Connect with us

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis: Până în aprilie vom depune un plan național coerent la Comisia Europeană. Imediat după aprobare, vom implementa proiecte în spitale, școli, locuri de muncă și mediu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că discuţiile avute în ultima perioadă cu membri ai Guvernului au vizat pregătirea proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, arătând că aceste proiecte vor viza în principal spitalele, şcolile, mediul şi locurile de muncă și subliniind că până în luna aprilie România va avea “un plan național coerent care va fi depus la Comisia Europeană”.

“Am avut în ultimele zile o serie întreagă de discuții foarte importante și foarte bune cu premierul, cu miniștrii din Guvern, pentru a lămuri câteva chestiuni și pentru a găsi soluții, soluții pentru România, soluții pentru români. Tema principală a fost cum pregătim cel mai bine, rapid, bine gândit, proiecte pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, unde, știm cu toții, putem să obținem fonduri europene semnificative. Avem la dispoziție peste 30 – atenție – 30 de miliarde de euro, care pot fi folosiți pentru a pune la punct lucrurile la noi în țară, pentru a ieși cu bine din pandemie și din criza economică generată de pandemie. Sunt oportunități uriașe și vrem să le folosim. Vrem să folosim acești bani pe mai multe paliere și vreau să menționez doar câteva care au fost tema discuțiilor din ultimele zile”, a spus președintele.

Iohannis a avut marți o ședință de lucru cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna și cu ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l prezinte Comisiei Europene și prin intermediul căruia va putea beneficia de 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Miercuri, șeful statului a avut două întâlniri de lucru cu premierul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna, cu ministrul sănătății Vlad Voiculescu, cu ministrul muncii Raluca Turcan și cu ministrul economiei Claudiu Năsui.

Președintele a punctat că sunt necesare investiții în domeniile sănătății, locurilor de muncă, școlilor și mediului.

Este nevoie de investiții semnificative în spitalele din România, în sistemul de sănătate publică din România”, a declarat șeful statului.

“O a doua zonă pe care am discutat-o și unde sunt foarte hotărât să găsim împreună soluțiile cele mai bune este zona locurilor de muncă. Foarte mulți români și-au pierdut deja locul de muncă, din cauza pandemiei sau a crizei economice generate de pandemie, și unii, din păcate, sunt și acum în pericol în continuare să-și piardă locul de muncă, deci, este vital pentru noi toți să dezvoltăm mecanisme prin care dezvoltăm locuri de muncă, încurajăm antreprenorii să creeze locuri de muncă pentru românii loviți de pandemie”, a completat el.

Klaus Iohannis s-a referit și la investițiile în sistemul educațional, el abordând acest subiect și într-o declarație de presă susținută săptămâna trecută după o întâlnire cu ministrul Sorin Cîmpeanu.

“Sistemul românesc de învățământ are nevoie de foarte mulți bani. Dacă ne gândim doar la siguranța elevilor, este nevoie, deci, și aici de foarte multe investiții, pentru a nu avea incendii, pentru a nu avea accidente în școli, pentru a avea școli autorizate, pentru a avea elemente simple: să eliminăm încălzirea pe lemne, să eliminăm toaletele din spatele curților și așa mai departe. Pe de altă parte, avem nevoie de materiale didactice moderne, avem nevoie de școli noi, avem nevoie de școli verzi, școli care sunt exemple pentru alții cum putem să ne implicăm pentru mediu”, a arătat președintele.

Șeful statului a mai subliniat că România are nevoie de programe serioase, sustenabile pentru un mediu sănătos, dând ca exemplu programe de împădurire.

“Aceste teme ne preocupă și, până în aprilie, vom avea un Plan Național coerent, care va fi depus la Comisia Europeană și, imediat după ce se primesc toate aprobările necesare, vom începe implementarea – în spitale, în școli, în locuri de muncă și pentru mediu. Sunt doar câteva, vom avea în cadrul acestui Plan și multe alte zone, care sunt extrem de importante pentru români și, la momentul respectiv, voi relua aceste chestiuni”, a completat președintele.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit Parlamentului European, se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

La nivel național, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat recent consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

O primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Comisia Europeană a rambursat României, de la începutul anului, o sumă totală de 1,3 miliarde de euro din fonduri europene dintr-un număr de cereri în valoare de 1,9 miliarde de euro, a anunțat vineri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Pe perioada anului 2021, Comisia Europeană a rambursat deja României, pentru Programe Operaționale gestionate de MIPE, 615 milioane de euro, în timp ce valoarea cererilor de rambursare trimise la Bruxelles în același interval de timp este de 937 milioane euro.

La nivelul tuturor Programelor Operaționale 2014 – 2020, inclusiv cele gestionate de alte ministere din cadrul Guvernului României, au fost trimise cereri de rambursare în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Suma totală a rambursărilor de la Comisia Europeană este de 1,3 miliarde de euro.

La nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în paralel cu actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență și demararea Programelor Operaționale 2021-2027, se pregătește și închiderea cu succes a Programelor Operaționale din exercițiul financiar actual 2014-2020, mai arată sursa citată.

“La nivelul MIPE, suntem concentrați pe închiderea Programelor Operaționale 2014-2020. Pentru acestea, atât implementarea proiectelor cât și plățile se finalizează la sfârșitul anului 2023. Așteptăm în următorii 3 ani o creștere a cererilor de rambursare din partea beneficiarilor, sunt foarte multe proiecte intrate în linie dreaptă. Îi sprijinim pe beneficiari prin autoritățile de management să ducă la final contractele de finanțare mai devreme de 2023, astfel încât atingerea gradului de absorbție de 100% să devină un obiectiv realizabil”, a explicat Marius Vasiliu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Proiectelor Europene: 75 de milioane de euro pentru mediul de afaceri prin două noi instrumente financiare, derulate prin programul JEREMIE al Comisiei Europene și FEI

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a stabilit printr-o Hotărâre de Guvern aprobată miercuri, 5 mai, ca instrumentele financiare destinate companiilor și antreprenorilor, derulate prin programul JEREMIE al Comisiei Europene (CE) și Fondului European de de Investiții (FEI) să poată funcționa și după anul 2022.

”Inițiativa JEREMIE a fost un real ajutor pentru mediul privat timp de peste 10 ani, este primul instrument inovativ lansat prin fondurile structurale europene, pe lângă clasicele granturi. Am decis să extindem programul pentru a beneficia cât mai multe companii de creditare în condiții avantajoase, infuzie de capital sau mix de diferite instrumente. Este de fapt un model de succes care va fi preluat la dimensiune mult mai amplă prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Și aici instrumentele sunt în fază extrem de avansată și le vom putea prezenta în curând”, a precizat Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, potrivit unui comunicat.

Instrumentele de care vor beneficia companiile și după anul 2022, ca urmare a extinderii duratei inițiativei JEREMIE, sunt:

  • instrumentul de capital de risc, cu un buget de 50 milioane euro. Două fonduri de capital de risc sunt în curs de lansare.
  • Un nou instrument de garantare, trade finance, cu o alocare inițială de 25 milioane euro. Este destinat susținerii sectorului de comerț prin mobilizarea în total, cu implicarea mediului bancar, a circa 125 milioane euro pentru întreprinderile românești ce activează în acest domeniu și întâmpină dificultăți în a obține finanțare.
  • Alte instrumente financiare care au fost propuse preliminar: mezzanine (instrument mixt), fond de capital de risc pentru transfer de tehnologie. Urmează a fi definite în perioada următoare.

Inițiativa JEREMIE  a fost lansată, în anul 2006, de CE și FEI, care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) a avut un buget inițial de 100 milioane euro, alocat prin Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice, bugetul fiind ulterior suplimentat la 225 milioane euro.

Programul, care a fost implementat cu implicarea mediului bancar, a fondurilor cu capital de risc și fondurilor de investiții, a avut ca rezultat peste 7.000 investiții și credite în valoare de peste 680 milioane prin cele trei instrumente de creditare, garantare și capital de risc. Rata de multiplicare este de peste 3.

Fondul de Participare JEREMIE, care a primit până în prezent rambursări („fonduri Legacy”) de peste 100 milioane euro aferente implementării din perioada de eligibilitate, a lansat începând cu 2019 noi instrumente financiare destinate întreprinderilor românești, utilizând resursele Legacy.

Aceste noi instrumente nu puteau fi implementate cu succes din cauza duratei stabilită inițial pentru Acordul de finanțare – adică 31.12.2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Lucian Bode, întâlnire la Bruxelles cu doi comisari europeni: Am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de Ministerul de Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a avut miercuri întrevederi la Bruxelles cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, și cu Janez Lenarčič, comisarul european pentru managementul crizelor, într-un demers de avansare a dialogului politic cu oficialii Comisiei Europene pentru a finaliza ”cât mai curând” negocierile în vederea proiectelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență” pentru componenta ”Reziliență în situații de criză”.

”Este un domeniu deosebit de important pentru România, iar continuarea coordonării la nivelul UE este esențială pentru a asigura cele mai bune rezultate în perioada post-pandemie. Plecăm de la premisa că situațiile cu care ne vom confrunta în viitor vor crește în complexitate, iar consecințele probabile ale acestora s-ar putea întinde pe perioade tot mai lungi”, a precizat Lucian Bode într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul discuțiilor avute cu oficiali europeni, acesta a transmis preocuparea României pentru revenirea completă la normalitate și a subliniat reformele necesare în perioada de redresare post-pandemie.

Astfel, Lucian Bode a susținut propunerile țării noastre de proiecte și necesitatea realizării investițiilor propuse.

”Discuțiile cu oficialii europeni vor continua în zilele următoare la nivelul grupurilor de experți și am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de către Ministerul Afacerilor Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni. În fond, toate realizările de până acum în domeniul situațiilor de urgență arată că investiția în România a fost benefică tuturor. Ne-am dezvoltat în plan național, însă în același timp, am contribuit și la efortul european, dovedind astfel că rolul României a fost unul de succes”, a mai spus ministrul de Interne.

Lucian Bode a profitat de o ocazie pentru a da asigurări că România este pe deplin pregătită ”să se angajeze în derularea cu succes a investițiilor propuse și am subliniat că acțiunea noastră comună la nivel european trebuie să rămână ghidată de nevoia de convergență și coeziune, respectiv de principiul <<a nu lăsa pe nimeni în urmă>>. Criza ne-a arătat că UE trebuie să dispună de instrumente și mijloace adecvate de răspuns comun în situații de criză pentru a face față cu succes provocărilor viitoare”.

Ministrul de Interne, a discutat, de asemenea, cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, despre identificarea unor soluții eficiente la provocările cu care ”ne-am confruntat la nivel european în domeniul afacerilor interne”.

”Într-adevăr, această criză sanitară ne-a acaparat atenția și resursele, dar nu trebuie să pierdem din vedere și celelalte aspecte preocupante privind migrația și azilul, protecția frontierelor externe, revenirea la un spațiu Schengen funcțional, asigurarea securității interne și lupta împotriva terorismului. În această privință, am transmis faptul că România rămâne ferm angajată în sprijinirea mecanismelor și instrumentelor europene menite să asigure o securitate internă sporită a UE și o mai mare reziliență în fața provocărilor curente. Legat de subiectul Schengen, am evidențiat faptul că dorim definitivarea aderării României la spațiul Schengen, deoarece nu mai putem rămâne în această situație nefirească și nejustificată care trenează din 2011”, a conchis Lucian Bode.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D6 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA6 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava7 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu8 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi8 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO9 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO9 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA10 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava7 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending