Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, nemulțumit de propunerile președinției Finlandei privind bugetul UE: ”Nu voi fi de acord să avem reduceri la politica agricolă și la politica de coeziune”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit cu privire la evoluția negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și la modul cum președinția finlandeză a Consiliului UE gestionează acest dosar, care se află pe agenda șefilor de stat sau de guvern din UE la reuniunea Consiliului European ce are loc joi și vineri la Bruxelles.

”Vom avea mâine o discuție pe așa-numitul MFF, Cadrul financiar multianual și pot să vă spun că am nemulțumiri aici. Președinția noastră a făcut progrese, cu bună-credință, cu parteneri împreună, s-au făcut progrese pe acest Cadru financiar multianual. Acum, Președinția finlandeză mi se pare că nu procedează corect fiindcă practic au solicitat să se meargă înapoi la ce a fost înainte de Președinția noastră și au venit cu niște propuneri pe care nu le agreez și nu le sprijin sub nicio formă”, a spus șeful statului, la sosirea la Consiliu European, răspunzând unei întrebări din partea corespondentului CaleaEuropeană.ro.

Iohannis a făcut aceste precizări în condițiile în care Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

În context, ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen, a descris miercuri propunerile Germaniei și Comisiei Europene ca fiind ”nerealiste”.

Nu pot să fiu de acord să avem reduceri pe politica agricolă și pe politica de coeziune. Aceste lucruri mi se par greșite, este o abordare pe care nu o sprijină România și acest lucru îl voi spune foarte clar când ajungem la acest capitol. În ce privește alocarea, de către state, dacă este 1% din PIB sau 1,1% sau cum a cerut Parlamentul 1,3%, care este greu de conceput, asta va rezulta din negocieri, dar, după părerea mea, nu putem să aruncăm pur și simplu, așa în spațiu niște cifre fără să ținem cont de statele membre și cam asta a făcut Președinția finlandeză”, a conchis președintele, în condițiile în care, potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk: Când aud cuvintele lui Emmanuel Macron că trebuie să ne reconsiderăm poziția față de Rusia, sper doar să nu o facem cu prețul suveranității Europei

Published

on

© Council of the European Union

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, a făcut miercuri seară un apel către președintele francez Emmanuel Macron, pe care îl descrie drept ”un lider necontestat al Uniunii Europene și o speranță pentru viitor”, ca dezideratul unei suveranități a Europei să nu plătească regândirii relației strategice cu Rusia.

Într-unul dintre ultimele sale discursuri în calitate de șef al Consiliului European înainte de a candida săptămâna viitoare pentru șefia Partidului Popular European, Donald Tusk a vorbit la deschiderea anului universitar al Colegiului Europei din Bruges despre cei cinci ani în fruntea Consiliului European și cum au fost influențate summit-urile europene de evenimentele ultimilor ani.

”În ultimii cinci ani a fost necesar să întrerupem așa numitele idei și inițiative creative precum un club mai mic sau nucleul Europei. Ele au izvorât din frustrările federaliștilor și din nemulțumiri adesea justificate la adresa anumitor state care blochează integrarea pe mai departe. Parisul a fost foarte activ în această privință, în mod paradoxal în special după alegerea președintelui Macron, un european sincer și energic”, a spus Donald Tusk.

După ce s-a referit la Brexit și a glumit pe seama procedurii de destituire a lui Donald Trump, fostul prim-ministru polonez a revenit la afirmațiile referitoare la președintele francez, îndeosebi în contextul recentului său interviu pentru publicația The Economist în care Emmanuel Macron a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, și s-a declarat îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, despre care a spus “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Revenind la președintele francez, unul dintre liderii incontestabili ai Uniunii Europene, speranța noastră pentru viitor și prietenul meu drag. Vreau să îi spun că împărtășesc visul său al unei Europe cu adevărat suverane. Și sunt convins că sunt capabili de acest lucru, cu condiția să acționăm ca o Europă suverană”, a spus Donald Tusk, criticând din nou, indirect, blocajul făcut de Franța în privința începerii negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Tusk a avertizat că nu poate exista o Europă suverană fără integrarea și stabilitatea Balcanilor de Vest și a criticat, în premieră, poziția președintelui francez cu privire la Rusia.

”De asemenea, nu poate exista o Europă suverană fără o Ucraină independentă. Poziția noastră dură și consecventă față de Rusia a fost prima expresie, atât de clară și fără ambiguitate, a suveranității noastre. Trebuie să perseverăm în acest sens”, a spus Donald Tusk, înainte de a-l critica explicit pe Emmanuel Macron.

”De aceea, când aud cuvintele lui Macron, că trebuie să reconsiderăm poziția noastră față de Rusia, să regândim relația strategică, pot doar să-mi exprim speranța că acest lucru nu se va întâmpla cu prețul viselor noastre comune despre suveranitatea Europei. În același interviu pentru The Economist, președintele Macron spune că împărtăsește aceleași persective privind acest subiect ca Viktor Orban și că speră că domnul Orban îl va ajuta să îi convingă pe polonezi să își schimbe poziția privind Rusia. Poate, dar nu pe mine, Emmanuel”, a spus Tusk, având în vedere că președintele Franței nu se află la primele afirmații de acest tip.

De pildă, în luna august, cu puțin timp înainte de a găzdui summitul G7, președintele francez l-a primit pe omologul său rus la reședința sa de vară, evocând o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”, unde Rusia are un loc complet în familia europeană.

În ce-l privește pe Donald Tusk, acesta și-a încheiat discursul cu un recurs la valori.

”Ce rost au unitatea, suveranitatea și solidaritatea dacă nu suntem capabili să apărăm Europa, ca teritoriu al libertății, culturii și legii (…) Europa nu este un continent în sens geografic, ci în sens axiologic. Și va rămâne așa dacă avem suficientă forță să protejăm esența Europei”, a conchis Donald Tusk, în aplauzele sălii.


Discursul integral al lui Donald Tusk este disponibil aici.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk continuă tradiția mesajelor în limba română: Îl felicit pe Ludovic Orban. Contez pe rolul pozitiv al guvernului său în sprijinul interesului şi unităţii europene

Published

on

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, păstrează tradiția mesajelor sale în limba română pentru oficialii români și l-a felicitat pe noul prim-ministru al României, Ludovic Orban, în limba maternă a șefului executivului de la București.

Îl felicit pe Ludovic Orban pentru numirea sa ca Prim Ministru al Romȃniei. Contez pe rolul pozitiv al guvernului său în sprijinul interesului şi unităţii europene. Mult succes”, a scris Donald Tusk, pe Twitter, într-un mesaj însoțit de scrisoarea tradițională de felicitare a liderilor europeni.

Tusk, care va părăsi funcția de președinte al Consiliului European la 30 noiembrie și care a fost prim-ministru al Poloniei în perioada 2007-2014, urmează să candideze în perioada 20-21 noiembrie, la Congresul PPE de la Zagreb, la funcția de președinte al Partidului Popular European, familie politică europeană din care face parte și PNL.

Victoria în Parlamentul de la București a Guvernului Orban a fost salutată de președintele Partidului Popular European, Joseph Daul, de secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz White, de președintele grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, și de președintele grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor, Michael Schneidercare au punctat că liberalii români ”sunt politicieni responsabili față de cetățenii României” și că Ludovic Orban, împreună cu președintele Iohannis, vor întreprinde demersurile urgente și necesare pentru ca statul de drept să prevaleze, sistemul de justiție să funcționeze și România să devină un partener de încredere în regiune și în Europa.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Jurnal de călătorie politică europeană. Donald Tusk își va publica în luna decembrie memoriile din perioada în care s-a aflat la conducerea Consiliului European

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Donald Tusk, președintele Consiliului European, aflat la final de mandat, va publica un jurnal despre perioada în care s-a aflat la conducerea instituției europene, a anunțat marți grupul editorial polonez Agora, anunță DPA, citat de Agerpres.

Intitulat ”Szczerze” (”Vorbind sincer”), cartea va fi lansată iniţial în limba poloneză pe 12 decembrie, dar publicarea în alte limbi este posibilă pe parcurs.


Jurnalul debutează cu primele zile după asumarea funcției de președinte al Consiliului European în anul 2014 și menționează atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles, criza migrației care a zdruncinat Europa în 2015, saga Brexit-ului și uciderea primarului orașului Gdansk, Pawel Adamowicz, orașul natal al lui Tusk. 

De asemenea, Donald Tusk prezintă în jurnal întâlnirile avute cu lideri politici precum Barack Obama, Angela Merkel şi Boris Johnson.

Cartea va include, de asemenea, viziunea lui Tusk despre Europa, a adăugat grupul editorial Agora.

Potrivit site-ului Consiliului, Donald Tusk s-a născut la 22 aprilie 1957 la Gdańsk, în Polonia. Tatăl său a fost tâmplar pentru căile ferate, iar mama sa a fost secretară într-un spital. Tatăl său a decedat când Tusk avea 14 ani.

În 1976 și-a început studiile de istorie la Universitatea din Gdańsk, unde a ajuns să se implice în activități ilegale împotriva regimului comunist. În acea vreme a cooperat, printre altele, cu sindicatele libere clandestine și l-a întâlnit pe viitorul lider al Solidarității, Lech Wałęsa.

În 1980 Donald Tusk a înființat o Asociație Independentă a Studenților (NZS), care făcea parte din mișcarea ”Solidaritatea”. A devenit liderul ”Solidarității” la locul său de muncă și jurnalist la un ziar publicat de mișcarea „Solidaritatea”.

După impunerea legii marțiale în decembrie 1981 de către generalul Jaruzelski, s-a ascuns pentru o perioadă. Ulterior a fost vânzător de pâine, iar mai târziu, între 1984 și 1989, și-a câștigat traiul ca muncitor specializat în lucrul la înălțime, cu ajutorul echipamentului de escaladă.

În aceeași perioadă, a activat în mișcarea clandestină ”Solidaritatea”. După ce a fost arestat pentru o perioadă scurtă, a fost eliberat în urma unei amnistii acordate prizonierilor politici, anunțată de generalul Jaruzelski.

În 1983, Donald Tusk a înființat publicația lunară ilegală ”Revista politică”, care propaga principiile liberalismului economic și ale democrației liberale. În jurul publicației periodice s-a format un grup de reflecție care îl sprijinea pe Lech Wałęsa. După prăbușirea comunismului, membrii grupului de reflecție, cunoscuți sub denumirea de ”liberalii de la Gdańsk”, au format un guvern în urma primelor alegeri prezidențiale libere din Polonia.

În același timp, aceștia au fondat primul partid proeuropean și favorabil mediului de afaceri din Polonia, Congresul Liberal Democrat, avându-l pe Donald Tusk drept lider. El a fost de asemenea responsabil de demonopolizarea și privatizarea fostului trust de presă comunist deținut de stat.

În anii ’90, Donald Tusk a fost deputat, printre altele ocupând funcția de vicepreședinte al Senatului.

În aceiași ani a publicat o serie de cărți privind istoria Gdanskului, dintre care unele au ajuns să fie bestseller-uri.

În 2001, Donald Tusk a fost unul dintre inițiatorii noului partid de centru numit Platforma Civică, iar în 2013 a devenit liderul acestuia.

În 2007, după o campanie dificilă, a învins partidul de dreapta aflat la conducere și a devenit prim-ministru. A ocupat această funcție vreme de șapte ani, ceea ce îl face prim-ministrul cu cel mai lung mandat al Poloniei democrate și întâiul prim-ministru care a fost reales.

În cursul mandatului său de șapte ani, Polonia a continuat să își mențină creșterea economică, iar în perioada crizei economia Poloniei a crescut cu aproape 20%, o performanță-record în Europa.

În 2014 Donald Tusk a fost ales în funcția de președinte al Consiliului European, iar în 2017 a fost reales pentru cel de al doilea mandat de 2 ani și jumătate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending