Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Klaus Iohannis merge marți la Bruxelles. Președintele participă la Consiliul European și la Summitul PPE, formațiunea care revendică victoria la alegerile europene și șefia Comisiei Europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis participă marți, la reuniunea informală a Consiliului European, întrunire anunțată de președintele Consiliului European Donald Tusk la finalul Summitului de la Sibiu și care va deschide tratativele între șefii de stat sau de guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE ca urmare a alegerilor europene. Potrivit agendei oficiale, şeful statului va participa anterior la summitul PPE, reuniunea liderilor naționali din cadrul Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament European și care revendică funcția de președinte al Comisiei Europene. Postura din care Klaus Iohannis va sta la aceeași masă cu liderii europeni este una unică pentru un președinte al României, iar atuurile de care șeful statului dispune pot trezi forța pe care România, pe finalul primei sale președinții a Consiliului UE, o poate exercita pentru a-și crește influența și pentru a face un salt spre rolul de actor major în configurarea viitorului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro. ”discuţiile vor viza evaluarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23 – 26 mai. Liderii statelor membre UE vor avea, de asemenea, o discuţie preliminară cu privire la candidaţii care urmează să fie desemnaţi în conducerea instituţiilor Uniunii Europene”. La Summitul PPE, Klaus Iohannis va fi alături de liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk, Antonio Tajani -, și de liderii naționali din partea popularilor europeni, precum Angela Merkel, Boyko Borrisov, Leo Varadkar sau Andrej Plenkovic.

CaleaEuropeană.ro va asigura marți, 28 mai, o corespondență specială de la Bruxelles dedicată debutului negocierilor pentru viitoarea ierarhie de conducere a instituțiilor UE. De altfel, CaleaEuropeană.ro a analizat, pe larg, cum arată situația privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise

Viitorul președinte al Comisiei Europene: Manfred Weber, Frans Timmermans sau un compromis?

Consiliul European de marți de la Bruxelles va fi doar prima bornă dintr-un proces de numiri pe care rezultatele alegerilor europene le vor genera până la finalul anului, în Europa. Noua balanță de putere din Parlamentul European, distanța relativ echilibrată între mandatele familiilor politice pro-europene, apelurile similare ale candidaților Manfred Weber și Frans Timmermans pentru coaliții politice în jurul lor, o repartiție echilibrată pe criterii geografice sau de gen și interesele liderilor și ale statelor vor fi atât puncte de plecare, cât și elemente de control în identificarea unor decizii, fie prin consens, fie cu majoritate calificată.

În comunicatul menționat, Administrația Prezidențială face referire la procedurile de numire ale președintelui Consiliului European, președintelui Comisiei Europene și ale componenței Colegiului Comisarilor, inclusiv a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Potrivit celor mai recente estimări ale Parlamentului European, Partidul Popular European a câștigat alegerile europene, urmând să obțină 180 de mandate, fiind urmat de Socialiștii Europeni (146) și de ALDE + Renaissance (109). Astfel, în premieră, PPE și Socialiștii nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe politice, în timp ce o largă majoritate pro-europeană ar putea fi realizată prin consensul a patru forțe politice – PPE, S&D, ALDE + Renaissance și Verzi (69) – care ar totaliza 504 de eurodeputați. De asemenea, o majoritate pro-europeană va putea fi întocmită și prin numărul total al eurodeputaților populari, socialiști și liberali (435), însă rezultatele foarte bune al Verzilor ar propulsa o largă majoritate pro-europeană în susținerea noului președinte al Comisiei Europene și a programului său.

Însă, președintele francez Emmanuel Macron și a treia forță politică din noul Parlament (ALDE + Renaissance) se împotrivesc unei legături automate între rezultatele alegerile europene și numele celui propus pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, în timp ce popularii europeni, între care se numără și Angela Merkel sau Klaus Iohannis, îl au drept candidat pe Manfred Weber, iar social-democrații europeni, reprezentați de premierii Spaniei sau Portugaliei, îl au candidat pe Frans Timmermans.

De altfel, înaintea Consiliului European de marți, președintele francez Emmanuel Macron are mai multe întrevederi cu premierii Spaniei și țărilor de la Vișegrad, lideri din tot spectrul politic european, de la premierul socialist Pedro Sanchez la controversatul lider maghiar Viktor Orban, încă suspendat din forurile PPE. Pe de altă parte, pierderea primului loc la alegerile.

Astfel, primele opțiuni oficiale ale liderilor europeni vor ieși la suprafață la Consiliul European special din 28 mai, convocat de președintele Donald Tusk, pentru ca șefii de stat sau de guvern să discute despre funcțiile europene de top. De altfel, Tusk s-a referit, la finalul Summitului de la Sibiu, atât la responsabilitatea liderilor de a crea consens, cât și realitatea politică că acesta ar putea să nu fie întrunit în condițiile în care numirile în ierarhia europeană ar trebui să țină cont și de echilibrul geografic și de cel de gen.


Care sunt procedurile de numire ale viitorilor lideri ai instituțiilor UE?

În ceea ce priveşte procedurile de numire, potrivit articolului 15(5) al Tratatului privind Uniunea Europeană, preşedintele Consiliului European este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.

Referitor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, conform articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.

Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.

Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei Europene sunt supuşi votului de aprobare al Parlamentului European, în urma audierilor organizate de acesta. Pe baza acestei aprobări, componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene va expira la 31 octombrie.

Consiliul European, conform articolului 18 al Tratatului privind Uniunea Europeană, acţionând pe baza majorităţii calificate, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant urmând să expire la data de 31 octombrie.


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2019

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat, astăzi, ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la urne pentru a alege președintele țării în următorii cinci ani. Ziua votului pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate continuă a treia zi la urne pentru românii din diaspora, fiind pentru prima dată când cetățenii din afara țării pot vota pe parcursul a mai multor zile.

Principalii candidați la funcția supremă în stat sunt actualul președinte Klaus Iohannis (PNL), fostul premier Viorica Dăncilă (PSD), deputatul Dan Barna (Alianța USR-PLUS), fostul europarlamentar Mircea Diaconu (independent susținut de ALDE și Pro România), diplomatul Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale 2019 vor fi cele de tip exit poll, la ora 21:00, trei case de sondare fiind acreditate pentru acest scrutin: IRES, Curs și Avangarde.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Videoclipul care a mobilizat participarea record a cetățenilor la alegerile europene, premiat de mai multe ori la The Lovie Awards

Published

on

Videoclipul ”Alege-ți viitorul” realizat și promovat de Parlamentul European ca element central al campaniei de stimulare a prezenței cetățenilor la vot pentru alegerile din 23-26 mai 2019 a obținut mai multe premii la The Lovie Awards, o inițiativă care recunoaște și premiază excelența din mediul online și din comunitatea de internet europeană.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare și purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Spot-ul Parlamentului European #Chooseyourfuture pentru alegerile europene a primit mai multe premii prestigioase la The Lovie Awards: un premiu de aur pentru pentru cea mai bună campanie publică și de activism, două de bronz pentru cea mai virală și integrată campanie și premiul ”People’s choice” la mai multe categorii”, a scris Duch, pe Twitter.

 

Într-o postare ulterioară, Jaume Duch i-a felicitat pe toți cei care au fost implicați în ”procesul creativ și de producție al acestui spot cu un puternic impact emoțional și de succes care a ajutat la mobilizarea cetățenilor pentru alegerile europene”.

La 23 mai, ziua în care au debutat alegerile pentru Parlamentul European, videoclipul dedicat promovării scrutinului înregistra un număr record de 132 de milioane de vizualizări.

Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,6%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Per total, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European după scrutinul din luna mai, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene scăzuse de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending