Connect with us

DIASPORA

Klaus Iohannis: Nu există o soluţie simplă privind chestiunea dublei cetăţenii pentru românii din Spania, dar sunt optimist

Published

on

Președintele României Klaus Iohannis, s-a întâlnit luni, la Madrid, cu Președintele Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectuează în Regatul Spaniei.

La finalul convorbirilor, cei doi înalți oficiali au susținut o declarație de presă comună, în cadrul căreia șeful statului a precizat că a discutat cu premierul spaniol despre chestiunea dublei cetăţenii pentru românii din Spania, precizând că nu există o soluţie foarte simplă în acest sens, dar a găsit deschidere la autorităţile de la Madrid și s-a declarat ”optimist” în vederea găsirii unei soluții.

iohannis rajoy

Foto: presidency.ro

Textul declarației, redat de Administrația Prezidențială:

Președintele Guvernului Regatului Spaniei, domnul Mariano Rajoy: Bună ziua tuturor. Aș dori să urez bun venit Președintelui României în prima sa vizită oficială în Spania. Este vorba despre o vizită pentru care am mulţumit, chiar și la nivelul Guvernului, pentru că ne-a permis să punem în valoare relaţia noastră bilaterală la cel mai înalt nivel şi diferitele legături care unesc naţiunile noastre, economiile noastre şi, mai ales, societăţile noastre.

Este o chestiune foarte bine cunoscută – comunitatea română în Spania este în jurul a un milion de persoane, dar ceea ce vreau să subliniez şi ceea ce îmi dă o mare satisfacţia ca spaniol şi ca european este deplina integrare a acestei comunităţi în Spania, care a contribuit la dezvoltarea ţării nostre, la dezvoltarea României şi la creşterea societăţilor noastre. Acum câteva zile mi s-a cerut la Consiliul European să descriu experienţa spaniolă în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii, regularizate şi controlarea frontierelor noastre. Aş fi putut să descriu şi succesul nostru, experienţa noastră pozitivă în integrarea migraţiei regularizate, cum, de exemplu, este cea care vine dintr-o ţară prietenă şi asociată, cum este România. Este vorba despre un exemplu cât se poate de clar şi de succes de intergare în Europa, care arată diversitatea, toleranţa şi deschiderea în viziune pe care o are societatea spaniolă.

Există un dinamism foarte mare și în schimburile noastre comerciale care ajung la nişte cifre în anul 2014 de peste 2.740.000 de euro (…) Întreprinderile noastre, la rândul lor, participă în diferite proiecte de modernizare a infrastructurilor româneşti, profitând de oportunitatea faptului că România este, în momentul de faţă, principalul receptor al ajutoarelor europene. Un alt exemplu al acestei bune relaţii este interesul faţă de limba spaniolă, în România; este un fapt constant, care se traduce în interesul către Institutul „Cervantes” care, în anul 2015, împlineşte 20 de ani de la creare, în Bucureşti. Spaniola este studiată ca a două limbă străină, de către 13 mii de studenţi, de elevi din gimnaziu, ceea ce arată, subliniază interesul considerabil pe care îl suscită spaniola în străinătate.

În acelaşi timp, daţi-mi voie să sublinez o altă legătură absolut importantă care uneşte ţările noastre, condiţia noastră comună europeană: Spania şi România sunt doi membri activi şi angajaţi în proiectul European, în apărarea valorilor şi principiilor substanţiale ale Uniunii, solidaritatea, coeziunea economică şi socială şi teritorială, libera circulaţie a persoanelor, dar şi, responsabilitatea şi îndeplinirea angajamentelor pentru a proiecta o imagine de încredere, de seriozitate, atât înăuntrul, cât şi în afara Uniunii Europene.

Astăzi am subliniat necesitatea de a continua să lucrăm împreună pentru acele obiective principale politice care ne ghidează în guvernarea noastră: asigurarea angajabilităţii, prosperitatea societăţilor, creşterea şi competitivitatea economiilor noastre. Toate aceste lucruri, întărirea instituţiilor şi politicile Uniunii, bineînţeles sub influenţa acestora, precum şi a coordonării politicilor noastre economice. Am obținut, aşa cum s-a văzut, prin cifrele macroeconomice, unele rezultate, însă este absolut important să continuăm fără oprire pentru a menţine aceste succese obţinute de noi toţi. Altfel, am fi supuşi risipei şi altor greşeli din trecut.

Am avut posibilitatea să abordăm lupta împotriva terorismului jihadist, situaţia din Libia şi situaţia din Ucraina. Terorismul jihadist, după cum ştiţi, este ameninţarea cea mai gravă împotriva valorilor noastre şi pentru cetăţenii noştri, de aceea ne-am reafirmat angajamentul pentru eradicarea acestei plăgi. Este nevoie de determinare, de efort unit şi de a avea o abordare integrală care să includă faţete, precum dialogul intercultural, controlarea frontierelor, lupta împotriva finanţării reţelelor teroriste, precum şi împotriva formării de tineri. Este foarte important fenomenul numit „foreign fighters”, de aceea Spania organizează la sfârşitul lunii o reuniune ministerială a Comitetului Împotriva Terorismului al Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite care va fi dedicat acestui fenomen. (…) Am căutat o soluţie pentru a ieşi din conflict, sprijinim munca de mediere a Naţiunilor Unite şi dorim să fie din ce în ce mai mulţi cei care să se alăture acestor poziţii, de a garanta teritorialitatea Libiei şi de a lupta în mod efectiv împotriva turismului şi a eradica acele persoane care fac trafic de fiinţe umane.

Am vorbit şi despre situaţia din Ucraina, dat fiind faptul că este la graniţa Uniunii Europene, (…) aşa încât facem un apel la toate părțile pentru a respecta încetarea focurilor şi pentru a îndeplini acele acorduri, acele angajamente politice. În acelaşi timp, trebuie să întărim dialogul cu Rusia, care este vecinul nostru cel mai extins şi un jucător fundamental pe scena internaţională. Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru atenţie, are acum cuvântul domnul Preşedinte al României, Klaus Iohannis, iar eu vreau să îi mulţumesc din nou, pentru că se află, astăzi, cu noi, aici!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Domnule Președinte al Guvernului, doamnelor și domnilor, doresc să încep prin a vă spune că sunt onorat și bucuros să mă aflu în vizită oficială aici, la Madrid. Țin să mulțumesc autorităților spaniole pentru invitație și pentru primirea călduroasă iar domnului Președinte al Guvernului doresc să îi mulțumesc în mod special pentru efortul făcut pentru a ajunge la întâlnirea noastră, Vă reamintesc că domnul Președinte al Guvernului a participat la o negociere de 17 ore la Bruxelles și a venit direct de acolo la întâlnirea noastră. Mulțumesc, apreciez foarte mult acest gest!

În cursul acestei dimineți am avut convorbiri cu Majestatea Sa Felipe al VI-lea și cu domnul Președinte al Guvernului, Mariano Rajoy. Discuțiile au fost deosebit de cordiale și fructuoase. Am abordat multe teme: relațiile noastre bilaterale, colaborarea în cadrul Uniunii Europene, al Alianţei Nord-Atlantice și câteva subiecte actuale din politica externă. Am discutat, evident, despre prezența în Spania a unei importante comunități românești. Doresc să folosesc și acest cadru pentru a reitera mulțumirile noastre pentru deschiderea cu care cetăţenii noștri sunt primiți și integrați în societatea spaniolă.

Împreună cu domnul Președinte al Guvernului am constatat cu satisfacție evoluțiile remarcabile din ultimii ani în raporturile româno-spaniole, din punct de vedere politic și din punct vedere economic. După cum se știe, relațiile dintre România și Spania au intrat în 2013 într-o nouă etapă, aceea de Parteneriat Strategic. În întrevederile de azi am discutat despre căile concrete prin care putem să folosim pe deplin oportunitățile pe care le oferă acest Parteneriat. Doresc să subliniez că relațiile economice și comerciale ocupă un loc în continuă creștere în ansamblul relației bilaterale. Este notabil faptul că în ultimii 10 ani, dintre care 6 ani au fost ani de criză, comerțul dintre România și Spania s-a dublat. La finalul anului 2014, schimburile comerciale bilaterale au atins o sumă record iar investițiile spaniole în România au ajuns la peste 1,3 miliarde de euro. Este însă loc pentru și mai mult. De aceea am evidențiat în discuțiile noastre că dorim o prezență cât mai amplă, diversificată și pe termen lung a investitorilor spanioli în România. Încurajăm companiile spaniole să realizeze investiții directe în domenii precum energie, industrie și agricultura din țara noastră. Evident că sunt bineveniți în toate domeniile.

Am avut un schimb de opinii asupra evoluțiilor la nivelul Uniunii Europene şi am constatat cu satisfacţie că România şi Spania împărtăşesc o viziune comună asupra importanţei cooperării şi solidarităţii între statele membre, pentru clădirea unei Uniuni mai puternice şi mai unite în faţa provocărilor interne şi internaţionale. Aș dori să salut în acest context acordul realizat în acest zile, de fapt în cursul acestei nopți și dimineți, cu privire la Grecia.

Am trecut în revistă un alt domeniu important de cooperare – cel strategico-militar. România și Spania cooperează îndeaproape, ca parteneri în cadrul NATO, fie că ne referim la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan sau la participarea comună la sistemul de apărare antirachetă al NATO. Am mai avut schimburi de opinii pe subiecte de pe agenda internațională precum evoluțiile din vecinătatea estică și sudică a Uniunii Europene și intensificarea fenomenului terorismului internațional. Afirm cu încredere că există toate premisele pentru a trece împreună la un nou nivel al relației bilaterale. Încă o dată, vă mulțumesc pentru primire și pentru convorbiri!

Întrebare: Întrebarea mea reflectă înteresul presei româneşti de aici, din Spania, şi al românilor care trăiesc aici: Dacă aţi discutat în aceste convorbiri şi despre situaţia dublei cetăţenii? Şi asta pentru că sunt foarte mulţi români în Spania, care îşi doresc să aibă cetăţenie spaniolă, după ce s-au integrat foarte bine în această ţară, aşa cum spunea domnul Preşedinte Rajoy, şi mai sunt români care au plecat de pe vremea comunismului şi au pierdut cetăţenia română şi ca să-şi obţină acum cetăţenia română, ar trebui să renunţe la cea spaniolă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, este una din temele care este importantă pentru mulţi români şi trebuie să ştiţi că am abordat această chestiune, nu există o soluţie foarte simplă. După cum ştiţi, există legea spaniolă, care clarifică chestiunea dublei cetăţenii, când poate fi acordată, când nu poate fi acordată. Pentru România, chestiunea încă nu este foarte simplă, dar am găsit deschidere şi sunt optimist că într-o perspectivă rezonabilă se vor găsi soluţii şi pentru această problemă.

(…)

Întrebare: Mi-ar plăcea să ştiu, că după ce aţi văzut ce s-a întâmplat în Grecia, credeţi că cetăţenii români îşi mai menţin acelaşi interes să facă adeziunea la euro? (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc. Este important să încercăm deja să tragem nişte învăţăminte din ultima criză, cea cu Grecia, şi să constatăm că pentru o Uniunie funcţională este, evident, vitală solidaritatea, dar cred că şi componenta de prevenţie trebuie să joace un rol din ce în ce mai important în aceste chestiuni. În ce priveşte aderarea României la zona euro: da, România doreşte să devină membră a zonei euro. Cum de fapt, cu toţii din Uniunea Europeană, cu o excepţie, ne-am angajat să devenim membri ai zonei euro, atunci când condiţiile sunt îndeplinite.

(…)

Întrebare: În România, în acest moment, premierul Victor Ponta a fost inculpat de procurorii anticorupţie, sunt mai multe capete de acuzare, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani. Domnule Preşedinte Iohannis, vreau să vă întreb, cum veţi colabora în continuare cu Guverul Victor Ponta, cu Victor Ponta personal şi ce se va întâmpla în continuare, cum comentaţi acuzaţiile procurorilor? (…)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Punctul meu de vedere în această chestiune este foarte bine cunoscut încă din 5 iunie, nu am nimic de adăugat, dar îmi menţin acea evaluare, iar, în rest, cred că este bine să ne concentrăm astăzi pe relaţia cu Spania. Dar vom colabora instituţional, ca să nu las asta în suspans.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Un an cu Klaus Iohannis – Călătoria și transformarea președintelui: 7 Consilii Europene și 13 vizite oficiale de stat. Securitatea, capitol de excelență | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

DIASPORA

Guvernul a aprobat creșterea numărului de deputați și senatori pentru diaspora și organizarea a trei zile de vot în străinătate în cazul alegerilor anticipate

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen, act normativ care prevede, printre altele, trei zile de vot în diaspora şi posibilitatea de a vota la orice secţie de votare. Totodată, Guvernul a aprobat și creşterea numărului de parlamentari pentru diaspora în cadrul proiectului de ordonanţă de urgenţă privind organizarea alegerilor anticipate.

“Ordonanţa de urgenţă pentru organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen a fost adoptată în şedinţa de guvern de astăzi. Vorbim despre extinderea prevederilor care au fost benefice şi s-au dovedit a fi în avantajul cetăţenilor care au dorit să voteze la alegerile prezidenţiale, respectiv trei zile de vot în diaspora şi, de asemenea, posibilitatea de a vota la orice secţie de votare, pentru a încuraja participarea la vot a cetăţenilor români – au fost incluse în acest proiect. (…) De asemenea, a fost dublat numărul parlamentarilor pentru diaspora de la doi la patru senatori şi de la patru la opt deputaţi”, a declarat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, marţi seară, într-o conferinţă de presă la finalul şedinţei de guvern, citat de Agerpres.

În cadrul unor declarații de presă, și premierul Ludovic Orban a spus că ordonanța de urgență care vizează alegerile anticipate ”reglementează câteva lucruri care sunt foarte bune și absolut necesare – creșterea numărului de parlamentari pentru diaspora”, pe care a descris-o drept ”o solicitare legitimă”.

Continue Reading

DIASPORA

Klaus Iohannis, mesaj pentru românii din diaspora la preluarea mandatului: ”Și nouă ne este dor de voi şi vă aşteptăm cu drag acasă”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestire în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, promițând că va fi ”președintele tuturor românilor” și că va ”face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică (…) să devină realitate”.

Într-un discurs susținut la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, Iohannis a folosit ca elemente busolă ale alocuțiunii sale ”momentele astrale” din istoria națiunii române în secolul trecut – Marea Unire de la 1918, acum 101 ani, și Revoluția Română din 1989, a cărei a treizecea aniversare este comemorată în aceste zile.

Spre finalul discursului său, președintele a definit drept ”neprețuit” devotamentul și implicarea românilor din diaspora, transmițându-le: Și nouă ne este dor de voi și vă așteptăm cu drag acasă!”.

“Dragi români de pretutindeni şi nouă ne este dor de voi şi vă aşteptăm cu drag acasă. Indiferent că trăim în interiorul graniţelor sau în afara lor în inimile noastre visăm cu toţii la aceeaşi Românie, o ţară prosperă şi sigură, o casă primitoare pentru toţi cetăţenii săi. Devotamentul şi implicarea voastră sunt de nepreţuit şi contăm şi în viitor pe contribuţia voastră valoroasă”, a spus Iohannis în plenul reunit al Parlamentului, şedinţă în care a depus jurământul de învestitură pentru al doilea mandat.

Citiți și Klaus Iohannis a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte: ”Vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”

Președintele Klaus Iohannis a câștigat cel de-al doilea mandat de președinte în urma alegerilor din 24 noiembrie, fiind votat de peste 66% dintre români, cel mai scor obținut vreodată de un candidat de dreapta la alegerile prezidențiale din România. În egală măsură, la turul al doilea al scrutinului prezidențial a fost înregistrat recordul de prezență al românilor din străinătate la urne, peste 940.000 de cetățeni din afara granițelor exercitându-și dreptul de vot, iar peste 90% dintre aceștia votând cu Iohannis.

Precedentul record fusese stabilit la primul tur al prezidențialelor, când peste 650.000 au votat.

Pentru prima dată, la alegerile prezidențiale din acest an, românii din diaspora au putut vota prin corespondență sau pe parcursul a trei zile în cadrul secțiilor de votare deschise în străinătate.

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, sâmbătă, jurământul de învestitură în funcţie pentru al doilea mandat, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a rostit Klaus Iohannis în plenul Parlamentului.

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie.


Puteți citi pe larg aici principalele elemente din discursul inaugural al lui Klaus Iohannis cu ocazia preluării celui de-al doilea mandat de președinte

Continue Reading

DIASPORA

Klaus Iohannis, promisiune pentru românii din diaspora: Voi avea discuții cu liderii politici și cu partidele pentru a crește numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că va avea discuţii cu liderii politici, cu partidele, pentru a creşte numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora, în contextul în care peste 944.000 de cetățeni români din străinătate au avut la turul al doilea al alegerilor prezidențiale de la finalul săptămânii trecute, înregistrându-se cea mai ridicată prezență peste hotare din istoria electorală a României.

Întrebat de jurnaliști dacă trebuie făcute modificări astfel încât românii din diaspora să fie mai bine reprezentaţi în Parlament, Iohannis a spus: “Cu certitudine”.

“Am avut cu ocazia acestor alegeri prezidenţiale surprize dintre cele mai plăcute în ceea ce priveşte votul în diaspora. La primul tur s-a atins un record, record care a ţinut două săptămâni. În turul doi s-a atins un nou record. Şi, cum avem deja, practic, un milion de votanţi în diaspora, eu îmi doresc ca ei să fie mult mai bine reprezentaţi în Parlament. Şi voi avea discuţii cu liderii politici, cu partidele pentru a creşte numărul parlamentarilor care reprezintă diaspora, care, iată, a devenit foarte activă şi acest lucru ne bucură”, a declarat preşedintele, la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte cu peste 66% din voturi, prefigurându-se și o victorie cu peste 90% din voturi și în diaspora, în disputa cu contrancandidata sa Viorica Dăncilă. Actualul șef al statului va obține 6,5 milioane de voturi, iar Dăncilă în jur de 3,3 milioane.

Spre comparație, cel mai mare număr de voturi înregistrat de un candidat de dreapta la alegerile prezidențiale a fost obținut de Emil Constantinescu (7,05 milioane de voturi, 54,41%) în 1996. Pe de altă parte, în 2014, Klaus Iohannis a câștigat alegerile cu 54,43% din voturi, cel mai mare procent pentru un candidat de dreapta până la acel moment, și un total de 6,28 milioane de voturi.

În ce privește istoria electorală a candidaților de stânga, cel mai mic număr de voturi obținut de un candidat PSD fusese înregistrat în 2004, când Adrian Năstase a primit 4,88 milioane de voturi.

Ziua votului la turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate, la fel ca și în primul tur, s-a desfășurat treia zi la urne pentru românii din diaspora. Vineri au votat peste 111.000 de cetățeni, în creștere față de primul tur, iar sâmbătă prezența cumulată la vot a ajuns la peste 380.000 de români, cu peste 90.000 de voturi față de același interval de referință din primul tur al alegerilor când au votat peste 292.000 de români.

În cea de-a treia zi de vot în diaspora a fost atinsă o prezență la vot de peste 940.000 de români, un record în istoria electorală a României. În țară, au votat peste 9 milioane de cetățeni, reprezentând 49,87% din totalul alegătorilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending