Connect with us

U.E.

Klaus Iohannis, mesaj din Germania către țările UE: România este încă în așteptarea unei binemeritate decizii de aderare la spațiul Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a insistat marți, cu ocazia unui discurs susținut la reuniunea anuală a grupului Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria în Parlamentul german, că Uniunea Europeană trebuie să devină mai puternică, mai coezivă, mai unită și că România se va implica pentru acest obiectiv. Șeful statului a evidențiat, în discursul său, rezultatele obținute de România în cadrul primei sale președinții la Consiliul UE, punctând că ”Declarația Summitului de la Sibiu reprezintă o moștenire importantă construită pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene şi o fundație pentru ceea ce avem astăzi de făcut”.

Pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european. În viziunea României, obiectivele majore către care trebuie să orientate acțiunile noastre comune la nivel european continuă să vizeze, în linie şi cu angajamentele asumate la  Summitul de la Sibiu: o Europă unită, fără diviziuni între Est-Vest, Nord-Sud; o Europă care aduce statelor membre mai multă convergență și egalitate, care generează rezultate mai tangibile pentru cetățeni. Susținem, totodată, o Uniune care menține ușile deschise pentru primirea de noi membri, atunci când aceștia fac progresele necesare pentru a se alătura Uniunii”, a spus Iohannis, în discursul său, dând asigurări că țara noastră se va implica în conturarea viitoarelor politici ale UE având în vedere că Uniunea a pășit într-un nou cicli politic și legislativ.

În egală măsură, președintele a evidențiat obiectivele României în ce privește adoptarea unui Cadru Financiar Multianual cu alocări substanțiale pentru politicile de coeziune și agricolă comună, a vorbit despre o ”binemeritată decizie” pe care România o așteaptă în privința aderării la Schengen, a pledat pentru complementaritate cu NATO în eforturile din direcția apărării europene și a manifestat suținerea României pentru extinderea Uniunii Europene.

”Promovarea creșterii economice incluzive și sustenabile prin adoptarea unui buget european adaptat ambițiilor Uniunii, cu alocări substanțiale pentru politicile tradiționale ale Uniunii Europene (Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună), dar care să ofere, în același timp, un răspuns adecvat noilor provocări la nivelul Uniunii. Am spus în nenumărate rânduri și vreau să reiterez și astăzi: dacă dorim să fim consecvenți cu ambițiile noastre politice, dacă dorim să ducem la îndeplinire tot ceea ce ne-am propus, trebuie să avem curajul de a ne asuma un buget ambițios”, a mai afirmat președintele, cunoscut pentru obiectivul său ca viitorul buget european să nu sufere ajustări în ce privește politicile de coeziune și agricultură.

În discursul său, Klaus Iohannis a menționat și tema libertății de circulație în UE pentru a exprima dezamăgirea și nemulțumirea privind negocierile asupra pachetului privind transportul rutier în Uniunea Europeană și referitor la aderarea României la Schengen.

”Unele dintre prevederile în curs de adoptare nu doar că afectează libertățile fundamentale de circulație a persoanelor și de furnizare de servicii în Uniunea Europeană, dar subminează și capacitatea statelor membre de a atinge obiectivele climatice asumate. Sunt soluții care afectează politicile europene şi care pun sub semnul întrebării integritatea Pieței Interne a Uniunii. S-au  făcut eforturi deosebite în plan european în ultimii ani pentru a pune în practică măsuri și instrumente noi care să ne garanteze o mai bună protecție a frontierelor externe ale Uniunii și implicit a securității interne a Uniunii. Este foarte important ca aceste noi instrumente să fie implementate eficient în anii care vin, pentru întărirea siguranței și securității tuturor cetățenilor europeni. România este parte a acestor mecanisme și instrumente și va face tot ce este posibil pentru a contribui la asigurarea funcționalității complete a zonei de liberă circulație”, a spus Iohannis, referindu-se la pachetul de mobilitate, aflat în negocieri legislative între Parlamentul European și Consiliul UE.

”În același timp, trebuie să reamintesc faptul că România este încă în așteptarea unei binemeritate decizii de aderare la spațiul Schengen, fără de care nu putem vorbi de o funcționalitate deplină a zonei de liberă circulație. Această decizie trebuie să facă parte din acțiunile noastre în perioada următoare”, a subliniat președintele.


Alocuțiunea integrală a lui Klaus Iohannis este disponibilă aici.


Anterior, vorbind în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele grupului parlamentar al CSU, Alexander Dobrindt, Iohannis a punctat că în discursul său va ”insista pe anumite chestiuni care sunt importante”.

”Pentru România, Uniunea Europeană trebuie să devină mai puternică, mai coezivă, mai unită, și pentru asta ne vom implica. Pe de altă parte, sunt teme foarte concrete care trebuie abordate, fiindcă ele sunt acum de actualitate, cum este Cadrul Financiar Multianual, cum este, încă, Brexit, cum este politica de migrație. Toate aceste chestiuni reprezintă priorități pentru noi și sunt foarte hotărât – și Guvernul României este foarte hotărât să se implice total pentru a găsi, împreună cu ceilalți din Uniunea Europeană, soluții la aceste probleme”.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde a participat și susținut o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și a prezentat viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german. Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea CSU la care participă președintele ”este cu atât mai relevantă cu cât, în a doua jumătate a anului 2020, Germania va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene”.

”Noi am avut, în prima parte a anului 2019, Președinția Consiliului Uniunii, am avut câteva rezultate notabile și am subliniat că sprijinul primit din partea reprezentanților Germaniei a fost foarte important și esențial în unele soluții, și îmi doresc să continuăm această foarte bună colaborare în a doua parte a anului curent, când Germania va avea Președinția Consiliului Uniunii”, a spus, în context, Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Mii de oameni din orașul german Hanau au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva grupărilor de extremă dreapta și a rasismului

Published

on

© European Communities, 1997

Mii de oameni din orașul Hanau au pornit sâmbătă, 22 februarie, într-un marș împotriva grupărilor de extremă dreapta și a rasismului, ca urmare a atacurilor armate de miercuri seara în care au murit nouă persoane, inclusiv suspectul, informează dpa preluat de Agerpres.

Poliția a raportat că aproximativ 3.000 de persoane au participat la protestele din orașelul german, aflat la 25 de kilometri est de Frankfurt.

Protestatarii au pornit marșul de comemorare a victimelor atacului din centrul orașului, zona Freiheitsplatz – care se traduce prin Piața Libertății -, după care au mers în tot orașul, înaintând în spatele unui banner pe care scria „Uniți împotriva rasismului și a fascismului”, pentru a ajunge la final în cele două locații unde au fost împușcate cele nouă victime.

De asemenea, furia oamenilor ieșiți în stradă s-a îndreptat și spre  Alternative für Deutschland (AfD), partid de extremă dreapta care reprezintă a treia forță politică din parlamentul german la ora actuală, cu 94 de locuri raportat la un total de 79, și care a fost condamnat pentru retorica sa xenofobă.

La rândul lor, numeroși politicienii germani de top au cerut ca AfD să fie pus sub supraveghere, susținând că a contribuit la alimentarea retoricii extremiste din spatele atacului sângeros de la Hanau, relatează The Guardian.

Ca răspuns la atacul de miercuri, în care Tobias Rathjen, etnic german în vârstă de 43 de ani, a împușcat nouă persoane în două baruri frecventate de minorități etnice înainte de se sinucide și de a o ucide și pe mama sa, Guvernul german a promis că va aplica măsuri dure împotriva extremiștilor de dreapta, va oferi o protecție mai bună comunităților musulmane și va analiza modul în care legile privind armele pot fi înăsprite.

Rathjen și-a expus motivele rasiste din spatele acestor fapte într-un document de 24 de pagini, încărcat pe site-ul său web înainte de atacuri. Potrivit acestuia, anumite grupuri etnice din Asia, Africa și Orientul Mijlociu trebuiau „complet anihilate”, iar populația Germaniei înjumătățită astfel.

Masacrul de la Hanau a fost cel de-al treilea atac din Germania comis de către extremiștii de dreapta doar în ultimele nouă luni și cel cu cel mai mare număr de victime. La 9 octombrie 2019, două persoane au murit în estul orașului Halle, când un extremist a încercat să pătrundă într-o sinagogă.

Printre victimele de etnie turcă, bulgară, afgană, bosniacă și germană din cele două locații atacate s-a aflat și un român. Guvernul german s-a angajat să sprijine financiar familiile decedaților.

Continue Reading

U.E.

Ziua Europeană a Victimelor Criminalităţii: UE se împotrivește ferm tuturor celor care vor să ne dividă societățile prin ură și violență

Published

on

© European Union, 2015

UE se împotrivește ferm tuturor celor care vor să ne dividă societățile prin ură și violență, este mesajul transmis de Comisia Europeană, cu prilejul Zilei Europene a Victimelor Criminalității și pe fondul atacurilor armate rasiste din orașul german Hanau.

Astfel, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourová, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, au emis următoarea declarație:

„În acest an Ziua Europeană a Victimelor Criminalității împlinește 30 ani. Cu toate acestea, în fiecare an 75 de milioane de oameni din toată Europa continuă să cadă victime ale criminalității.

Tocmai ce ieri plângeam victimele unui alt act înfiorător, de data aceasta la Hanau. Să fim foarte clari: rasismul și xenofobia nu au loc în Europa. Ne împotrivim ferm tuturor celor care doresc să ne dividă societățile prin ură și violență.

UE are legi stricte pentru protecția victimelor criminalității. Ne asigurăm că acestea au parte de sprijinul și protecția necesară. Aceasta este o realizare majoră, dar, ținând cont că Uniunea se străduiește pentru mai mult, nu ar trebui să ne oprim aici.

Există încă prea multe victime ale căror drepturi nu sunt garantate în mod egal atunci când o infracțiune se petrece într-o altă țară a UE decât cea de origine. Toți cetățenii UE merită drepturi egale indiferent de locul în care aceștia cad victime ale criminalității. În prezent, lucrăm la o nouă strategie pentru a ne asigura că acest lucru devine o realitate.”

Comisia lucrează acum la o nouă strategie pentru garantarea drepturilor victimelor pentru 2020-2024, care va fi prezentată în iunie anul acesta. Strategia se va concentra pe abilitarea victimelor, consolidarea cooperării și coordonării între autoritățile naționale, îmbunătățirea protecției și sprijinului victimelor și facilitarea accesului la despăgubiri.

Continue Reading

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending