Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia comemorării a 75 de ani de la Pogromul de la Iași: Schimbarea mentalităților privind Holocaustul nu se poate face fără o educație trainică

Published

on

Schimbarea mentalităților privind Holocaustul nu se poate face fără o educație trainică și fără o solidă platformă de dezbateri cu privire la tragicele evenimente ale secolului XX, a susținut președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj prezentat de consilierul prezidențial Andrei Muraru (Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă) cu ocazia comemorării a 75 de ani de la Pogromul de la Iași (28-30 iunie 1941).

”Această mare tragedie a evreilor a fost însă și tragedia României. De aceea, încercăm astăzi, la atâtea decenii distanță, să cunoaștem și să înțelegem împreună de ce, de către cine și mai ales cum a fost posibilă o crimă de asemenea proporții în mijlocul lumii civilizate, în capitala Moldovei”, se arată în mesajul șefului statului.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Redăm integral mesajul transmis de șeful statului: 

„Zilele acestea au o încărcătură tragică. Comemorăm 75 de ani de la Pogromul de la Iaşi, din iunie 1941, care a provocat moartea a mii de evrei români. În numele statului român, aduc astăzi un pios omagiu tuturor celor care acum 75 de ani au fost victimele acelui pogrom și acțiunilor xenofobe, rasiste și antisemite din acel timp şi îi onorez pe puţinii supravieţuitori. Această mare tragedie a evreilor a fost însă și tragedia României. De aceea, încercăm astăzi, la atâtea decenii distanță, să cunoaștem și să înțelegem împreună de ce, de către cine și mai ales cum a fost posibilă o crimă de asemenea proporții în mijlocul lumii civilizate, în capitala Moldovei. 

Se spune că o fotografie face cât o mie de cuvinte. Din zilele pogromului de la Iași s-au păstrat sute de fotografii cu oameni ale căror vieți au fost curmate, cu destine distruse, dovezi incontestabile ale masacrului. Privindu-le, avem în fața ochilor dimensiunea înfiorătoare a acestui masacru: mii de oameni, printre care copii și bătrâni, care au fost arestați, terorizați sau nimiciţi în propriile case, pe străzile Iașului, sufocați în vagoanele „trenurilor morții”. Unii dintre cei uciși fuseseră decorați în Primul Război Mondial pentru eroismul lor în slujba României. La asasinarea acestor oameni au participat autoritățile statului român, împreună cu unități germane, dar au existat părtași și dintre oamenii simpli, vecini, cunoștințe de ani de zile care au devenit complici la crimă ori chiar făptași.

Aceste pagini negre din trecut nu pot fi şterse pentru că o memorie selectivă nu defineşte decât parţial identitatea unui popor. Dacă am privi istoria noastră recentă doar ca o sumă de acte curajoase și onorabile, am avea o imagine transfigurată despre noi înșine. Acesta este motivul pentru care generaţiilor prezente le revine datoria morală de a nu uita ce s-a întâmplat și de a comemora victimele din timpul masacrului din vara lui 1941. Tinerii de astăzi au avut șansa să nu trăiască asemenea clipe dezonorante pentru națiunea română. Pentru ei, dar și pentru generațiile următoare, depunem toate eforturile pentru a conștientiza şi asuma acest trecut sumbru și, mai presus de orice, pentru a trage învățămintele necesare astfel încât valorile universale şi ideea de toleranţă să fie respectate fără șovăire.

Avem însă și motive de mândrie astăzi. Faptul că anul acesta România a preluat preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului este o confirmare la cel mai înalt nivel a rezultatelor pozitive pe care le-am înregistrat în ultimul deceniu şi reprezintă, în aceeaşi măsură, un imbold pentru continuarea demersurilor noastre în sensul asumării istoriei recente şi al prezervării memoriei Holocaustului.

Am spus deja cu multe ocazii că susțin crearea în România a unui Muzeu al Holocaustului, iniţiativă pe care o consider necesară şi urgentă. În același sens, încurajez autorităţile locale să continue eforturile de identificare şi conservarea spaţiilor memoriale privitoare la istoria pogromului din Iași. Păstrarea memoriei Holocaustului şi a patrimoniului cultural evreiesc este nu doar un act necesar, ci și un act patriotic pentru că aceasta contribuie la cultivarea memoriei naționale.

Unul dintre pilonii de susținere a unei societăți sănătoase este educația prin consolidarea procesului de formare a tinerilor, în spiritul adevărului istoric și al unei evaluări critice asupra trecutului. Cunoaştem cu toții grila eminamente ideologică în care a fost interpretată istoria Holocaustului în perioada comunistă și regretăm totodată distorsionarea adevărului din primii ani de după 1989.

Schimbarea mentalităţilor privind Holocaustul nu se poate face fără o educație trainică și fără o solidă platformă de dezbateri cu privire la tragicele evenimente ale secolului XX. Dacă vom reuși însă să ne definim în următorii ani, așa cum ne-am propus, într-un model regional de cercetare şi păstrare a memoriei Holocaustului, vom arăta nu doar că ne-am însușit lecțiile trecutului, dar că am făcut din această asumare un exemplu de bună practică, pe care alții, în aceste timpuri complicate, îl vor putea folosi. 

Fie ca amintirea victimelor să rămână în inimile noastre!” 

Cu ocazia comemorării a 75 de ani de la Pogromul de la Iași, președintele a decorat trei supraviețuitori ai Holocaustului.

.

.

POLITICĂ

PMP solicită Parlamentului României să voteze de urgență desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justitie (SIIJ)

Published

on

© Cristian Diaconescu - Facebook

PMP solicită Parlamentului să organizeze o sesiune extraordinară pentru votarea, de urgență, a proiectului de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justitie (SIIJ).

„Acum, în al 12 ceas, coaliția de la putere trebuie să depășească orgoliile și interesele de partid și să dea dovada de responsabilitate și voință politică pentru înfăptuirea reformei din justiție”, transmite Partidul Mișcarea Populară.

Potrivit PMP, blocarea statului de drept nu poate avea decât efecte negative pe plan intern și extern, cu consecinte grave asupra imaginii României pe plan european: „Partidul nostru aduce aminte alianței guvernamentale că desființarea SIIJ a fost una dintre cele mai importante promisiuni electorale, pentru care, românii i-au acordat votul în lupta cu PSD.”

PMP atrage atenția că există numeroase semnale venite din UE, care prevăd apariția, în scurt timp, a unor reacții dure din partea factorilor de decizie europeni privind neîndeplinirea promisiunilor luate, în mod repetat,de instituțiile românești, în special de Ministerul Justiției, referitoare la reforma în justiție.

În acest context, există o temere la Bruxelles cu privire la lipsa de voință politică a actualei puteri pentru desființarea SIIJ. „Astfel, numeroase surse din instituțiile europene semnaleaza o creștere a imixtiunii politice în actul de justiție, susținand că în Parlamentul României, există numeroase voci care se opun independenței puterii judecătorești”, avertizează PMP.

Parlamentul are obligația să elimine toate suspiciunile instituțiilor europene și să voteze proiectul de desființare a SIIJ, ca un act de resposabilitate politică. Pe această cale, s-ar putea desăvârși procesul de reformare a justiției, început în 2017, dar care a fost întârziat de diferite grupuri de interese , cu mare influență în partidele politice.

PMP amintește faptul că UE a întocmit, anul acesta, un Raport privind standardele europene ale statului de drept, care vor trebui a fi aplicate în toate statele membre. Astfel, pe baza acestui document, Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European vor deschide o serie de dezbateri privind implementarea acestor standarde în toate țările membre și adoptarea lor in parlamentele naționale.

Acest set de norme referitoare la independența justiției se vor regăsi în Mecanismul european privind statul de drept, care va cuprinde măsuri concrete ce trebuie luate de fiecare stat membru. În caz contrar, există riscul activarii automate a unor măsuri punitive, conform articolului 7 din Tratatul UE, prin care țările ar putea fi blocate în accesarea fondurilor europene.

Citiți și: România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Continue Reading

POLITICĂ

PMP cere Guvernului să clarifice poziția României referitoare la noua Strategie a UE pentru păduri

Published

on

© PMP - Facebook

PMP cere Guvernului să clarifice poziția României referitoare la noua Strategie a UE pentru păduri, în perspectiva anului 2030, după gafele făcute de ministrul Mediului, pe acest subiect, se arată într-o postare a Partidului Mișcarea Populară pe pagina de Facebook.

„PMP consideră că lipsa acestor informații în spațiul public demonstrează, de fapt, lipsa de preocupare și incompetența Guvernului, în special a Ministerului Mediului, pentru protejarea și gestionarea durabilă a pădurilor din România”, mai transmite partidul.

Reamintim că Ministrul Mediului, Tanczos Barna, susține că este un fake news faptul că România s-ar opune Strategiei Forestiere Europene, acesta a subliniat că echipa ministerului vrea să știe exact ce costuri vor fi generate de obiectivele stabilite şi dacă aceste costuri vor fi suportate de către statele membre sau avem acces şi la alte resurse. 

România și alte nouă state membre, printre care Germania și Franța, s-au alăturat demersului Austriei de a transmite o scrisoare vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, pentru a solicita o dezbatere punctuală pe mai multe teme esențiale din punct de vedere național în ceea ce privește noua Strategie Forestieră a UE. 

În respectiva scrisoare, cele 12 țări își exprimau nemulțumirea față de Comisie spunând că noua strategie încalcă dreptul statelor membre UE de a-și decide politicile în domeniul pădurilor, dar și că favorizează în mod nejustificat „aspectele verzi”. De altfel, Tanczos Barna a reluat această idee luni și a precizat că, în ceea ce privește „echilibrul între cei trei piloni ai pădurii, pilonul ecologic, mediu per ansamblu, pilonul economic și cel social, va fi cu siguranță distorsionat”, relatează Digi24. Astfel, ministrul mediului a cerut reguli clare, precum și o claritate a costurilor în raport cu obiectivele asumate.

Continue Reading

POLITICĂ

PMP: Armata Română și-a câștigat respectul, pe câmpul de luptă, ca partener solid în Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© Partidul Mișcarea Populara/ Facebook

Armata Română și-a câștigat respectul, pe câmpul de luptă, ca partener solid în Alianța Nord-Atlantică, transmite PMP într-un mesaj de omagiere a militarilor români, în contextul încheierii misiunii de 19 ani a României în Afganistan. 

„PMP aduce un omagiu Armatei Române care și-a făcut, pe deplin datoria, ca partener solid în Alianța Nord-Atlantică. Soldatul român și-a câștigat respectul și prețuirea oficialilor din NATO, datorită profesionalismului și dăruirii în misiunile militare din Afganistan. Odată cu angajarea Armatei Române în cadrul coaliției NATO pentru democratizarea Afganistanului și pentru protejarea populației civile împotriva teroriștilor, militarii noștri s-au aflat în prima linie, în avanpostul luptelor cu talibanii. Soldații români, foarte bine pregătiți, au reușit să obțină gratitudinea din partea armatei multinaționale a NATO, dar și a localnicilor, care s-au simțit protejați și ajutați pentru desfășurarea unei vieți normale. România a obținut statutul de țară NATO nu ca pe o favoare, ci ca o implicare directă, nemijlocită, a soldatului român, pe frontul apărării valorilor democratice în diferite zone ale lumii. Astfel, Armata Română și-a adus contribuția la sacrificiul uman în cadrul eforturilor NATO în Afganistan. Respectul soldatului român a fost câștigat cu jertfă, pe câmpul de luptă”, a transmis președintele PMP, Cristian Diaconescu.

Citiți și:

Klaus Iohannis a decorat drapelele de luptă ale forțelor participante la misiunea din Afganistan: Aţi scris istorie, sunteţi eroii generaţiilor noastre

Klaus Iohannis, la ceremonia încheierii misiunii în Afganistan: Va rămâne în cărțile de istorie drept cea mai importantă operație militară de după cel de-al Doilea Război Mondial

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

Mircea Geoană, la ceremonia încheierii misiunii Armatei României în Afganistan: Ca națiune și ca Alianță le rămânem profund recunoscători militarilor noștri

Ultimul detașament românesc din teatrul de operaţii Afganistan a fost repatriat pe 27 iunie, încheind o prezență de 19 ani a forțelor militare române în cadrul celor mai importante operațiuni militare din istoria Alianței Nord-Atlantice.

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat.

În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri de legătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de-al Doilea Război Mondial.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internațional din Kabul (KAIA).

Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.

În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului român.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.32 mins ago

Polonia trimite o echipă de salvare în Germania: Îi ajutăm pe vecinii noștri să facă față consecințelor inundațiilor tragice

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fabrica de construcții metalice din Arad, rol determinant în construirea celor 433 de km de autostradă din PNRR

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Garanția pentru Copii: Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a discutat cu ministrul dezvoltării despre implementarea și finanțarea prin PNRR a programului de construire de creșe

NATO18 hours ago

Noul ambasador al României în SUA, Andrei Muraru, în vizită la Baza Mihail Kogălniceanu: Suplimentarea efectivelor de militari americani în România reprezintă o prioritate

FONDURI EUROPENE19 hours ago

România achiziționează cu fonduri europene două avioane destinate situațiilor de urgență, capabile să transporte pacienți în stare critică pe o rază de 2.000 km

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană solicită companiei Google să fie mai transparentă: Consumatorii UE nu trebuie induși în eroare

CHINA19 hours ago

Prima vizită a unui înalt oficial al administrației Biden la Beijing: SUA salută concurența acerbă cu China. Ne vom consolida propria forță competitivă, dar nu căutăm un conflict

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Ministrul transporturilor Cătălin Drulă anunță îmbunătățirea legăturilor de infrastructură dintre România și Republica Moldova: Avem cinci proiecte în derulare

U.E.20 hours ago

Comisarul european pentru Sănătate îl asigură pe eurodeputatul Dan Motreanu că secvențierea genomului SARS-CoV-2 este o prioritate a Comisiei Europene

EDUCAȚIE20 hours ago

Raport UNICEF: În România, accesul limitat la internet și la echipamente IT reprezintă principalele bariere în furnizarea serviciilor în educație în contextul COVID-19

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL3 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI5 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA7 days ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending