Connect with us

ENERGIE

Klaus Iohannis, mesaj către întreprinzători: Măsurile pentru atenuarea impactului crizei energetice, un bun exemplu de cooperare a partidelor responsabile din Parlament

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj în cadrul celei de a XXIX-a ediţii a Topului naţional al firmelor private în care subliniază că situaţia economică şi socială trebuie gestionată cu maximă responsabilitate şi prudenţă. România “înregistrează, în prezent, o revenire economică peste aşteptări”, însă nu se poate face “abstracţie de unele dezechilibre macroeconomice în creştere, cum sunt cele externe, dar şi de alte îngrijorări generate de contextul actual”, a punctat șeful statului în mesajul prezentat la eveniment de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

“Astăzi ne regăsim într-o situaţie economică şi socială care trebuie gestionată cu maximă responsabilitate şi prudenţă, astfel încât să putem controla criza sanitară, să asigurăm redresarea economică şi stabilitatea financiară. Este un semn bun faptul că economiile îşi revin, după un an de scădere abruptă, în 2020. Cea mai recentă prognoză plasează România, în 2021, pe primele locuri în privinţa creşterii economice, prin estimarea actuală de 7,4%. Însă pandemia, care se dovedeşte un fenomen de durată şi profund, generează în continuare anumite rezerve privind evoluţiile economice”, a afirmat șeful statului.

El s-a referit și la cea de-a doua criză importantă a momentului, cea energetică.

“Pe lângă criza sanitară, traversăm în prezent şi o criză energetică. Creşterile fără precedent ale preţurilor la energie electrică, gaze naturale şi carburanţi au deja consecinţe importante asupra cetăţenilor şi mediului de afaceri, în principal asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi asupra industriei mari. În aceste condiţii, are loc intensificarea inflaţiei, care prin ritmul de 6,3% din septembrie deja depăşeşte dublul proiecţiilor de la începutul anului. Şi există riscul ca scumpirile recente să antreneze, în continuare, o spirală inflaţionistă cu efecte semnificative în plan economic şi social. Tocmai de aceea, situaţia trebuie tratată cu maximum de responsabilitate şi seriozitate, pentru a nu spori instabilitatea şi lipsa de predictibilitate pe care societatea şi mediul de afaceri le resimt deja”, a precizat Iohannis, potrivit Agerpres.

Preşedintele a menţionat că un prim pas în direcţia atenuării impactului crizei energetice a fost deja făcut prin promulgarea legii de aprobare a schemei de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale, indicând că printre beneficiarii măsurii se află şi întreprinderile mici şi mijlocii, dar şi furnizorii de servicii sociale.

“Acesta este un bun exemplu de cooperare a partidelor responsabile din Parlament, care au ales să lase deoparte orgoliile politice şi să susţină formule de acţiune în sprijinul întreprinzătorilor. Întrebarea este dacă acest exemplu poate fi extins şi replicat în continuare, pentru că economia nu aşteaptă, iar întreprinzătorii nu mai pot avea răbdare”, afirmă şeful statului.

Klaus Iohannis a arătat că majoritatea IMM-urilor semnalează incertitudini în privinţa evoluţiilor viitoare şi că, în acelaşi timp, numărul agenţilor economici care au fost nevoiţi să renunţe la activitate a crescut cu aproape 30% faţă de anul 2020.

“Sunt aspecte mai mult decât preocupante, care arată însă că redresarea economică are nevoie, deopotrivă, de capital românesc şi de investiţii străine. Sunt încrezător că demersurile CNIPMMR în direcţia coagulării întreprinzătorilor şi a propunerilor concrete de susţinere a capitalului autohton, atât de necesar economiei noastre, vor avea succes. Finanţarea publică trebuie să fie orientată, realist şi fezabil, în direcţia nevoilor structurale ale economiei şi ale afacerilor dumneavoastră”, subliniază el.

Şeful statului şi-a exprimat susţinerea pentru apelurile repetate venite din partea mediului de afaceri privind reformarea statului, în scopul reducerii birocraţiei şi al eficientizării relaţiei dintre stat şi mediul de afaceri.

“Însă, în ciuda provocărilor generate de pandemie, este important să privim lucrurile şi dintr-o altă perspectivă, pentru a identifica şi ferestre de oportunitate, care să urgenteze reformele asumate. Pentru mediul de afaceri, una dintre oportunităţile cheie o reprezintă digitalizarea, care şi-a demonstrat beneficiile atât în relaţia cu consumatorii, cât şi cu angajaţii. Companiile au şansa de a accelera transformarea digitală inclusiv prin fondurile PNRR dedicate dezvoltării, cercetării şi inovării. Digitalizarea este o componentă esenţială a reformelor în instituţiile publice şi poate deveni un catalizator credibil al relaţiei dintre stat şi întreprinzători. În acest sens, reducerea birocraţiei şi a poverii administrative poate oferi o gură de oxigen necesară pentru segmentul de IMM-uri, mai ales în situaţia de faţă”, a mai spus Iohannis.

El a declarat că pentru mediul de afaceri pandemia a fost un “adevărat test de anduranţă, însă se poate dovedi şi o lecţie de adaptare sau de reinventare a antreprenoriatului, de exemplu prin reorientarea către resursele locale”.

“Avem şansa de a inversa trendul actual de adâncire a deficitului comercial, printr-o mai bună valorificare a potenţialului şi a resurselor locale. De exemplu, România se poate transforma din exportator de cereale sau animale în producător de valoare adăugată, prin revitalizarea industriei alimentare. Iar politicile de susţinere în domeniu ar trebui construite în jurul acestui obiectiv”, a arătat Iohannis.

Preşedintele a punctat că este nevoie de concretizarea angajamentelor făcute societăţii şi mediului de afaceri.

“Suntem obligaţi să răspundem cu maturitate şi profesionalism aşteptărilor, preocupărilor şi cerinţelor de dezvoltare ale întreprinzătorilor. Astăzi, parcă mai mult ca niciodată, avem nevoie de concretizarea angajamentelor făcute societăţii şi mediului de afaceri, tocmai pentru a dobândi stabilitatea, siguranţa şi predictibilitatea pe care cu toţii ni le dorim. Absenţa sau tergiversarea unor decizii politice atât de necesare riscă să afecteze mediul de afaceri, care s-a dovedit un partener de cursă lungă, credibil şi responsabil în relaţia cu instituţiile statului. Am încredere că mediul de afaceri, cu susţinerea necesară din partea statului, va dispune de instrumentele şi pârghiile necesare pentru a consolida parcursul actual de redresare economică, într-un ritm care să susţină sustenabil prosperitatea noastră economică”, a conchis Klaus Iohannis. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Președinția cehă a Consiliului UE pledează pentru reducerea dependenței energetice de Rusia cât mai curând posibil

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Noua diminuare drastică a livrărilor de gaze anunţată în ajun de gigantul energetic rus Gazprom este o „dovadă în plus” că Europa trebuie „să-şi reducă dependenţa cât mai repede posibil de aprovizionările cu gaze ruseşti”, a apreciat marţi ministrul ceh al energiei, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Unitatea şi solidaritatea sunt cele mai bune arme pe care noi le avem împotriva lui Vladimir Putin şi sunt sigur că asta este ceea ce vom arăta astăzi”, a afirmat Jozef Sikela, înaintea unei reuniuni la Bruxelles cu omologii săi din cele 27 de state membre pentru a se pune de acord asupra unui plan de reducere a consumului de gaze în UE.

Gazprom a anunţat luni că îşi va reduce drastic, de miercuri, la 33 milioane de metri cubi zilnic, livrările de gaze ruseşti către Europa prin gazoductul Nord Stream, argumentând aceasta prin necesitatea unor lucrări de mentenanţă la o turbină, ceea ce înseamnă că va livra la 20% din capacitatea gazoductului.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a precizat că anunţul Gazprom, potrivit căruia compania îşi va reduce şi mai mult livrările către Europa în această săptămână, „este motivat politic”. Ea a contestat argumentaţia companiei ruse, conform căreia trebuie să reducă aprovizionarea cu gaze întrucât este necesar să oprească o turbină pentru mentenanţă.

„Ştim că nu există niciun motiv tehnic pentru asta. Este un pas motivat politic şi trebuie să fim pregătiţi pentru astfel de situaţii. Anume din acest motiv, o reducere preventivă a cererii noastre de gaze este o strategie judicioasă”, a afirmat Simson la sosirea la reuniunea miniştrilor energiei din ţările UE la Bruxelles.

Citiți și: Ministrul german al economiei îl acuză pe Vladimir Putin că „face un joc duplicitar” în legătură cu reducerea livrărilor de gaz rusesc

Comisia Europeană a propus săptămâna trecută ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu în cazul în care Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.

Potrivit Comisiei Europene, toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.

Continue Reading

ENERGIE

Uniunea Europeană caută să înlocuiască gazele naturale din Rusia cu livrări suplimentare din Nigeria

Published

on

© European Union, 2012/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană este interesată să obţină livrări suplimentare de gaze naturale din Nigeria, într-un moment în care statele membre se pregătesc pentru o posibilă oprire a livrărilor de gaze ruseşti, a declarat sâmbătă Matthew Baldwin, director general adjunct al Directoratului General pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, informează Reuters. 

Matthew Baldwin a mers în Lagos, oraș-port pe coastele Nigeriei, unde s-a întâlnit cu oficiali ai celui mai mare producător de petrol din Africa. Oficialul european a fost informat că Nigeria îşi îmbunătăţeşte securitatea în Delta Nigerului şi, de asemenea, intenţionează să redeschidă conducta Trans Niger, undeva după luna august, ceea ce ar putea însemna o creştere a exporturilor de gaze spre Europa.

Citiți și: UE își îndreaptă privirea spre Africa pentru a înlocui importurile de gaze rusești: Nigeria, Senegal şi Angola au un potențial nefolosit

Potrivit lui Matthew Baldwin, Uniunea Europeană importă din Nigeria aproximativ 14% din necesarul său total de gaze lichefiate şi există potenţialul pentru dublarea cifrei, scrie Digi24

Însă producţia de petrol şi gaze a Nigeriei este afectată de furturi şi vandalizarea conductelor, astfel că în prezent terminalul de export pe care compania Nigeria LNG Ltd. îl are pe insula Bonny operează la 60% din capacitate.

„Dacă vom putea ajunge undeva peste 80%, atunci ar putea fi cantităţi suplimentare de gaze lichefiate care ar putea fi disponibile pentru cargouri spot care să vină în Europa. Oficialii nigerieni ne-au spus să avem o nouă rundă de discuţii la finele lunii august, pentru că sunt încrezători că vor putea face progrese cu privire la acest subiect”, a spus Matthew Baldwin.

Compania Nigeria NLG este deţinută de grupul petrolier NNPC Ltd, unde acţionari sunt statul nigerian, precum şi giganţii occidentali Shell, TotalEnergies şi Eni.

Comisia Europeană a propus miercuri ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu în cazul în care Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.

Potrivit Comisiei Europene, toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Reuters: Planul UE de a reduce consumul de gaze naturale cu 15% se confruntă cu opoziția unor state membre

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Propunerea Uniunii Europene care vizează reducerea consumului de gaze cu 15% până în primăvara anului viitor, pentru a se pregăti în eventualitatea unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, se confruntă cu rezistenţa guvernelor, ceea ce pune sub semnul întrebării dacă acestea vor aproba planul, informează Reuters.

Comisia Europeană a propus miercuri ca toate statele membre să reducă folosirea gazelor cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE îl poate face obligatoriu în cazul în care Bruxelles-ul declară un risc substanţial de deficit de gaze.

La o reuniune a diplomaţilor din statele membre UE, desfășurată miercuri, cel puţin 12 din 27 de state membre şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la această propunere, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Principalul punct nevralgic este dacă UE ar trebui să aibă puterea de a face obiectivul obligatoriu. Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Polonia şi Portugalia sunt printre ţările care spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să facă asta înainte ca statele membre să-și exprime poziţia și, eventual, un drept de veto.

„Statele membre își doresc să aibă capacitatea de a activa mecanismele de criză. Nu sunt foarte dornice să cedeze acest lucru Comisiei”, a declarat un oficial UE.

Conform propunerii, Comisia Europeană ar urma să consulte Grupul de coordonare al gazelor format din reprezentanţii ţărilor înainte de a face obiectivul obligatoriu.

Diplomații naționali o vor discuta vineri, urmând ca miniștrii energiei să o aprobe în cadrul unei reuniuni de urgență care va avea loc marți. Pentru a deveni lege, propunerea trebuie să fie aprobată de o majoritate consolidată din cel puțin 15 țări ale UE.

Potrivit Comisiei Europene, toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA4 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending