Connect with us

U.E.

Klaus Iohannis, mesaj din Germania către țările UE: România este încă în așteptarea unei binemeritate decizii de aderare la spațiul Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a insistat marți, cu ocazia unui discurs susținut la reuniunea anuală a grupului Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria în Parlamentul german, că Uniunea Europeană trebuie să devină mai puternică, mai coezivă, mai unită și că România se va implica pentru acest obiectiv. Șeful statului a evidențiat, în discursul său, rezultatele obținute de România în cadrul primei sale președinții la Consiliul UE, punctând că ”Declarația Summitului de la Sibiu reprezintă o moștenire importantă construită pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene şi o fundație pentru ceea ce avem astăzi de făcut”.

Pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european. În viziunea României, obiectivele majore către care trebuie să orientate acțiunile noastre comune la nivel european continuă să vizeze, în linie şi cu angajamentele asumate la  Summitul de la Sibiu: o Europă unită, fără diviziuni între Est-Vest, Nord-Sud; o Europă care aduce statelor membre mai multă convergență și egalitate, care generează rezultate mai tangibile pentru cetățeni. Susținem, totodată, o Uniune care menține ușile deschise pentru primirea de noi membri, atunci când aceștia fac progresele necesare pentru a se alătura Uniunii”, a spus Iohannis, în discursul său, dând asigurări că țara noastră se va implica în conturarea viitoarelor politici ale UE având în vedere că Uniunea a pășit într-un nou cicli politic și legislativ.

În egală măsură, președintele a evidențiat obiectivele României în ce privește adoptarea unui Cadru Financiar Multianual cu alocări substanțiale pentru politicile de coeziune și agricolă comună, a vorbit despre o ”binemeritată decizie” pe care România o așteaptă în privința aderării la Schengen, a pledat pentru complementaritate cu NATO în eforturile din direcția apărării europene și a manifestat suținerea României pentru extinderea Uniunii Europene.

”Promovarea creșterii economice incluzive și sustenabile prin adoptarea unui buget european adaptat ambițiilor Uniunii, cu alocări substanțiale pentru politicile tradiționale ale Uniunii Europene (Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună), dar care să ofere, în același timp, un răspuns adecvat noilor provocări la nivelul Uniunii. Am spus în nenumărate rânduri și vreau să reiterez și astăzi: dacă dorim să fim consecvenți cu ambițiile noastre politice, dacă dorim să ducem la îndeplinire tot ceea ce ne-am propus, trebuie să avem curajul de a ne asuma un buget ambițios”, a mai afirmat președintele, cunoscut pentru obiectivul său ca viitorul buget european să nu sufere ajustări în ce privește politicile de coeziune și agricultură.

În discursul său, Klaus Iohannis a menționat și tema libertății de circulație în UE pentru a exprima dezamăgirea și nemulțumirea privind negocierile asupra pachetului privind transportul rutier în Uniunea Europeană și referitor la aderarea României la Schengen.

”Unele dintre prevederile în curs de adoptare nu doar că afectează libertățile fundamentale de circulație a persoanelor și de furnizare de servicii în Uniunea Europeană, dar subminează și capacitatea statelor membre de a atinge obiectivele climatice asumate. Sunt soluții care afectează politicile europene şi care pun sub semnul întrebării integritatea Pieței Interne a Uniunii. S-au  făcut eforturi deosebite în plan european în ultimii ani pentru a pune în practică măsuri și instrumente noi care să ne garanteze o mai bună protecție a frontierelor externe ale Uniunii și implicit a securității interne a Uniunii. Este foarte important ca aceste noi instrumente să fie implementate eficient în anii care vin, pentru întărirea siguranței și securității tuturor cetățenilor europeni. România este parte a acestor mecanisme și instrumente și va face tot ce este posibil pentru a contribui la asigurarea funcționalității complete a zonei de liberă circulație”, a spus Iohannis, referindu-se la pachetul de mobilitate, aflat în negocieri legislative între Parlamentul European și Consiliul UE.

”În același timp, trebuie să reamintesc faptul că România este încă în așteptarea unei binemeritate decizii de aderare la spațiul Schengen, fără de care nu putem vorbi de o funcționalitate deplină a zonei de liberă circulație. Această decizie trebuie să facă parte din acțiunile noastre în perioada următoare”, a subliniat președintele.


Alocuțiunea integrală a lui Klaus Iohannis este disponibilă aici.


Anterior, vorbind în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele grupului parlamentar al CSU, Alexander Dobrindt, Iohannis a punctat că în discursul său va ”insista pe anumite chestiuni care sunt importante”.

”Pentru România, Uniunea Europeană trebuie să devină mai puternică, mai coezivă, mai unită, și pentru asta ne vom implica. Pe de altă parte, sunt teme foarte concrete care trebuie abordate, fiindcă ele sunt acum de actualitate, cum este Cadrul Financiar Multianual, cum este, încă, Brexit, cum este politica de migrație. Toate aceste chestiuni reprezintă priorități pentru noi și sunt foarte hotărât – și Guvernul României este foarte hotărât să se implice total pentru a găsi, împreună cu ceilalți din Uniunea Europeană, soluții la aceste probleme”.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde a participat și susținut o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și a prezentat viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german. Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea CSU la care participă președintele ”este cu atât mai relevantă cu cât, în a doua jumătate a anului 2020, Germania va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene”.

”Noi am avut, în prima parte a anului 2019, Președinția Consiliului Uniunii, am avut câteva rezultate notabile și am subliniat că sprijinul primit din partea reprezentanților Germaniei a fost foarte important și esențial în unele soluții, și îmi doresc să continuăm această foarte bună colaborare în a doua parte a anului curent, când Germania va avea Președinția Consiliului Uniunii”, a spus, în context, Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a lansat un apel la crearea unui “fond european de suveranitate pentru a sprijini proiecte industriale” şi a face faţă Inflation Reduction Act (IRA), criticată de preşedintele francez Emmanuel Macron în cursul vizitei sale în SUA, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Uniunea Europeană este îngrijorată de câteva luni de efectele acestui plan de 420 de miliarde de dolari al preşedintelui american Joe Biden dedicat în mare parte climatului şi adoptat în vară, aflat în centrul unei recente vizite oficiale a lui Emmanuel Macron peste Atlantic.

Acest plan prevede, printre altele, reforme favorizând companiile stabilite în Statele Unite, în special în sectoarele vehiculelor electrice, bateriilor, tehnologiei, energiilor regenerabile şi chiar hidrogenului.

El “antrenează distorsiuni de concurenţă în detrimentul companiilor din Uniunea Europeană”, a afirmat Thierry Breton într-un interviu pentru Journal du dimanche (JDD), după ce a ameninţat la începutul lui noiembrie că “va merge în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului” pentru a-şi susţine argumentele.

“A fost deja creat un grup de lucru cu reprezentanţi ai Casei Albe şi Comisiei Europene”, a adăugat el.

Divergența majoră în relațiile dintre cele două maluri ale Atlanticului de Nord este reprezentată de măsurile economice “super agresive” ale administrației Biden pe care Macron le-a deplâns în timpul unei întâlniri cu membri ai Congresului american. Și ministrul de finanțe francez, Bruno Le Maire, membru al delegației președintelui francez în vizita la Casa Albă, criticase anterior ”cursa subvențiilor”, contrară ”tuturor regulilor comerțului internațional”, lansând un apel la un răspuns ” coordonat, unit şi puternic” al UE în fața SUA.

La întâlnirea de la Casa Albă, Joe Biden și Emmanuel Macron şi-au exprimat însă dorinţa de a “consolida parteneriatul SUA-UE în domeniul energiei curate şi al climei” şi s-au angajat să lucreze pentru a “sincroniza” abordările lor privind industria verde, după ce au existat fricţiuni legate de subvenţiile acordate de SUA pentru produsele “Made in USA”.

Biden a recunoscut existenţa unor “defecte tehnice” în Legea privind reducerea inflaţiei şi le-a atribuit amplorii legislaţiei, adoptată în august anul trecut, care prevede cea mai mare investiţie în tehnologii verzi din istoria SUA pentru a reduce emisiile cu 40% până în 2030.

Macron a insistat asupra necesităţii de a “resincroniza” agendele, astfel încât aceste stimulente să nu dăuneze Franţei şi Europei.

“Vom continua să creăm locuri de muncă în industria prelucrătoare din America, dar nu în detrimentul Europei“, a asigurat Joe Biden.

Continue Reading

U.E.

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Decizia prin care statele UE și țările G7 au convenit plafonarea prețului petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril reprezintă o hotărâre “care va afecta și mai mult veniturile Rusiei și îi va reduce capacitatea de a purta un război în Ucraina”, a declarat sâmbătă seară președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat această plafonare printr-un acord al UE, G7 şi Australiei, estimând că “nu este o decizie serioasă”, iar Ungaria a anunțat că este exceptată de acest acord.

“G7 și toate statele membre ale UE au luat o decizie care va afecta și mai mult veniturile Rusiei și îi va reduce capacitatea de a purta un război în Ucraina. De asemenea, această decizie ne va ajuta să stabilizăm prețurile globale la energie, de care vor beneficia țările din întreaga lume care se confruntă în prezent cu prețuri ridicate la petrol”, a declarat von der Leyen, potrivit unui comunicat.

Plafonul de preț a fost conceput special pentru a reduce și mai mult veniturile Rusiei, menținând în același timp stabilitatea piețelor energetice mondiale prin continuarea aprovizionării, a anunțat și Consiliul UE într-un comunicat.

Prin urmare, va contribui, de asemenea, la combaterea inflației și la menținerea stabilității costurilor energetice într-un moment în care costurile ridicate – în special prețurile ridicate ale combustibililor – reprezintă o mare preocupare în UE și în întreaga lume, arată sursa citată.

Plafonarea prețurilor va intra în vigoare după 5 decembrie 2022 pentru țiței și după 5 februarie 2023 pentru produsele petroliere rafinate. Plafonarea prețurilor prevede, de asemenea, o tranziție ușoară – nu se va aplica petrolului cumpărat peste plafonul de preț, care este încărcat pe nave înainte de 5 decembrie și descărcat înainte de 19 ianuarie 2023.

“Nu este o decizie serioasă să se stabilească o astfel de limită pentru preţul rusesc, este foarte confortabil pentru bugetul statului terorist”, a afirmat însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform preşedinţiei de la Kiev, scrie Agerpres.

Cursul barilului de petrol rus (ţiţei Ural) este în prezent în jur de 65 de dolari, puţin sub plafonul european. Cu toate acestea, Kremlinul a respins această plafonare.

Acest acord la nivel occidental, în general, și european, în special, vine după acordul din prima parte a anului, când țările UE au decis să impună un embargo asupra petrolului rusesc, exceptând însă țări precum Ungaria, care nu își putea obține țițeiul prin alte mijloace.

Astfel, potrivit ministrului de externe maghiar, Ungaria a fost scutită de aplicarea plafonării preţului la petrol.

 

Continue Reading

U.E.

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

Published

on

© Prawo i Sprawiedliwość

Preşedintele partidului conservator naţionalist la putere în Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a denunţat sâmbătă “dominaţia” Germaniei în Europa, acuzând-o că doreşte să realizeze prin metode paşnice “planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare”, notează AFP.

Jaroslaw Kaczynski, considerat omul forte şi principalul strateg al dreptei la putere, obişnuit să atace Germania şi Uniunea Europeană, a ţinut un discurs la Legnica, în sud-vestul ţării, în cadrul turneului său în provincie în vederea alegerilor legislative prevăzute în toamna anului 2023, informează Agerpres.

El a declarat, potrivit agenţiei de presă PAP, că puterea Europei constă în cea a naţiunilor sale şi, în mare măsură, în cea a statelor suverane.

El a denunţat “situaţia de dominaţie, o situaţie în care, prin metode paşnice, unul din statele europene, astăzi cel mai mare după Rusia, îşi realizează planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare. Este o cale care duce la criză şi nefericire. Nu numai a Poloniei, ci şi a Europei. Şi, de asemenea, a acestei ţări, Germania”, a spus Kaczynski.

În paralel cu retorica antigermană şi eurosceptică, despre care opoziţia poloneză crede că este cel puţin parţial legată de campania electorală, autorităţile poloneze au lansat recent o ofensivă diplomatică pentru a cere Germaniei reparaţii pentru cel de-Al Doilea Război Mondial, estimate de Varşovia la 1.300 miliarde de euro. Potrivit Germaniei, Polonia a renunţat la reparaţii de război în 1953 şi a confirmat în mai multe rânduri această renunţare.

În acest context, Varşovia a refuzat la sfârşitul lui noiembrie propunerea germană de a-i trimite sistemul de apărare antiaeriană Patriot, după căderea, soldată cu victime, a unei rachete în Polonia. Guvernul polonez a sugerat ca Germania să transfere acest echipament în Ucraina, reaminteşte AFP. 

Continue Reading

Facebook

NATO47 mins ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.52 mins ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.60 mins ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.1 hour ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE21 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA22 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA1 day ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G71 day ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending