Connect with us

U.E.

Klaus Iohannis, mesaj din Germania către țările UE: România este încă în așteptarea unei binemeritate decizii de aderare la spațiul Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a insistat marți, cu ocazia unui discurs susținut la reuniunea anuală a grupului Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria în Parlamentul german, că Uniunea Europeană trebuie să devină mai puternică, mai coezivă, mai unită și că România se va implica pentru acest obiectiv. Șeful statului a evidențiat, în discursul său, rezultatele obținute de România în cadrul primei sale președinții la Consiliul UE, punctând că ”Declarația Summitului de la Sibiu reprezintă o moștenire importantă construită pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene şi o fundație pentru ceea ce avem astăzi de făcut”.

Pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european. În viziunea României, obiectivele majore către care trebuie să orientate acțiunile noastre comune la nivel european continuă să vizeze, în linie şi cu angajamentele asumate la  Summitul de la Sibiu: o Europă unită, fără diviziuni între Est-Vest, Nord-Sud; o Europă care aduce statelor membre mai multă convergență și egalitate, care generează rezultate mai tangibile pentru cetățeni. Susținem, totodată, o Uniune care menține ușile deschise pentru primirea de noi membri, atunci când aceștia fac progresele necesare pentru a se alătura Uniunii”, a spus Iohannis, în discursul său, dând asigurări că țara noastră se va implica în conturarea viitoarelor politici ale UE având în vedere că Uniunea a pășit într-un nou cicli politic și legislativ.

În egală măsură, președintele a evidențiat obiectivele României în ce privește adoptarea unui Cadru Financiar Multianual cu alocări substanțiale pentru politicile de coeziune și agricolă comună, a vorbit despre o ”binemeritată decizie” pe care România o așteaptă în privința aderării la Schengen, a pledat pentru complementaritate cu NATO în eforturile din direcția apărării europene și a manifestat suținerea României pentru extinderea Uniunii Europene.

”Promovarea creșterii economice incluzive și sustenabile prin adoptarea unui buget european adaptat ambițiilor Uniunii, cu alocări substanțiale pentru politicile tradiționale ale Uniunii Europene (Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună), dar care să ofere, în același timp, un răspuns adecvat noilor provocări la nivelul Uniunii. Am spus în nenumărate rânduri și vreau să reiterez și astăzi: dacă dorim să fim consecvenți cu ambițiile noastre politice, dacă dorim să ducem la îndeplinire tot ceea ce ne-am propus, trebuie să avem curajul de a ne asuma un buget ambițios”, a mai afirmat președintele, cunoscut pentru obiectivul său ca viitorul buget european să nu sufere ajustări în ce privește politicile de coeziune și agricultură.

În discursul său, Klaus Iohannis a menționat și tema libertății de circulație în UE pentru a exprima dezamăgirea și nemulțumirea privind negocierile asupra pachetului privind transportul rutier în Uniunea Europeană și referitor la aderarea României la Schengen.

”Unele dintre prevederile în curs de adoptare nu doar că afectează libertățile fundamentale de circulație a persoanelor și de furnizare de servicii în Uniunea Europeană, dar subminează și capacitatea statelor membre de a atinge obiectivele climatice asumate. Sunt soluții care afectează politicile europene şi care pun sub semnul întrebării integritatea Pieței Interne a Uniunii. S-au  făcut eforturi deosebite în plan european în ultimii ani pentru a pune în practică măsuri și instrumente noi care să ne garanteze o mai bună protecție a frontierelor externe ale Uniunii și implicit a securității interne a Uniunii. Este foarte important ca aceste noi instrumente să fie implementate eficient în anii care vin, pentru întărirea siguranței și securității tuturor cetățenilor europeni. România este parte a acestor mecanisme și instrumente și va face tot ce este posibil pentru a contribui la asigurarea funcționalității complete a zonei de liberă circulație”, a spus Iohannis, referindu-se la pachetul de mobilitate, aflat în negocieri legislative între Parlamentul European și Consiliul UE.

”În același timp, trebuie să reamintesc faptul că România este încă în așteptarea unei binemeritate decizii de aderare la spațiul Schengen, fără de care nu putem vorbi de o funcționalitate deplină a zonei de liberă circulație. Această decizie trebuie să facă parte din acțiunile noastre în perioada următoare”, a subliniat președintele.


Alocuțiunea integrală a lui Klaus Iohannis este disponibilă aici.


Anterior, vorbind în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele grupului parlamentar al CSU, Alexander Dobrindt, Iohannis a punctat că în discursul său va ”insista pe anumite chestiuni care sunt importante”.

”Pentru România, Uniunea Europeană trebuie să devină mai puternică, mai coezivă, mai unită, și pentru asta ne vom implica. Pe de altă parte, sunt teme foarte concrete care trebuie abordate, fiindcă ele sunt acum de actualitate, cum este Cadrul Financiar Multianual, cum este, încă, Brexit, cum este politica de migrație. Toate aceste chestiuni reprezintă priorități pentru noi și sunt foarte hotărât – și Guvernul României este foarte hotărât să se implice total pentru a găsi, împreună cu ceilalți din Uniunea Europeană, soluții la aceste probleme”.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde a participat și susținut o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și a prezentat viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german. Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea CSU la care participă președintele ”este cu atât mai relevantă cu cât, în a doua jumătate a anului 2020, Germania va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene”.

”Noi am avut, în prima parte a anului 2019, Președinția Consiliului Uniunii, am avut câteva rezultate notabile și am subliniat că sprijinul primit din partea reprezentanților Germaniei a fost foarte important și esențial în unele soluții, și îmi doresc să continuăm această foarte bună colaborare în a doua parte a anului curent, când Germania va avea Președinția Consiliului Uniunii”, a spus, în context, Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Solidaritate europeană: Germania a admis deja în spitale peste 100 de pacienți din alte țări UE și așteaptă și pacienți din Spania

Published

on

© Auswaertiges Amt/ via Luftwaffe

Spitalele din Germania au preluat 113 pacienţi infectaţi cu noul coronavirus din state partenere din Uniunea Europeană, informează DPA.

Dintre pacienţi, 85 provin din Franţa, 26 din Italia şi doi din Olanda, a declarat Ministerul german de Externe pentru DPA, informează Agerpres.

Unii dintre aceştia au fost transportaţi de forţele aeriene germane. 

Alte 81 de paturi pe tot cuprinsul Germaniei au fost rezervate pentru bolnavi din Italia şi 13 pentru pacienţi din Franţa.

Germania a fost prima țară europeană care și-a manifestat solidaritate cu Italia și trimis Romei 7 tone de măști și alte echipamente de protecție. De asemenea, Germania a livrat 300 de ventilatoare Italiei.

Autorităţile germane au declarat că au oferit şi Spaniei locuri la terapie intensivă, însă guvernul spaniol nu a răspuns încă, concentrându-se pe redistribuirea pacienţilor pe teritoriul spaniol.

O iniţiativă de ajutor din partea sectorului privat a grupului de clinici Helios a trimis o echipă de cinci medici şi o asistentă, precum şi ventilatoare, luni la Madrid.

De asemenea, o echipă de medici şi asistente de la Spitalul Universitar din Jena se află la Napoli de miercuri.

Italia și Spania sunt cele mai afectate țări din Uniunea Europeană de pandemia cu noul coronavirus. Italia înregistrează peste 110.000 de cazuri, iar Spania peste 104.000. Urmează Germania (cu peste 78.000 de cazuri), Franța (peste 57.000 de cazuri), Belgia și Olanda (cu peste 13.000 de cazuri)

Continue Reading

U.E.

Germania, Franța și alte 11 țări UE cer limitarea măsurilor de urgență privind COVID-19 la strictul necesar și susțin o monitorizare din partea Comisiei Europene

Published

on

Guvernele din 13 state membre ale Uniunii Europene s-au declarat miercuri “profund îngrijorate” de riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență, într-o reacție indirectă la decizia de luni a Parlamentului Ungariei prin care premierului Viktor Orban i-au fost acordate puteri aproape nelimitate pe timpul stării de urgență cauzate de noul coronavirus.

Guvernele din Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia au transmis că “în această situație fără precedent, este legitim ca statele membre să adopte măsuri extraordinare pentru a-și proteja cetățenii și pentru a depăși criza”, însă au cerut ca măsurile să fie limitate la ceea ce este strict necesar.

“Suntem profund îngrijorați de riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență. Măsurile de urgență ar trebui limitate la ceea ce este strict necesar, ar trebui să fie proporționale și temporare, sub rezerva controlului regulat și să respecte principiile și obligațiile de drept internațional menționate anterior. Ele nu ar trebui să restricționeze libertatea de exprimare sau libertatea presei. Trebuie să depășim în comun această criză și să ne menținem în comun principiile și valorile europene pe această cale”, au transmis cele 13 țări.

În context, guvernele menționate și-au manifestat susținerea pentru inițiativa Comisiei Europene de a monitoriza măsurile de urgență și aplicarea acestora pentru a se asigura că valorile fundamentale ale Uniunii sunt menținute și au invitat Consiliul Afaceri Generale să abordeze această chestiune atunci când este cazul.

Parlamentul maghiar a votat luni cu o majoritate de două treimi în favoarea unei legi care permite guvernului premierului Viktor Orbán să guverneze prin ordonanțe de guvern pe termen nelimitat. Orban a obţinut astfel undă verde de la legiuitori pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată, pe care opoziţia o consideră “disproporţionată” în lupta împotriva noului coronavirus.

Proiectul de lege permite guvernului să prelungească pe termen nedefinit starea de urgenţă, intrată în vigoare în 11 martie, fără a mai cere avizul parlamentului. Sub acest regim al stării de urgenţă, guvernul ar putea “să suspende utilizarea anumitor legi prin decret, să se distanţeze de dispoziţii statutare şi să introducă alte măsuri extraordinare, cu scopul de a garanta stabilitatea vieţii, a sănătăţii, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”, scrie în proiectul premierului Viktor Orban.

Textul mai prevede de asemenea instituirea pedepselor cu închisoarea pentru difuzarea de ”ştiri false”, ceea ce a dus la protestul opoziției și al puținelor instituții independente de presă din țară.

În aceste condiții, Comisia Europeană a emis o declarație prin care avertizează că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea COVID-19 trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale, iar Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene.

Ungaria se confruntă în prezent cu procedurile de la articolul 7 în temeiul Tratatului UE, utilizate atunci când o țară membră manifestă riscul încălcării valorilor fundamentale prevăzute la articolul 2.

Continue Reading

Victor Negrescu

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu avertizează că Guvernul ar putea rata folosirea banilor europeni pentru gestionarea Covid-19

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu avertizează că Guvernul ar putea rata folosirea banilor europeni pentru gestionarea Covid-19, potrivit unui mesaj postat pe Facebook.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, 30 martie, în mod oficial, cele două documente legislative prin care planul de ajutor economic propus de Comisia Europeană, în valoare de 37 de miliarde de euro, și extinderea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene vor intra în vigoare pentru a gestiona criza economică asociată pandemiei cu noul coronavirus. 

Din această sumă sumă, România poate utiliza aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru a lupta împotriva COVID-19, valoare ce nu include sumele eliberate de Banca Europeană de Investiții sau contribuțiile statului român prin ajutoare de stat. 

În acest sens, eurodeputatul PSD critică atitudinea miniștrilor români responsabili de coeziune și fonduri europene pentru că nu au asigurat prezența la cel mai înalt nivel a României la teleconferința Consiliului de miniștri de resort, considerând că astfel au ratat șansa de a expune planurile Guvernului pentru utilizarea banilor europeni alocați.

„Recent a avut loc prin sistem de teleconferință o reuniune a Consiliului de miniștrii din statele europene responsabili de coeziune și fondurile europene. Deși ne așteptam ca România să fie prezentă la cel mai înalt nivel pentru a solicita fonduri europene pentru actuala situație de criză, pentru a expune planurile noastre pentru utilizarea celor 3 miliarde de euro alocați României sau pentru a solicita transferarea banilor europeni pe axele de interes, țara noastră a fost reprezentată doar la nivel de secretari de stat care au preluat, așa cum arată și tonul comunicatului, punctajele livrate de MAE. Din păcate, nu este singura reuniune europeană importantă tratată astfel de unii miniștrii”, transmite Victor Negrescu. 

Astfel, eurodeputatul atrage atenția că guvernarea de la București ar putea pierde oportunitatea de a utiliza banii europeni disponibili de la Comisia Europeană pentru gestionarea crizei din sănătate care a început să aibă și efecte negative în economie. 

„Atrag atenția de câteva săptămâni că actualul Guvern riscă să rateze folosirea facilităților europene din lipsă de pregătire sau interes. Am propus să lucrăm împreună pentru români, dar par încă în campanie electorală”, punctează Negrescu.

Totodată, eurodeputatul PSD amintește că UE a relaxat condițiile pentru achizițiile publice „așa că nu mai există scuze pentru lipsa echipamentelor sau achiziția dotărilor necesare pentru a face față provocărilor ridicate de această criză în toate sectoarele de activitate”. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending