în centrala MAE (din 2020), a fost în misiune la Moscova (1998-2002 și 2003-2009), prim colaborator la. Moscova (2009-2011), ambasador în Azerbaidjan (2011-2016), director al Direcției R. Moldova (2016-2019), șeful Biroului pentru Parteneriatul Estic. Limbi străine: engleză, franceză, rusă; Născut în 1969.

Răzvan Rotundu – TBILISI – Expert specializat în relații bilaterale – spațiul european, Balcani, drepturile omului. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de ambasador la Helsinki (din 2016), a fost director adjunct la Direcția Consiliul Europei și Drepturile Omului (2001), la Misiunea Permanentă de la Strasbourg (2001-2006), director adjunct la Direcția OSCE, Consiliul Europei și Drepturile Omului (2006-2008), director la Direcția OSCE, Consiliul Europei și Drepturile Omului (2008-2009), șef serviciu la Divizia pentru Drepturile Omului și Consiliul Europei (2009-2010), la Misiunea Permanentă pe lângă Oficiul Națiunilor Unite – Geneva (2010-2015). Limbi străine: engleză, franceză, italiană, sârbo-croată. Născut în 1968.

Maria Ciobanu – RABAT – Expert specializat în relații multilaterale (UE, ONU). Deține gradul diplomatic de ambasador (2018). Între 2009-2015 a fost ambasador al R. la Geneva ONU. Printre funcțiile de conducere din centrala MAE menționăm director adjunct Direcția UE (1999-2000), respectiv director Direcția ONU, Instituții Specializate și Francofonie (2016-2020). Între 2006-2009 a fost consilier de stat la Administrația Prezidențială. Limbi străine: engleză, franceză. Născută în 1958.

Bogdan Mănoiu – OTTAWA – Ocupă în prezent funcția de însărcinat cu afaceri la Ottawa (din 2018). A fost consilier prezidențial pentru afaceri europene (2011-2014). În perioada 2017-2018 a fost secretar de stat pentru afaceri europene. În perioada 2009-2011, a activat ca şef, cu rang de ministru, al Departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului. Este diplomat de carieră, cu o activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe care a debutat în anul 1995

Dan Petre – BUENOS AIRES – Istoric, director general Institutul Diplomatic Român (2013-2020). Consilier de stat, şeful cabinetului diplomatic al Preşedintelui României Emil Constantinescu (1996-2000), secretar de stat în MAE în perioada 2012-2013.

Marius Lazurca – CIUDAD DE MEXICO – Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2019), ocupă în prezent funcția de ambasador la Budapesta (din 2016), a fost ambasador la Sfântul Scaun (2006-2010), ambasador la Chișinău (2010-2016). Limbi străine: franceză, engleză, italiană, maghiară; Născut în 1971.

Radu Gabriel Safta – CANBERRA – Expert specializat pe spațiul non-european pe care îl gestionează în preznt ca director general. Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2010), ocupă în prezent funcția de director general la Departamentul Afaceri Globale (din 2016), a fost consul general la Toronto (1998-2002), director la Direcția Relații Consulare (2003-2004), consul general la Istanbul (2004-2009), ambasador la Pretoria (2009-2016). Limbi străine: engleză, franceză; Născut în 1959.

Daniela-Mariana Sezonov-Țane – NEW DELHI – Expert specializat în cultura și societatea indiene. Deține gradul diplomatic de consilier diplomatic (2016), ocupă în prezent funcția de însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României la Nicosia (din 2017), a lucrat la Ambasada României la New Delhi (1998-1999 și 2000-2004), a activat și în cadrul Comitetului Internațional al Crucii Roșii (2005-2012 și 2014-2016). Limbi străine: franceză, engleză și hindi. Născută în 1970.

Dan Bălănescu – JAKARTA – Este însărcinat cu afaceri a.i. la Jakarta. Deține gradul diplomatic de ministru consilier (2016), a ocupat până recent funcția de ministru consilier la Direcția ONU, Instituții Specializate și Francofonie (din 2019). A fost însărcinat cu afaceri a.i. și prim colaborator la Ambasada României în Praga (1999-2002), detașat la Departamentul Relații Internaționale al Administrației Prezidențiale (2009-2012), ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Lituania, acreditat și Republica Letonia (2012-2019). Limbi străine: engleză, franceză și italiană. Născut în 1974.

Camelia Ion-Radu – LIMA – Expert specializat în spațiul latino-american. Deține gradul diplomatic de ministru consilier (2019). A intrat în corpul diplomatic în anul 2008, în cadrul Direcţiei Relaţii Culturale, Educaţionale şi Ştiinţifice, unde și-a derulat activitatea până în anul 2010. De asemenea, în Centrala MAE din anul 2016 își desfășoară activitatea în cadrul Direcției America Latină și Caraibi. În Serviciul Exterior și-a desfășurat activitatea la Ambasada României la Santiago de Chile, având calitatea de prim colaborator în perioada 2013-2016, respectiv de însărcinat cu afacaeri a.i. la aceeași misiuni în perioada 2010-2011. Limbi străine: spaniolă, franceză, engleză. Născută în 1975

Ana Voicu – MONTEVIDEO – Expert specializat în spațiul latino-american.Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2015), ocupă în prezent funcția de ministru ministru-plenipotențiar la Direcția OSCE, Neproliferare și Controlul Armamentelor, în Centrala MAE (din 2016), a fost director Direcția Planificare Politică (2000-2001), a fost în misiune la Ambasada României la Madrid (2001-2005), director general la Direcția Generală UE (2006-2008), ambasador în Ciudad de Mexico (2011-2016). Limbi străine: spaniolă, engleză, franceză, germană, arabă; Născută în 1972.

Maria Ligor – HELSINKI – Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2011). În prezent este reprezentant cu însărcinări speciale în cadrul Unității pentru Politici de Dezvoltare și Umanitare (2017) din cadrul MAE. A fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni (2016-2017), secretar general al MAE (aprilie-mai 2012) și a ocupat mai multe poziții de ambasador – ambasador la Madrid (2006-2011), ambasador al R. la Ottawa (2012-2016). Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă. Născută în 1967.

Cristina Romilă – HANOI – Expert specializat în spațiul asiatic. Deține gradul diplomatic de ministru consilier (2018). Între 2017 și 2018 a deținut funcția de director adjunct al Direcției Asia-Pacific, iar din 2018 ocupă funcția de director al aceleiași direcții. Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă. Născută în 1978.

Nicolae Năstase – DAKAR – Expert specializat în spațiul african și relații multilaterale. Deține gradul diplomatic de consilier diplomatic (2015), ocupă în prezent funcția de expert național în regim de ”secondment” în cadrul Secretariatului Permanent al Comunității Democrațiilor, la Ambasada României de la Varșovia (din 2018), a fost prim colaborator la Misiunea Permanentă de la Strasbourg (2006-2010), consilier la Cabinetul ministrului afacerilor externe (2010-2012), ambasador la Tunis (2012-2017). Limbi străine: franceză și engleză. Născut în 1975.

Nineta Bărbulescu – KUALA LUMPUR – Are gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar din 2010. Ambasador al României în Australia din 2013. În Centrala MAE a ocupat poziția de director al Direcției NATO (2000), secretar de stat (2001-2005), director al Direcției OSCE (2007-20013). Limbi străine: engleză, franceză. Născută în 1969. Octavian Șerban TIRANA Expert specializat în domeniul drepturilor omului, minorităților. Deține gradul diplomatic de consilier diplomatic (2018), ocupă în prezent funcția de consilier diplomatic la Direcția Drepturile Omului, Protecția Minorităților și Consiliul Europei (din 2017), a fost la Ambasada României la Tel Aviv (2006-2008), la Ambasada României la Skopje (2012-2017). Limbi străine: engleză, franceză, ebraică și greacă; Născut în 1972.

Mirela Grecu – TEHERAN – Deține gradul diplomatic de ministru-plenipotențiar (2019), în present își desfășoară activitatea în cadrul Direcției Strategii Diplomatice și Planificare Politică, din Centrala MAE (din 2020), a fost director al Direcției Diplomație Publică (2013-2020), consilier la Cabinetul ministrului (2011-2013). Limbi străine: engleză, franceză, italiană. Născută în 1972.

Radu Cătălin Mardare – BEIRUT – Fost senator român în legislatura 2004-2008. În perioada 2012-2014 a fost șeful oficiului consular al României la Castellon de la Plana, iar în perioada 2014-2018 a fost consul general la Sevillia, Spania.


Pe 11 septembrie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare pentru 12 ambasadori care se aflau la post în Turcia, Irak, Liban, Ungaria, Argentina, Australia, Țările de Jos, Finlanda, Malaezia, Peru, Uruguay și Federația Rusă. Pe 14 septembrie, șeful statului a mai semnat decrete de rechemare pentru alți 12 ambasadori care se aflau la post în India, Muntenegru, Cehia, Maroc, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Bulgaria, Uzbekistan, Regatul Unit, Georgia, Iran, Albania, la UNESCO și pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.

Surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că aceste 26 de rechemări fac parte dintr-un proces instituțional de înnoire în rândul șefilor de misiuni, care au ajuns la îndeplinirea mandatului cutumiar de 4 ani sau peste, urmând a avea loc 31 de numiri, inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă. Conform surselor menționate, din punct de vedere statistic este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție aproape egală, ca parte a abordării MAE de a promovaactiv egalitatea de șanse în rândul angajaților săi.

Propunerile de rechemări și respectiv de numiri se fac de către Ministerul Afacerilor Externe, sunt avizate de către prim-ministru și aprobate de către președintele României.

Sursele citate au menționat că aceste demersuri se încadrează în demersul de reformare a MAE pe criterii de competență, pentru a promova profesioniști în acest domeniu extrem de specializat, care să reprezinte la cel mai înalt nivel interesele României.

Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. 

Continue Reading

ROMÂNIA

MAI: 50 de autospeciale de supraveghere cu termoviziune, achiziționate din fonduri europene nerambursabile pentru dotarea Poliţiei de Frontieră

Published

on

©Ministerul Afacerilor Interne, Romania/ Facebook

50 de autospeciale de supraveghere cu termoviziune vor intra în perioada următoare în dotarea Poliţiei de Frontieră Române, în cadrul unui contract în valoare de 10.790.000 euro, finanţat din fonduri externe nerambursabile, prin Fondul de Securitate Internă.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne, primul lot, format din 26 mijloace de mobilitate terestră, va intra in dotarea Poliției de Frontieră  Române până la finele lunii septembrie, urmând ca, până la sfârșitul anului, sa fie recepționat și următorul lot de 24 de autovehicule.

Autovehiculele sunt destinate misiunilor de supraveghere a frontierei terestre, pentru combaterea și prevenirea migrației ilegale, respectiv a contrabandei cu produse accizabile, reușindu-se astfel  un control mai eficient al fenomenului infracțional transfrontalier și asigură condiţii moderne de lucru pentru echipaj, deplasare rapidă şi intervenţie oportună în cazul producerii unor evenimente de frontieră.

Autospecialele de supraveghere sunt destinate spre a fi folosite de către structurile operative în zone cu teren neamenajat sau greu accesibil, având o multitudine de caracteristici tehnice de înaltă performanță, printre care se regăsesc cele referitoare la detecția țintei (identificarea acesteia) de la o distanță de 7 km și recunoașterea persoanelor de la o distanță de 4 km.

Fiecare autovehicul este dotat cu mijloace tehnice specifice, respectiv: sisteme de comunicaţii mobile, proiectoare portabile, sistem de supraveghere perimetral, baterie suplimentara, autonomie extinsă-rezervor de combustibil mărit (95 l) etc.

Aparatura de observare a autospecialei este compusă din cameră cu termoviziune, cameră de vedere pe timp de zi color, telemetru laser şi sistem de poziţionare GPS.

Implementarea acestui proiect la nivelul Poliţiei de Frontieră se înscrie în priorităţile conducerii MAI de a asigura tehnică, echipamente de protecţie şi mijloace auto moderne pentru structurile operative ale MAI.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending