Connect with us

NATO

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua NATO în România și la 72 de ani de la înființarea Alianței: NATO consolidează legătura unică și profundă a Europei cu America de Nord

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

România este profund atașată valorilor euro-atlantice și acționează hotărât în spiritul consolidării relației transatlantice și pentru promovarea profilului și rolului NATO, a afirmat duminică președintele Klaus Iohannis, cu ocazia aniversării a 17 ani de la aderarea țării noastre la NATO, prilej cu care a transmis și un mesaj prin care marchează 72 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantică.

Ca în fiecare an, sărbătorim în prima duminică din luna aprilie Ziua NATO în România. Marcăm, totodată, aniversarea a 72 de ani de la înființarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, o alianță politico-militară fundamentală pentru pacea, securitatea și prosperitatea internaționale, cea mai de succes Alianță de apărare colectivă din istorie. NATO consolidează legătura unică și profundă a Europei cu America de Nord, ambele continente unite de valori democratice şi de interese de securitate comune“, a spus șeful statului.

El a arătat că evoluțiile actuale la nivel internațional se mențin dinamice și impredictibile, iar provocările de securitate se înmulțesc și se diversifică și că puterea Alianței de a face față acestui context se bazează pe solidaritatea statelor membre în îndeplinirea apărării colective.

“În plus, capacitatea NATO de a-și îndeplini obiectivul său major, acela de apărare a tuturor cetățenilor și teritoriilor aliate, se datorează și procesului constant de adaptare și transformare la care România a participat în mod activ și substanțial în ultimii ani. Prin demersurile de până acum, NATO a demonstrat coerența şi consistența deciziilor privind apărarea colectivă, inclusiv prin implementarea măsurilor de descurajare și apărare pe Flancul Estic, la care contribuția României este semnificativă”, a continuat Iohannis.

Președintele a evocat și faptul că NATO a avut un rol important și în privința gestionării pandemiei de COVID-19, prevenind transformarea crizei sanitare într-o criză de securitate.

“Prin punerea la dispoziția aliaților a mijloacelor și a instrumentelor sale, prin manifestarea solidarității atât între aliați, cât și în raport cu partenerii săi, NATO şi-a dovedit încă o dată eficiența. România a valorificat aceste noi oportunități, fiind primul stat aliat care a folosit mecanismul Strategic Airlift Capability pentru a aduce în țară echipamente esențiale combaterii pandemiei”, a punctat Klaus Iohannis.

Șeful statului a reconfirmat sprijinul deplin al României pentru procesul reflecție „NATO 2030” prin care Alianța se adaptează pentru a deveni o organizație mai puternică și mai eficientă.

“Lansat în 2020 de Secretarul General, Jens Stoltenberg, (n.r. – procesul ) creează premisele unui rol mai ambițios al Alianței în etapa următoare, inclusiv din perspectiva elaborării unui nou Concept Strategic – inițiativă pe care România o sprijină pe deplin”, a continuat el.

Adresând mesajul și din perspectivă națională, Iohannis a subliniat că “România este profund atașată valorilor euro-atlantice și acționează hotărât în spiritul consolidării relației transatlantice și pentru promovarea profilului și rolului NATO”. El a adăugat: “Țara noastră are o participare semnificativă pe mai multe planuri la operațiile și misiunile aliate, inclusiv la demersurile menite să consolideze postura de descurajare şi apărare a NATO”.

“Dezvoltarea şi modernizarea capabilităților militare naționale sunt determinante pentru succesul obiectivelor aliate comune. Voi continua să susțin consensul transpartinic în alocarea procentului de 2% din PIB pentru domeniul apărării, această finanțare contribuind la consolidarea NATO, inclusiv prin prezența în regiunea Mării Negre”, a mai spus președintele, cel care a inițiat în 2015 pactul național pentru 2% din PIB pentru apărare.

“Pentru a răspunde noilor provocări şi amenințări de securitate, creșterea rezilienței devine un obiectiv prioritar, atât la nivelul instituțiilor naționale, cât și la cel al Alianței Nord-Atlantice în ansamblul său. Totodată, consider că este foarte important să continuăm pe calea întăririi parteneriatului strategic între NATO și UE, astfel încât să eficientizăm coordonarea pentru a folosi potențialul deosebit pe care cele două organizații esențiale îl oferă statelor membre și cetățenilor săi, prin asigurarea securității și prosperității. Numai uniți vom fi mai puternici!“, a conchis Klaus Iohannis.

România a împlinit luni, 29 martie, 17 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 72 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an – 4 aprilie în anul 2021, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Pentru a marca momentul, drapelul național al României și drapelul Alianței Nord-Atlantice sunt înălțate pe catarg duminică, 4 aprilie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, cu ocazia aniversării Zilei NATO în România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Retragerea NATO din Afganistan. Ministrul Nicolae Ciucă: Pentru MApN, misiunea se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Misiunea în Afganistan se va încheia pentru Ministerul Apărării Naţionale numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă, a declarat ministrul Nicolae Ciucă, potrivit unei înregistrări transmise, joi, de MApN.

Miercuri, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe şi ai Apărării din NATO a fost adoptată o Declaraţie comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care a fost decisă demararea procesului de retragere a forţelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai, până la data de 11 septembrie 2021.

Împreună cu aliaţii din NATO, concomitent cu sprijinirea Procesului de Pace din regiune, este important să acordăm o atenţie deosebită măsurilor de asigurare a protecţiei forţelor NATO din Afganistan în timpul procesului de retragere a militarilor. Pentru Ministerul Apărării Naţionale, misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă“, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.

 

Potrivit ministrului, în contextul în care este unul dintre “cele mai importante” state contributoare cu trupe la misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în teatrul de operaţii, România “va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii”.

România participă din 2001 la misiuni în zonă, asumându-şi un “angajament de lungă durată pentru stabilitatea şi securitatea Afganistanului”, a menţionat Nicolae Ciucă.

De altfel, în anii de carieră militară, Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (sau Scorpionii Roşii) pe care l-a condus în Afganistan şi apoi în Irak. Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele româneşti au fost conduse de Ciucă, a fost prima batalie la care soldaţii români au fost combatanţi activi după ce-l Doilea Război Mondial.

“Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan”, a punctat el, adăugând că “militarii Armatei României au demonstrat acolo, în cel mai greu teatru de operaţii militare de după cel de-al Doilea Război Mondial, profesionalism, loialitate, solidaritate şi, cel mai important, spirit de sacrificiu în numele României”.

Ministrul a vorbit şi despre militarii care au murit sau au fost răniţi în acest teatru de operaţii.

“Ne plecăm frunţile în memoria celor 27 de eroi ai României, care au plătit cel mai greu preţ, în numele libertăţii noastre. Doresc să transmit familiilor eroilor noştri căzuţi în Afganistan că le vom rămâne alături, ca şi până acum”, a spus el. Nicolae Ciucă a arătat că peste 200 de militari din Armata română au fost răniţi în aceste misiuni.

Potrivit MApN, 649 de militari români participă în prezent la misiunea Resolute Support din Afganistan sub egida NATO. 

Citiți și Decizie istorică a NATO: SUA, România și celelalte state aliate își retrag forțele militare din Afganistan la 20 ani de la unica activare a Articolului 5

Aliaţii din cadrul NATO, reuniți miercuri la nivel de miniștri de externe și ai apărării într-o videoconferință extraordinară, şi-au anunţat decizia de a începe retragerea forţelor lor angajate în misiunea din Afganistan de la 1 mai pentru a o finaliza “în câteva luni”, potrivit unei declarații comune agreate de 60 de miniștri aliați, cu prezența secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, și a secretarului apărării, Lloyd Austin, la Bruxelles. Reprezentată la reuniune de miniștrii Bogdan Aurescu și Nicolae Ciuca, România, a cincea națiune contributoare la misiunea din Afganistan cu peste 600 de militari, au evidențiat angajamentul de lungă durată al țării noastre față de securitatea Afganistanului.

“În 2001, aliații au invocat articolul 5 din Tratatul de la Washington pentru singura dată în istoria NATO și au plecat în Afganistan împreună cu obiective clare: să se confrunte cu Al-Qaeda și cu cei care au atacat Statele Unite în 11 septembrie și să împiedice teroriștii să folosească Afganistanul ca un refugiu pentru a ne ataca. În deceniile care au urmat, prin investiții umane și financiare, în parteneriat cu Republica Islamică Afganistan și forțele sale de securitate, am lucrat împreună pentru a atinge aceste obiective. Aliaţii au decis că noi vom începe să ne retragem forţele din cadrul misiunii ‘Resolute Support’ de la 1 mai. Această retragere va fi ordonată, coordonată şi deliberată. Aşteptăm ca retragerea tuturor forţelor americane şi a celor ale misiunii să se termine în câteva luni”, precizează o declarație comună publicată după anunţul de la Washington al preşedintelui american Joe Biden.

Joe Biden a anunțat plecarea tuturor militarilor americani din Afganistan până la 11 septembrie, când se împlinesc 20 de ani de la atentatele din 2001 în SUA, care au provocat intervenţia militară americană în această ţară. Liderul de la Casa Albă a subliniat că va respecta și acordul cu talibanii moștenit de la fosta administrație Trump și că retragerea militară va începe la 1 mai.

El a mulțumit aliaților pentru sprijin și a reafirmat principiul că această plecare din Afganistan va fi realizată pe principiul “am intrat împreună, vom pleca împreună” în deplină coordonare cu aliații din NATO, care actualmente dislocă împreună mai multe trupe în această țară decât SUA. Între țările cu cea mai mare contribuție se numără și România, fiind a cincea națiune contributoare cu peste 600 de militari dislocați. Conform raportului secretarului general al NATO pentru anul 2020, în iunie anul trecut erau 38 de națiuni aliate și partenere participante în Afganistan, reprezentând aproape 16.000 de soldați, din care jumătate erau asigurați de SUA și restul de statele aliate și partenere, cele mai importante contribuții venind din partea Germaniei, Regatului Unit, Georgiei și României.

De altfel, prezenți la reuniunea extraordinară, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au “a evidențiat angajamentul de lungă durată, de până în prezent, al României pentru stabilitatea și securitatea Afganistanului și a subliniat necesitatea luării în considerare a intereselor de securitate ale Aliaților și ale Afganistanului, precum și importanța menținerii solidarității și unității NATO”, se arată într-un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

“Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în prezent, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii”, au subliniat cei doi miniștrii, conform unui comunicat separat al MApN remis CaleaEuropeană.ro.

SUA au intervenit în Afganistan după atentatele asupra turnurilor gemene din New York şi a Pentagonului de la 11 septembrie 2001, un moment important și în istoria NATO, întrucât atunci a fost activat în premieră și pentru singura dată articolul 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord. Armata americană a alungat rapid de la putere regimul taliban de la Kabul, acuzat că a găzduit organizaţia jihadistă Al Qaeda, responsabilă de atentate şi pe liderul său Osama bin Laden, dar apoi a rămas blocată în acest conflict.

Continue Reading

NATO

Atacul cibernetic SolarWinds: România, solidară cu Statele Unite după ce Washingtonul a impus noi sancțiuni Moscovei

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe își exprimă solidaritatea cu Statele Unite ale Americii în raport cu îngrijorarea exprimată în declarația publicată cu privire la atacurile cibernetice asupra platformei Orion a companiei SolarWinds, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, România s-a confruntat cu provocări de securitate asemănătoare.

MAE și autoritățile române cu responsabilități în domeniu reafirmă angajamentul ferm și implicarea României în sprijinul eforturilor de combatere a agresiunilor cibernetice și își exprimă interesul de a coopera cu SUA și ceilalți aliați și parteneri, astfel încât să fie întreprinse, în mod concertat, măsuri concrete și ferme în acest sens.

MAE reafirmă angajamentul de a continua să coopereze pe plan internațional pentru a preveni astfel de acțiuni destabilizatoare, prin promovarea unui cadru internațional de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, bazat pe dreptul internațional.

Guvernul Statelor Unite a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, drept răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţe în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei și intitulate “SolarWinds”.

Preşedintele SUA a semnat un decret care va permite pedepsirea din nou a Rusiei, de manieră să producă “consecinţe strategice şi economice (…) dacă ea continuă sau favorizează o escaladare a acţiunilor sale de destabilizare internaţională”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

“Aceste acțiuni sunt menite să oblige Rusia să fie responsabile pentru acțiunile sale nesăbuite. Vom acționa ferm ca răspuns la acțiunile rusești care ne cauzează rău nouă sau aliaților și partenerilor noștri. Acolo unde este posibil, Statele Unite vor căuta, de asemenea, oportunități de cooperare cu Rusia, cu scopul de a construi o relație mai stabilă și previzibilă, în concordanță cu interesele SUA”, a declarat și șeful diplomației SUA, Antony Blinken, citat într-un comunicat al Departamentului de Stat remis CaleaEuropeană.ro.

Reacții de susținere față de decizia SUA au venit din partea Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene.

“Statele NATO îşi exprimă sprijinul şi solidaritatea faţă de Aliatul lor, Statele Unite, după anunţarea unor măsuri destinate să răspundă activităţilor destabilizatoare ale Rusiei”, a transmis Alianţa într-un comunicat.

De asemenea, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a exprimat solidaritatea Uniunii cu Statele Unite.

“Uniunea Europeană și statele sale membre își exprimă solidaritatea cu Statele Unite cu privire la impactul activităților cibernetice rău intenționate, în special operațiunea cibernetică SolarWinds, care, potrivit aprecierilor Statelor Unite, a fost condusă de Federația Rusă”, a spus șeful diplomației UE, într-un comunicat.

Aceste sancțiuni vin după ce Joe Biden i-a transmis lui Vladimir Putin în prima lor convorbire telefonică din 26 ianuarie 2021 că Statele Unite vor acționa ferm în apărarea intereselor sale ca răspuns la acțiunile Rusiei împotriva SUA și aliaților săi, liderul SUA invocând mai multe “chestiuni îngrijorătoare” precum atacul cibernetic SolarWinds.

Înaintea anunțului de joi, Biden a mai avut marți o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”. Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Charles Michel, discuție cu președintele Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO: UE sprijină fără echivoc suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

© European Union, 2021

UE sprijină fără echivoc suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, a transmis președintele Consiliului European, în urma unor discuții telefonice, joi, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Cei trei oficiali au discutat pe marginea îngrijorării produse de comasarea trupelor ruse la granița cu Ucraina, al cărei est este controlat de separatiști pro-ruși controlați de Moscova.

„UE este fermă și unită în sprijinul său fără echivoc față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a transmis șeful Consiliului European.

 

Miniștrii de externe și de apărare din cele 30 de state membre ale NATO au denunțat miercuri cea mai mare comasare de trupe rusești de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014 la frontierele cu Ucraina exprimându-și “îngrijorări foarte grave”, în cadrul unei reuniuni extraordinare comune prin videoconferință a 60 de miniștri aliați.

Citiți și

Germania acuză Rusia de provocări prin mobilizarea de trupe de-a lungul frontierei cu Ucraina

Joe Biden și Angela Merkel solicită Rusiei să reducă numărul trupelor sale desfăşurate la graniţa cu Ucraina

Cu o zi în urmă, președintele Biden i-a subliniat lui Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, “angajamentul de neclintit” al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi şi-a exprimat ‘îngrijorarea faţă de acumularea neaşteptată de trupe ruse în Crimeea ocupată şi la frontiera ucraineană’, chemând Rusiei să dezamorseze tensiunile.

Administraţia preşedintelui Joe Biden şi comunitatea internaţională şi-au exprimat preocuparea faţă de creşterea tensiunii între Ucraina şi Rusia. Astfel, liderul american a avut marți o convorbire telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin, în care a subliniat “angajamentul de neclintit” al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi şi-a exprimat “îngrijorarea faţă de acumularea neaşteptată de trupe ruse în Crimeea ocupată şi la frontiera ucraineană”, chemând Rusiei să dezamorseze tensiunile. Pe același subiect, șeful diplomației americane Antony Blinken a avut marți, la NATO, o întrevedere cu omologul ucrainean, în care secretarul de stat a afirmat, asemenea lui Biden, sprijinul neclintit al SUA pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea teritorială în fața agresiunii continue a Rusiei. În aceeași notă, miniştrii de externe ai G7 şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au îndemnat luni Rusia să pună capăt “provocărilor” sale şi să se angajeze în “dezescaladare” la frontierele Ucrainei unde şi-a concentrat trupe.

Subiectul a fost discutat miercuri la NATO în cadrul unei reuniuni multilaterale de secretarul de stat al SUA cu omologii săi din Regatul Unit, Germania, Franța și Italia, dar și la Berlin de secretarul american al apărării și ministrul german al apărării. În același spirit, Antony Blinken a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere cu ministrul de externe al Ucrainei, acesta din urmă fiind primit pentru convorbiri oficiale și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

De asemenea, în timpul unei audieri în Senatul SUA privind bugetul Pentagonului, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Tod Wolters, a afirmat marți că Alianța Nord-Atlantică este pregătită să răspundă cu toată forța alianței transatlantice agresiunilor Rusiei, în cazul în care postura de disuasiune și apărare, creată pentru a răspunde agresiunii rusești în vecinătatea estică a NATO, va eșua.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA10 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu10 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA16 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța16 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ17 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ17 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending