Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj puternic de la Timișoara la 30 de ani de la Revoluție: Călăii acelor zile se plimbă încă liberi. Dreptatea înseamnă aflarea vinovaților și pedepsirea celor care au curmat vieți

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni seara, în discursul susţinut la Opera Naţională Română din Timişoara, că a contesta existenţa unei revoluţii anticomuniste în România anului 1989 reprezintă “un act ruşinos de negare a sacrificiului uman incomensurabil”.

“Asumarea corectă a faptelor Revoluţiei din Decembrie 1989, precum şi condamnarea publică a crimelor comunismului reprezintă paşi extrem de importanţi în apărarea amintirii eroilor noştri, precum şi pentru împiedicarea unor deghizări meschine a celor care profită de trecerea timpului şi implicit de diluarea memoriei colective. A spune azi că în România lui ’89 nu a existat o revoluţie anticomunistă e un act ruşinos de negare a sacrificiului uman incomensurabil”, a declarat Iohannis.

În discursul său, asemenea alocuțiunii din Parlament, șeful statului a vorbit din nou despre dreptate și adevăr și a punctat că ”dreptatea înseamnă aflarea vinovaților și pedepsirea celor care au curmat vieți, celor responsabili de represiunea dezlănțuită împotriva revoluționarilor”.

”Responsabili pentru crime. Responsabili pentru locul rămas gol din cauza cruzimii lor. Responsabili pentru chipuri îndurerate de copii orfani, văduve și părinți care nu au încetat niciodată să plângă. Îmi plec capul cu deosebit respect pentru voi, urmașii celor dispăruți, pentru eroi și pentru martiri. Dar, în același timp, un adânc sentiment de rușine profundă mă copleșește. La 30 de ani de la Revoluție, cu câteva excepții, călăii acelor zile se plimbă încă liberi”, a spus președintele.

Iohannis a insistat și a utilizat termeni, precum ”dezonoare” și ”datorie neîmplinită a justiției”, referindu-se la același subiect.

”Cea mai mare dezonoare pentru istoria României postcomuniste este că nu am aflat încă adevărul despre crimele odioase săvârșite la Revoluție, în care au fost implicate forțele de represiune ale regimului, în frunte cu Securitatea lui Ceaușescu. Aceste orori nu pot rămâne în continuare nepedepsite, tiranii nu trebuie să scape oprobriului, adevărul cu privire la acele zile care au schimbat cursul istoriei trebuie elucidat! Această datorie neîmplinită a Justiției din România trebuie reparată pentru victime, dar și pentru a restaura în întregime demnitatea unei națiuni care, în sfârșit, și-ar recupera astfel integral momentul fondator al democrației sale”, a completat președintele.


Discursul său integral este disponibil aici.


Cei 30 de ani scurși de la Revoluția Română din decembrie 1989, singura sângeroasă din Europa de Est, au fost și vor fi marcați în aceste zile prin mai multe evenimente în România și în Europa. Prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, a ținut să aducă un omagiu României în cadrul deschiderii unei expoziții dedicate Revoluției și care a fost găzduită de Institutul Cultural Român din Londra. De asemenea, și Comisia Europeană a transmis un mesaj cu ocazia Revoluției Române. De altfel, membrii Parlamentului European au deschis lucrările ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg din acest an, care începe luni, 16 decembrie, și se încheie joi, 19 decembrie, cu o dezbatere menită să comemoreze cea de-a treizecea aniversare a Revoluției române din decembrie 1989.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată aniversării a 30 de ani de la Revoluţie.

Tot luni, la Timişoara, șeful statului a depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor, a participat la slujba de pomenire a martirilor Revoluţiei din Decembrie 1989 de la Catedrala Ortodoxă Mitropolitană şi a luat parte la momentul de reculegere şi aprinderea “Candelelor Nemuririi” de la Opera Naţională Română.

De asemenea, preşedintele Iohannis a participat la spectacolul regal de balet intitulat “Revolta”, la Opera Naţională Română. 

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire în funcție a noilor procurori șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

POLITICĂ

Corina Crețu, despre „yesmenii„ criticați de Tăriceanu: nu e nicio conspirație mondială. Sunt mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu a criticat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, pierderea oportunităților oferite de Uniunea Europeană. Comentând afirmațiile liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, referitoare la reprezentarea intereselor naționale de către ”yesmeni”, fostul Comisar european a confirmat că există mulți oameni care nu au curajul să reprezinte interesele României.  Arătând că nu există nicio conspirație mondială împotriva țării, Corina Crețu a oferit propriul exemplu, amintind de momentul în care a blocat tăierile de bani europeni pentru România prin depunerea mandatului de comisar în semn de protest.

© Corina Crețu – Facebook

„Degeaba ne facem complimente după ce s-au pierdut miliarde de euro. Cum explicam eu oamenilor faptul că și acum 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 i se cuvin și care și acum așteaptă la Bruxelles să fie accesați. Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect.

La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări Îmi pare foarte rău dar nu pot să uit aceste lucruri.Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București 250 de milioane de euro în februarie 2017. Exact acum trei ani, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap ca să nu se spună că ”Corina Crețu a dat bani” sau că Gabriela Firea nu face ceva. Haideți să fim serioși și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu, nu e nicio conspirație mondială împotriva României. Domnul Tăriceanu a avut dreptate doar atunci când a spus că sunt „Yesmeni„.

Într-adevăr sunt atât de mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României dar nu pot să îi acuz pus pe alții că și urmăresc interesele proprii.Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending