Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, mesaj de condoleanțe pentru națiunea franceză în urma decesului lui Jacques Chirac: A fost un mare om de stat și un veritabil prieten al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a transmis joi, în numele poporului român, condoleanțe națiunii franceze în urma decesului fostului președinte al Franței Jacques Chirac.

Profund întristat la aflarea veștii decesului fostului președinte francez Jacques Chirac, un mare lider și un veritabil om de stat, un veritabil prieten al țării noastre. În numele poporului român, transmit condoleanțele mele națiunii franceze”, a spus Iohannis, într-un mesaj publicat în limba franceză pe Twitter.

 

Fostul preşedinte francez Jacques Chirac a murit joi dimineaţă, la vârsta de 86 de ani.

Jacques René Chirac, născut la 29 noiembrie 1932, a fost un politician francez. A fost ales președinte al Republicii Franceze în 1995 și 2007, totodată co-principe al Andorrei.

Jacques Chirac a fost colaborator al președinților francezi Georges Pompidou în anii 1960 și Valéry Giscard d’Estaing în anii 1970. A fost primar al Parisului din 1977 până în 1995 și prim-ministru în 1974 – 1976 și 1986 – 1988.

A candidat pentru postul de președinte fără succes în 1981 și 1988, și a fost ales în 1995 și 2002.

Potrivit sondajelor recente, Chirac era considerat cel mai popular fost președinte francez, opoziţia acestuia faţă de războiul din Irak rămâne fapta marcantă a carierei sale politice îndelungate, notează RFI.

Spre finalul ultimului său mandat de președinte, Jacques Chirac a promovat intens identitatea europeană în contextul în care țara sa, Franța, a respins la referendum în anul 2005 Tratatul Constituțional al Uniunii Europene, moment care însă l-a păstrat în istorie pe Chirac drept ”un campion al identității europene”.

În ce privește relația sa cu România, Jacques Chirac a cunoscut prima dată România în 1975 când, în calitate de premier al Franţei, avea să vină în vizită oficială la Bucureşti.

In calitate de preşedinte francez, Jacques Chirac a vizitat România în 21 şi 22 februarie 1997 în cadrul unui turneu mai larg prin regiunea est europeană care cuprindea ţări precum Polonia, Ungaria şi Cehia. Adresându-se Parlamentului de la București, Chirac îşi exprimase atunci dorinţa ca România să adere la NATO “cât de repede, dacă se poate chiar din 1999”. 

Aderarea României la Alianța Nord-Atlantică avea să nu se producă în 1999, în urma Summitul de la Madrid din 1997, ci în anul 2004.

In privinţa aderării la UE, preşedintele francez a fost mai reţinut în anii 1990, având în vedere insuficienta pregătire a României în acel moment. Cu toate acestea, anul aderării României la UE – 2007 – a coincis cu ultimele luni de mandat pentru Jacques Chirac.

A vizitat pentru ultima oară România în 2006, cu ocazia Summitului Francofoniei organizat la București.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban a achitat două amenzi pentru fumat și nepurtarea măștii într-un birou din Palatul Victoriei

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Ludovic Orban a achitat, sâmbătă, prin intermediul platformei www.ghiseul.ro, două amenzi în valoare cumulată de 3.000 de lei, la cuantumul maxim prevăzut de lege, pentru fumat şi nepurtarea măştii în spaţii închise, se precizează într-un comunicat al Guvernului, informează Agerpres.

Aceasta vine după ce în spaţiul public a apărut o fotografie făcută într-un birou din Palatul Victoria cu Ludovic Orban şi mai mulţi oficiali care nu poartă măşti şi fumează în interior. Conform informaţiilor care au circulat în mediul online, întâlnirea ar fi avut loc de ziua premierului Orban.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Raport OCDE: România se confruntă cu cel mai mare exod de medici din lume. O treime au emigrat, căutând perspective mai bune de carieră și remunerație

Published

on

© European Union, 2020

În căutarea unor perspective mai bune de carieră și remunerație în străinătate, o treime dintre medicii români au emigrat.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică publică un raport privind ”Contribuția medicilor și asistenților emigranți la combaterea crizei COVID-19 din țările OCDE”, care arată că o treime din medicii români au emigrat și își desfășoară activitatea în străinătate, fiind cel mai mare număr dintre cele 36 de țări partenere ale OCDE.

Ratele de emigrare, definite ca numărul de medici sau asistenți născuți sau instruiți într-o țară dată, dar care lucrează în străinătate la numărul total de medici sau asistenți originari din țara respectivă, ilustrează amploarea fenomenului de migrare. În general, rata de emigrare a țărilor OCDE rămâne moderată, dar în unele ”țări mai mici,  care au sisteme de sănătate relativ slabe, emigrarea poate fi substanțială”, este scris în raport.

© OECD

Potrivit statisticilor OCDE, există și alte state europene care se confruntă cu o rată ridicată a doctorilor care emigrează. Slovacia, Estonia, Islanda și Irlanda se numără printele ele, însă România rămâne pe primul loc în acest clasament.

Raportul publicat de OCDE studiază contribuția doctorilor și asistentelor străini la combaterea pandemiei de coronavirus și sublniază  necesitatea unui răspuns global la deficitul de lucrători în sistemul medical.

Reamintim faptul că în raportul Comisiei Europene publicat în urmă cu trei lui privind profilul sistemelor de sănătate din 30 de țări, România se confruntă cu deficit de forță de muncă: numărul medicilor și al asistenților medicali fiind unul dintre cele mai scăzute din Europa.

Emigrarea personalului medical în căutarea unor perspective mai bune de carieră și remunerație în străinătate a contribuit la crearea unui deficit intern de profesioniști în domeniul sănătății, cu consecințe negative asupra accesului la serviciile de îngrijire.

”Deficitele de forță de muncă din domeniul sănătății se mențin ridicate, numărul medicilor și al asistenților medicali fiind unul dintre cele mai scăzute din Europa”, potrivit raportului Comisiei Europe.

În 2018, guvernul a abordat acest aspect în cadrul unei ordonanțe de urgență, acordând majorări salariale substanțiale și rapide, care au determinat creșterea cu peste 100 % a remunerațiilor medicilor rezidenți din spitalele publice. Această măsură a fost o reacție la proteste și se speră că îmbunătățirea salariilor va contribui la păstrarea personalului medical și la reducerea emigrației acestuia.

De asemenea, România este țara care cheltuiește mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE. Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric și sunt mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %). Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge.

Cu tot acest deficit de medici și asistente, România a fost statul Uniunii Europene care a trimis echipaj medical în Italia, Republica Moldova și SUA pentru a lupta din prima linie împotriva pandemiei de COVID-19.

Citiți și: Speranța de viață în România, printre cele mai scăzute din UE. Raportul Comisiei Europene prezintă principalele probleme din sistemul de sănătate românesc

 


OCDE este un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

Cei 36 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 24) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine direct.

România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012 şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017, informează MAE.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ambasadorul Marii Britanii: România este una dintre cele mai curajoase ţări din estul Europei în lupta împotriva corupției

Published

on

© British Embassy Bucharest/ Facebook

Ambasadorul britanic, Andrew Noble, a arătat, în discursul susţinut cu ocazia aniversării a 15 ani de activitate a Direcţiei Generale Anticorupţie, că România este una dintre cele mai curajoase ţări din estul continentului, prin crearea de instituţii cu mandate clare de combatere a corupţiei la toate nivelurile.

“Lupta anticorupţie este în continuare, alături de consolidarea statului de drept, una dintre ariile prioritare pentru România, atât pe plan naţional, cât şi din perspectivă europeană. România este una dintre cele mai curajoase ţări din estul continentului, prin crearea de instituţii cu mandate clare de combatere a corupţiei la toate nivelurile, inclusiv la nivel înalt, instituţii ce şi-au demonstrat în timp rezilienţa şi devotamentul faţă de o misiune deloc uşoară. Chiar şi în perioade dificile, când aceste instituţii nu au avut parte de sprijin politic, ele au continuat totuşi să-şi respecte mandatul şi să-i aducă în faţa legii pe cei care se aflau vinovaţi de acte de corupţie”, a precizat el, potrivit unui comunicat transmis de Ambasada Marii Britanii în România.

Ambasadorul a subliniat că recenta hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care i-a dat câştig de cauză fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, “stă drept mărturie a eficienţei eforturilor instituţiilor implicate în combaterea anticorupţiei” în România.

“Acest caz va rămâne unul de referinţă pentru toţi cei angrenaţi în lupta anticorupţie, nu doar în România, dar şi în alte ţări care se confruntă cu această problemă. Suntem astfel încurajaţi să credem că toate eforturile de a combate şi stopa fenomenele de corupţie vor fi întărite şi vor beneficia în continuare de susţinere la nivel internaţional”, a menţionat diplomatul.

El a remarcat că, “de multe ori de-a lungul timpului, eforturile în combaterea corupţiei nu au fost uşoare”, iar Uniunea Europeană a fost “critică la adresa lipsei de progres a României” în acest domeniu.

“Sunt convins însă că prin nivelul adecvat de expertiză şi devotamentul necesar de a continua eforturile în acest sens, România poate să-şi îndeplinească obiectivele de a fi o ţară în care statul de drept şi legea domnesc pe deplin, iar corupţia nu afectează instituţiile statului şi, implicit, pe cetăţeni”, a adăugat Andrew Noble.

Totodată, acesta a evidenţiat că experţii Home Office din Marea Britanie, dar şi cei spanioli au contribuit la eforturile de consolidare a instituţiei şi a expertizei acesteia în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

“Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici la ceas aniversar, sărbătorind alături de dumneavoastră un parcurs de succes, la baza căruia se află şi eforturile experţilor Home Office din Marea Britanie. Mulţumită acestora, precum şi experţilor spanioli, Direcţia Generală Anticorupţie este prima structură care a creat şi a implementat de la zero un set complet de iniţiative preventive anticorupţie”, a spus el.

Totodată, în baza colaborării dintre Marea Britanie şi România, ofiţeri specializaţi din cadrul DGA participă la cursuri de pregătire şi expoziţii internaţionale în domeniul utilizării de tehnici speciale cu aplicaţie în activităţile specifice ale Direcţiei.

“Sunt convins că această colaborare excelentă va continua şi va fi chiar şi mai complexă pe viitor, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două ţari. Am încredere că eforturile şi bunele intenţii ale Direcţiei Generale Anticorupţie şi ale Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti vor duce pe viitor la realizarea şi consolidarea unor rezultate de succes pentru ambele părţi”, a arătat ambasadorul.

Direcţia Generală Anticorupţie din Ministerul Afacerilor Interne sărbătoreşte, pe 30 mai, 15 ani de la înfiinţarea ca structură de poliţie judiciară specializată în prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului ministerului. La sediul din Bucureşti al DGA, cu respectarea măsurilor pentru limitarea şi prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu SARS-CoV-2, a avut loc un eveniment de marcare a acestui moment.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending