Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj de condoleanțe către președintele SUA: Datorită eforturilor lui George H.W. Bush, România și-a început drumul pe calea integrării europene și euro-atlantice

Published

on

Datorită eforturilor neobosite ale lui George H. W. Bush, România, alături de celelalte state din blocul sovietic, și-a regăsit libertatea și și-a început drumul pe calea integrării europene și euro-atlantice, revenind în familia de valori căreia îi aparținea în mod natural, i-a transmis președintele Klaus Iohannis omologului său american Donald Trump, într-un mesaj de condoleanțe în urma trecerii în neființă a celui de-al 41-lea președinte al Statelor Unite, George H. W. Bush.

FOTO: Administrația Prezidențială

Am aflat cu profundă tristețe despre trecerea în neființă a celui de-al 41-lea Președinte al Statelor Unite ale Americii, Onorabilul George H. W. Bush. În aceste momente grele, adresez condoleanțe dumneavoastră, familiei îndurerate și întregii națiuni americane, care a pierdut un mare lider și un adevărat om de stat. Președintele George H. W. Bush a lăsat o moștenire politică deosebit de valoroasă, inclusiv pentru Europa de Est și România, influențând în mod capital destinele țărilor care făceau parte din blocul sovietic. Prin viziunea sa curajoasă și angajamentul său politic a contribuit decisiv la încetarea Războiului Rece și a determinat transformări democratice radicale în Europa de Est. Datorită eforturilor sale neobosite, România, alături de celelalte state din blocul sovietic, și-a regăsit libertatea și și-a început drumul pe calea integrării europene și euro-atlantice, revenind în familia de valori căreia îi aparținea în mod natural”,  se arată în mesajul președintelui României.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, totodată, că Președintele George H. W. Bush a fost un bun prieten al țării noastre, punând bazele a ceea ce peste ani urma să se transforme într-un Parteneriat Strategic profund și valoros între Statele Unite ale Americii și România.

Citiți și Unul dintre cei mai prestigioși președinți americani, George W.H. Bush, a murit la vârsta de 94 ani. Mandatul său a culminat cu sfârșitul Războiului Rece și revoluțiile anti-comuniste din Europa de Est

Fostul preşedinte american George H. W. Bush a murit vineri, 30 noiembrie, la vârsta de 94 de ani.

George Herbert Walker Bush a fost cel de-al 41-lea preşedinte al SUA (1989-1993), anterior vicepreședinte al Statelor Unite în timpul celor două mandate ale președintelui Ronald Reagan (1981-1989), precum și director al CIA în perioada 1976-1977 în timpul președinției lui Gerald Ford.

Mandatul său de președinte (1989-1993) a fost marcat de dimensiunea politicii externe și schimbarea ordinii internaționale bipolare. George H.W. Bush a preluat de la Ronald Reagan misiunea de a pune capăt Războiului Rece, iar la scurt timp după căderea Zidului Berlinului și debutul revoluțiilor anti-comuniste din Europa de Est, cel de-al 41-lea președinte al SUA s-a întâlnit la Malta (2-3 decembrie 1989) cu liderul sovietic Mihail Gorbaciov pentru a discuta despre schimbările rapide din Europa, odată cu ridicarea Cortinei de Fier, care a separat Estul de Vestul Europei mai bine de patru decenii.

În istoriografia Războiului Rece, summitul Bush – Gorbaciov de la Malta este considerat sfârșitul Războiului Rece, o evoluție care doi ani mai târziu a fost marcată oficial prin dizolvarea Uniunii Sovietice.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat joi că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este gata, anunțând că a discutat cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, despre problemele din PNRR şi că acesta din urmă le-a dat dreptate social-democraţilor şi “l-a trimis” pe premierul Florin Cîţu să prezinte planul în Parlament.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este departe de a fi gata. Am discutat din nou, astăzi, cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, despre problemele din PNRR şi propunerile pe care le are Partidul Social Democrat pentru a rezolva această criză. Comisia Europeană a dat dreptate PSD şi l-a trimis pe Cîţu să prezinte planul în Parlament. Aşadar, Cîţu trebuie să lase minciunile şi să se apuce serios de treabă“, a scris Ciolacu pe Facebook.

Potrivit liderului social-democrat, “guvernanţii nu pot ascunde eşecul vizitei de la Bruxelles”.

“Nu au venit înapoi cu un plan finalizat. De exemplu, sunt tăieri importante pentru autorităţile locale şi pe zona de educaţie. Iar cea mai mare problemă este că nu au reuşit să convingă executivul european că vor fi în stare să implementeze planul până în 2026”, a completat Marcel Ciolacu.

 

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

De asemenea, Florin Cîțu a anunțat că că va discuta cu PSD despre Planul Național de Reziliență și Relansare (PNRR) și despre contribuția României la bugetul UE.

”Colaborarea cu social-democrații – voi avea o discuție, PNRR nu e doar al acestui guvern. Eu cred că social-democrații nu vor ca România să pună în pericol adoptarea PNRR la nivelul întregii UE”, a spus Florin Cîțu după întoarcerea de la Bruxelles, unde a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene.

PSD a boicotat votul legat de creșterea contribuției României la bugetul UE pentru perioada în care planurile naționale de redresare și reziliență vor fi contractate, vot la care e nevoie de două treimi din deputați și senatori, argumentând că nu parlamentarii social-democrați nu vor vota până când Guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament.

Amintim că Uniunea Europeană nu poate lansa programul de relansare și reziliență până când nu există o aprobare a bugetelor în fiecare dintre cele 27 de state membre, astfel de decizii fiind întârziate până de curând și în țări precum Germania și Polonia.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

El a precizat că, la finalul şedinţei de Guvern, au fost purtate discuţii despre vizita la Bruxelles referitoare la PNRR şi obiectivele pentru miniştri în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să rezulte “cel mai bun” plan, care să fie prezentat Comisiei Europene pentru aprobare, relatează Agerpres.

“Despre ce s-a discutat la Bruxelles? În primul rând, am fost acolo ca să ne asigurăm că sunt pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat din momentul în care este depus. Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ceea ce priveşte reforma, obiectivele noastre în ceea ce priveşte economia şi modul în care PNRR va susţine în următoarea perioadă creşterea economică şi reformele”, a explicat Cîţu, după şedinţa Executivului.

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. (…) România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro, la Bruxelles“, a completat Florin Cîţu. 

De asemenea, Florin Cîțu a anunțat că că va discuta cu PSD despre Planul Național de Reziliență și Relansare (PNRR) și despre contribuția României la bugetul UE.

”Colaborarea cu social-democrații – voi avea o discuție, PNRR nu e doar al acestui guvern. Eu cred că social-democrații nu vor ca România să pună în pericol adoptarea PNRR la nivelul întregii UE”, a spus Florin Cîțu după întoarcerea de la Bruxelles, unde a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene.

PSD a boicotat votul legat de creșterea contribuției României la bugetul UE pentru perioada în care planurile naționale de redresare și reziliență vor fi contractate, vot la care e nevoie de două treimi din deputați și senatori, argumentând că nu parlamentarii social-democrați nu vor vota până când Guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament.

Amintim că Uniunea Europeană nu poate lansa programul de relansare și reziliență până când nu există o aprobare a bugetelor în fiecare dintre cele 27 de state membre, astfel de decizii fiind întârziate până de curând și în țări precum Germania și Polonia.

Declarațiile premierului, urmate de un briefing susținut de ministru investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, au fost precedate de informații apărute pe surse în presă.

Astfel, conform Digi24, Comisia Europeană a acceptat propunerea României ca 27% din fondurile disponibile prin PNRR să finanțeze construcția de autostrăzi.

Principalele proiecte cu probleme despre care premierul Florin Cîțu a discutat cu Comisia Europeană erau cele care vizau infrastructura, programele de irigații, dar și infrastructura de gaze.

În urma discuțiilor, pentru infrastructură, respectiv pentru autostrăzi și rețeaua de căi ferate, s-au obținut 27% din banii pentru PNRR, adică proiectul cu care a mers inițial România, mai arată sursa citată.

Pentru educație, sănătate, energie, s-au obținut banii pe care îi dorea țara noastră. Astfel, două miliarde de euro vor viza programe de sănătate și patru miliarde de educație.

Comisia Europeană a pus, în schimb, câteva condiții. Astfel, pentru proiectele care urmează să fie trimise în această lună, ministerele trebuie să elaboreze proiectele în detaliu, iar autoritățile locale trebuie să vină cu proiecte clare și exacte pentru a obține banii.

O altă condiție este ca PNRR să fie prezentat în Parlament, în contextul în care Comisia Europeană face apel la statele membre să ratifice decizia privind resursele proprii pentru finanțarea acestor mecanisme.

Premierul Florin Cîțu a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles.

Programul premierului a debutat marți seară cu o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Miercuri, premierul s-a întâlnit cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, în cadrul întrevederii fiind detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR

În aceeași zi, Florin Cîțu a discutat despre obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura “o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe “reforme şi investiţii” cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și despre prioritățile din cadrul PNRR cu vicepreședintele executivului european, Margrethe Vestager.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

POLITICĂ

PMP avertizează că diferențele de nivel salarial din UE în comparație cu România sunt foarte mari: Este normal să avem drepturi egale

Published

on

© Partidul Mișcarea Populara/ Facebook

Dacă avem obligații egale, este normal să avem și drepturi egale, dar economia României nu are puterea să susțină o creștere atât de mare a salariului minim, chiar dacă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la Summitul de la Porto, că trebuie găsită o modalitate de a oferi un salariu decent pentru toţi, astfel încât aceștia să poată cel puţin trăi din munca lor, a transmis Cristian Petrescu, vicepreședintele PMP – Departamentul pentru Dezvoltare Regională și Administrație Publică.

De asemenea, acesta a amintit că în Declarația de la Porto, Uniunea Europeană se angajează să reducă inegalitățile și să susțină salariile echitabile.

Vicepreședintele PMP a subliniat că diferențele de nivel salarial din Uniunea Europeană în comparație cu România sunt foarte mari: Luxemburg – 2.141,99 euro/lună, Irlanda – 1.656,20 euro/lună, Olanda – 1.635,60 euro/lună, Belgia – 1.593,81 euro/lună, Germania – 1.584,00 euro/lună, România 466 euro/lună, Bulgaria 311,89 euro/lună.

„Cine va susține diferența de la 466 euro/lună, cât este salariul minim în România la momentul actual? Economia românească se bazează în mare parte pe împrumuturile pe care le face statul. Estimările arată că în anul 2021 România se va împrumuta 131 de miliarde de lei. Singura șansă pentru ca aceste declarații să devină o realitate este ca Uniunea Europeană să preia această diferență”, a punctat Cristian Petrescu.

În finalul mesajului său, vicepreședintele PMP a solicitat Guvernului României să clarifice poziția țării noastre cu privire la salariul minim European, ținând cont de declarația ministrului Finanțelor Publice privind creșterea salariului minim în România anul acesta. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Alin Mituța12 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA35 mins ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE58 mins ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE1 hour ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ2 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE3 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.4 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

SUA4 hours ago

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending