Connect with us

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis: Până în aprilie vom depune un plan național coerent la Comisia Europeană. Imediat după aprobare, vom implementa proiecte în spitale, școli, locuri de muncă și mediu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că discuţiile avute în ultima perioadă cu membri ai Guvernului au vizat pregătirea proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, arătând că aceste proiecte vor viza în principal spitalele, şcolile, mediul şi locurile de muncă și subliniind că până în luna aprilie România va avea “un plan național coerent care va fi depus la Comisia Europeană”.

“Am avut în ultimele zile o serie întreagă de discuții foarte importante și foarte bune cu premierul, cu miniștrii din Guvern, pentru a lămuri câteva chestiuni și pentru a găsi soluții, soluții pentru România, soluții pentru români. Tema principală a fost cum pregătim cel mai bine, rapid, bine gândit, proiecte pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, unde, știm cu toții, putem să obținem fonduri europene semnificative. Avem la dispoziție peste 30 – atenție – 30 de miliarde de euro, care pot fi folosiți pentru a pune la punct lucrurile la noi în țară, pentru a ieși cu bine din pandemie și din criza economică generată de pandemie. Sunt oportunități uriașe și vrem să le folosim. Vrem să folosim acești bani pe mai multe paliere și vreau să menționez doar câteva care au fost tema discuțiilor din ultimele zile”, a spus președintele.

Iohannis a avut marți o ședință de lucru cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna și cu ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l prezinte Comisiei Europene și prin intermediul căruia va putea beneficia de 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Miercuri, șeful statului a avut două întâlniri de lucru cu premierul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna, cu ministrul sănătății Vlad Voiculescu, cu ministrul muncii Raluca Turcan și cu ministrul economiei Claudiu Năsui.

Președintele a punctat că sunt necesare investiții în domeniile sănătății, locurilor de muncă, școlilor și mediului.

Este nevoie de investiții semnificative în spitalele din România, în sistemul de sănătate publică din România”, a declarat șeful statului.

“O a doua zonă pe care am discutat-o și unde sunt foarte hotărât să găsim împreună soluțiile cele mai bune este zona locurilor de muncă. Foarte mulți români și-au pierdut deja locul de muncă, din cauza pandemiei sau a crizei economice generate de pandemie, și unii, din păcate, sunt și acum în pericol în continuare să-și piardă locul de muncă, deci, este vital pentru noi toți să dezvoltăm mecanisme prin care dezvoltăm locuri de muncă, încurajăm antreprenorii să creeze locuri de muncă pentru românii loviți de pandemie”, a completat el.

Klaus Iohannis s-a referit și la investițiile în sistemul educațional, el abordând acest subiect și într-o declarație de presă susținută săptămâna trecută după o întâlnire cu ministrul Sorin Cîmpeanu.

“Sistemul românesc de învățământ are nevoie de foarte mulți bani. Dacă ne gândim doar la siguranța elevilor, este nevoie, deci, și aici de foarte multe investiții, pentru a nu avea incendii, pentru a nu avea accidente în școli, pentru a avea școli autorizate, pentru a avea elemente simple: să eliminăm încălzirea pe lemne, să eliminăm toaletele din spatele curților și așa mai departe. Pe de altă parte, avem nevoie de materiale didactice moderne, avem nevoie de școli noi, avem nevoie de școli verzi, școli care sunt exemple pentru alții cum putem să ne implicăm pentru mediu”, a arătat președintele.

Șeful statului a mai subliniat că România are nevoie de programe serioase, sustenabile pentru un mediu sănătos, dând ca exemplu programe de împădurire.

“Aceste teme ne preocupă și, până în aprilie, vom avea un Plan Național coerent, care va fi depus la Comisia Europeană și, imediat după ce se primesc toate aprobările necesare, vom începe implementarea – în spitale, în școli, în locuri de muncă și pentru mediu. Sunt doar câteva, vom avea în cadrul acestui Plan și multe alte zone, care sunt extrem de importante pentru români și, la momentul respectiv, voi relua aceste chestiuni”, a completat președintele.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit Parlamentului European, se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

La nivel național, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat recent consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

O primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

PNRR: România primește încă 1,94 miliarde de euro. Până acum, UE a virat României 3,79 de miliarde de euro pentru Planul Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

România va primi joi o sumă de aproximativ 1,94 miliarde de euro, reprezentând prefinanțarea de 13% din valoarea totală a împrumutului de 14,9 miliarde de euro din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, a informat miercuri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. De asemenea, un anunț a fost făcut și de Comisia Europeană.

Această sumă de 1.942.479.890 euro aferentă prefinanțării din componenta de împrumut este virată odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut între Comisia Europeană și România privind Mecanismul de redresare și reziliență.

Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.

Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.

“Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dan Vîlceanu.

Citiți și Nicolae Ciucă anunță înființarea unui departament de monitorizare și evaluare a proiectelor din PNRR. România a atins 18 din cele 21 de ținte stabilite în PNRR pentru acest an

Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.

Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.

Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România are pentru anul 2022 o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România va putea beneficia până în 2030 de investiții de peste 16 miliarde de euro prin PNRR și Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea sectorului energetic

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Guvernul României a analizat luni, 10 ianuarie, în cadrul unei ședințe informale, oportunitățile de finanțare în valoare de peste 16 de miliarde de euro, fonduri de care țara noastră va putea beneficia până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul energetic în tranziția către o economie care să respecte mediul și să combată efectele schimbărilor climatice.

Premierul Nicolae Ciucă a cerut ca România să prioritizeze în acest proces generarea de capacități proprii de producție a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. Această abordare va genera atât beneficii economice, prin dezvoltarea sustenabilă, pe orizontală, a capacităților de producție din sectorul energetic, precum și crearea de noi locuri de muncă, în domenii tehnologice de viitor, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

„România trebuie să își dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetățenilor, dar și mediului privat. Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

De asemenea, ministrul Energiei Virgil Popescu a prezentat Strategia energetică națională, Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice, precum și Instrumentele de finanțare în domeniul energiei până în 2030.

„Așa cum ne-am asumat prin programul de guvernare, dar și cu privire la atingerea țintelor de decarbonizare asumate de România avem nevoie de investiții serioase în domeniul energiei. Resurse financiare există, iar anul acesta vom lansa mai multe call-uri de proiecte în vederea accesării acestor fonduri. La ministerul Energiei s-a lucrat deja și avem aproape finalizate mai multe ghiduri pentru call-urile de proiecte, dar și scheme de finanțare. De exemplu, în luna martie intenționăm să lansăm apel pentru RES (Renewable Energy Sources) și pentru producția de Hidrogen – achiziție de electrolizoare. Avem deja pregătit proiectul Ordonanței de Urgență pentru stabilirea detaliilor ale Fondului pentru Modernizare. Există fonduri și am încredere că anul acesta și anii următori vom începe să investim cele peste 16 miliarde de euro pentru viitorul Energiei și asigurarea securității energetice a României”, a declarat Virgil Popescu.

România sprijină pe deplin eforturile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și s-a angajat să contribuie la reducerea emisiilor UE până în 2030, țara noastră având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic – 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile.

Potrivit comunicatului, Strategia Energetică Națională a României (SENR), elaborată în context european, conține obiective concrete, măsuri și linii de finanțare care se regăsesc în Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice. 

Valoarea investițiilor pe care România le va putea realiza utilizând fonduri europene prin intermediul PNRR și Fondul de Modernizare depășește 16 de miliarde de euro, în domenii precum energie regenerabilă,, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerare, biocombustibil, modernizarea infrastructurii energetice. Printre beneficiarii acestor investiții majore se numără și comunitățile locale, care vor putea accesa fonduri pentru modernizarea și extinderea rețelelor de termoficare.

Strategia are opt obiective strategice fundamentale planificate pentru perioada 2021-2030 și orizontul de timp al anului 2050. Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030: 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non – ETS față de nivelul anului 2005, 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie și 40% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectele SER:

  1. Asigurarea accesului la energie electrică și termină pentru toți consumatorii;
  2. Energie curată și eficiență energetică;
  3. Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;
  4. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  5. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;
  7. România, furnizor regional de securitate energetică;
  8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Planul integrat de schimbări climatice (PNIESC)

Pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de energie și climă pentru anul 2030, statele membre trebuie să stabilească un plan național integrat de energie și climă (PNIESC) pe 10 ani care să conțină modul în care acestea intenționează să abordeze 5 domenii:

  1.  Eficiență energetică;
  2.  Surse regenerabile;
  3.  Reducerea emisiilor cu gaze de seră;
  4.  Interconectări;
  5. Cercetare și inovare.

În ședința de Guvern din data de 4 octombrie 2021 a fost aprobat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030.

România își propune, prin PNIESC, ca ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie să sporească până în 2030 prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori.

Prin investiții, până în 2030 țara noastră trebuie să aibă capacități nete instalate de 5.1 GWh de solar și 5.3 GWh de eolian. Per total, Romania și-a propus ca în perioada 2021-2030 să instaleze capacități adiționale de 6,9 GW din surse regenerabile.

Totodată, prin SER se propune dezvoltarea unui Program Nuclear pe termen mediu și lung, modernizarea CEO și CEH, investiții ale companiilor Hidroelectrica și Romgaz. 

Finanțarea proiectelor energetice pentru atingerea obiectivelor din Strategia Energetică a României și PNIESC se vor face din fondurile din PNRR și Fondul pentru Modernizare.


Guvernul a aprobat pe 12 decembrie, prin ordonanță de urgență, Acordul de împrumut între Comisia Europeană și România, prin care țara noastră va beneficia de 14,94 miliarde euro, din cei aproximativ 29 de miliarde euro disponibili prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aprobarea acestui acord va facilita disponibilizarea unei prefinanțări de 1,94 miliarde de euro.

Perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026. Sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe.

Intrarea în vigoare a Acordului și plata tranșei de prefinanțare vor completa prima tranșă de granturi din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, care a fost plătită României la începutul lunii decembrie.

Amintim că Guvernul României a adoptat în urmă cu două săptămâni și ordonanța de urgență care reglementează cadrul instituțional, fluxurile financiare și modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea acestui act normativ permitea nceperea implementării PNRR și reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE a atras în 2021 fonduri europene în valoare de 1,5 miliarde euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a atras în 2021 fonduri europene în valoare de 1,5 miliarde euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

„Este o realizare importantă în condițiile în care ținta inițială a fost de 728 milioane euro. Vrem ca în anul 2022 să încasăm de la Comisia Europeană, prin POIM, și mai mult: 1,8 miliarde euro. De altfel, am început noul an cu încredere și multă determinare. În această săptămână am semnat 19 noi contracte de finanțare pentru dotarea altor școli și spitale”, a declarat secretarul de stat Cristian Roman. 

Citiți și: Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a semnat 29 de noi contracte cu beneficiarii POIM, în valoare de 306,7 milioane de lei

Contractele semnate recent în cadrul POIM:

  1. Municipiul Turda – Consolidarea capacității a 6 unități de învățământ din municipiul Turda. Valoarea totală: 3.225.435 lei;
  2. Comuna Prundu Bârgăului, Județul Bistrița-Năsăud – Achiziționarea echipamente protecție, Liceul Radu Petrescu. Valoarea totală: 1.252.469 lei;
  3. Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare. Valoarea totală : 1.419.843 lei;
  4. Școala Gimnazială Ion Dacian, comuna Saschiz, județul Mureș – Dotarea școlii cu echipamente de protecție medicale. Valoarea totală: 56.882 lei;
  5. Comuna Lipovăț, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente specifice crizei sanitare. Valoarea totală: 257.449 lei;
  6. Colegiul Național Decebal, Deva – Protejarea sănătății elevilor și a personalului angajat. Valoarea totală: 711.032 lei;
  7. Școala Gimnazială, comuna Mateești, județul Vâlcea – Achiziția de produse și echipamente de protecție. Valoarea totală: 497.322 lei;
  8. Comuna Bogdana, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente specifice pentru gestionarea crizei sanitare. Valoarea totală: 97.832 lei;
  9. Școala Gimnazială nr. 1, Belciugatele – Consolidarea capacității de a gestiona situația pandemică. Valoarea totală: 748.454 lei;
  10. Comuna Zăpodeni, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente sanitare specifice. Valoarea totală: 209.837 lei;
  11. Comuna Pădureni, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente specifice. Valoarea totală: 170.904 lei;
  12. UAT Municipiul Brăila – Protejarea sănătății populației din municipiul Brăila. Valoarea totală: 1.186.414 lei;
  13. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Sf. Cuvioasa Parascheva, județul Galați – Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare in cadrul spitalului Clinic de Boli Infecțioase Sf. Cuvioasa Parascheva Galați și Spitalul Municipal Anton Cincu, Tecuci. Valoarea totală: 29.641.195 lei;
  14. Municipiul Mediaș, județul Sibiu – Consolidarea capacității unităților de învățământ din județul Sibiu În vederea gestionării crizei sanitare. Valoarea totală: 6.090.933 lei;
  15. Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava – Consolidarea capacității de gestionare sanitare la Universitatea Ștefan cel Mare. Valoarea totală: 1.419.843 lei;
  16. Municipiul Călărași – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare in unitățile de învățământ. Valoarea totală: 6.545.084 lei;
  17. Comuna Fântânele, județul Iași – Dotarea unităților de învățământ din Comuna Fântânele, Jud Iași cu echipamente specifice. Valoarea totală: 222.254 lei;
  18. Municipiul Vulcan – Dotarea unităților școlare din Municipiul Vulcan cu produse sanitare. Valoarea totală: 40.967 lei;
  19. UAT Municipiul Brăila – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare si protejarea populației. Valoarea totală: 1.186.414 lei.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO5 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor6 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU7 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor7 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor8 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERVIURI11 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending