Connect with us

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis: Până în aprilie vom depune un plan național coerent la Comisia Europeană. Imediat după aprobare, vom implementa proiecte în spitale, școli, locuri de muncă și mediu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că discuţiile avute în ultima perioadă cu membri ai Guvernului au vizat pregătirea proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, arătând că aceste proiecte vor viza în principal spitalele, şcolile, mediul şi locurile de muncă și subliniind că până în luna aprilie România va avea “un plan național coerent care va fi depus la Comisia Europeană”.

“Am avut în ultimele zile o serie întreagă de discuții foarte importante și foarte bune cu premierul, cu miniștrii din Guvern, pentru a lămuri câteva chestiuni și pentru a găsi soluții, soluții pentru România, soluții pentru români. Tema principală a fost cum pregătim cel mai bine, rapid, bine gândit, proiecte pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, unde, știm cu toții, putem să obținem fonduri europene semnificative. Avem la dispoziție peste 30 – atenție – 30 de miliarde de euro, care pot fi folosiți pentru a pune la punct lucrurile la noi în țară, pentru a ieși cu bine din pandemie și din criza economică generată de pandemie. Sunt oportunități uriașe și vrem să le folosim. Vrem să folosim acești bani pe mai multe paliere și vreau să menționez doar câteva care au fost tema discuțiilor din ultimele zile”, a spus președintele.

Iohannis a avut marți o ședință de lucru cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna și cu ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l prezinte Comisiei Europene și prin intermediul căruia va putea beneficia de 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Miercuri, șeful statului a avut două întâlniri de lucru cu premierul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna, cu ministrul sănătății Vlad Voiculescu, cu ministrul muncii Raluca Turcan și cu ministrul economiei Claudiu Năsui.

Președintele a punctat că sunt necesare investiții în domeniile sănătății, locurilor de muncă, școlilor și mediului.

Este nevoie de investiții semnificative în spitalele din România, în sistemul de sănătate publică din România”, a declarat șeful statului.

“O a doua zonă pe care am discutat-o și unde sunt foarte hotărât să găsim împreună soluțiile cele mai bune este zona locurilor de muncă. Foarte mulți români și-au pierdut deja locul de muncă, din cauza pandemiei sau a crizei economice generate de pandemie, și unii, din păcate, sunt și acum în pericol în continuare să-și piardă locul de muncă, deci, este vital pentru noi toți să dezvoltăm mecanisme prin care dezvoltăm locuri de muncă, încurajăm antreprenorii să creeze locuri de muncă pentru românii loviți de pandemie”, a completat el.

Klaus Iohannis s-a referit și la investițiile în sistemul educațional, el abordând acest subiect și într-o declarație de presă susținută săptămâna trecută după o întâlnire cu ministrul Sorin Cîmpeanu.

“Sistemul românesc de învățământ are nevoie de foarte mulți bani. Dacă ne gândim doar la siguranța elevilor, este nevoie, deci, și aici de foarte multe investiții, pentru a nu avea incendii, pentru a nu avea accidente în școli, pentru a avea școli autorizate, pentru a avea elemente simple: să eliminăm încălzirea pe lemne, să eliminăm toaletele din spatele curților și așa mai departe. Pe de altă parte, avem nevoie de materiale didactice moderne, avem nevoie de școli noi, avem nevoie de școli verzi, școli care sunt exemple pentru alții cum putem să ne implicăm pentru mediu”, a arătat președintele.

Șeful statului a mai subliniat că România are nevoie de programe serioase, sustenabile pentru un mediu sănătos, dând ca exemplu programe de împădurire.

“Aceste teme ne preocupă și, până în aprilie, vom avea un Plan Național coerent, care va fi depus la Comisia Europeană și, imediat după ce se primesc toate aprobările necesare, vom începe implementarea – în spitale, în școli, în locuri de muncă și pentru mediu. Sunt doar câteva, vom avea în cadrul acestui Plan și multe alte zone, care sunt extrem de importante pentru români și, la momentul respectiv, voi relua aceste chestiuni”, a completat președintele.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit Parlamentului European, se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

La nivel național, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat recent consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

O primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

Published

on

© Nicușor Dan/Facebook

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat vineri că a depus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) proiecte privind dezvoltarea mobilității, protecția mediului, sănătate, termoficare, educație și protecție socială care însumează 7 miliarde de euro și care pot fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), informează Agerpres

”O să vorbim azi de proiectele pe care Primăria Municipiului Bucureşti le-a propus către PNRR, e vorba de investiţii majore care nu au fost făcute în Bucureşti în ultimii 30 de ani în domenii cheie – mobilitate, adică trafic rutier, protecţia mediului, sănătate, termoficare, educaţie şi protecţie socială. E o oportunitate extraordinară pentru Bucureşti să se dezvolte prin PNRR. Sper ca Guvernul să înţeleagă necesitatea unei alocări substanţiale pentru Bucureşti. Primăria Capitalei a depus către Ministerul Fondurilor Europene proiecte care însumează 7 miliarde de euro. (…) Mi-aş dori cât mai multe dintre ele să fie finanţate prin acest mecanism PNRR”, a precizat primarul general într-o conferinţă de presă.

Nicușor Dan a adăugat că aproximativ un miliard de euro ar urma să fie direcţionaţi spre sistemul de termoficare. ”Avem un set de proiecte pentru termoficare, ele însumează un miliard de euro şi se referă la modernizarea reţelei, atât principală, cât şi secundară”, a explicat primarul Capitalei.

Conform acestuia, banii propuși pentru termoficare vizează digitalizarea sistemului de termoficare, fiind vorba atât de reţeaua de transport şi distribuţie, cât şi de contorizarea inteligentă la beneficiari.

Citiți și:
Nicușor Dan: Bucureștiul, cea mai vulnerabilă capitală a UE din punct de vedere seismic. S-a reușit includerea în PNRR a consolidării clădirilor cu fonduri europene

Nicușor Dan a listat, în egală măsură, o serie de proiecte depuse și care vizează gestionarea deșeurilor, realizarea Registrului spaţiilor verzi, sănătatea – proiecte de extindere şi de construire de noi corpuri pentru spitalele existente, obţinerea autorizaţiilor de securitate la incendiu sau digitalizarea întregii reţele de spitale din subordinea Municipalităţii.

România urmează să primească 30,44 de miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, elementrul central al Instrumentului Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro convenit de șefii de stat sau de guvern în cadrul summitului din luna iulie a anului trecut alături de bugetul multianual al Uniunii Europene, al cărui cuantum total se ridică la 1.824,3 miliarde de euro.

Cele peste 30 de miliarde de euro sunt structurate după cum urmează: 13,7 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

La baza acordului convenit de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene stau următoarele șase domenii de politici europene: Pactul Ecologic European, Strategia Digitală, Strategia Industrială și Strategia pentru IMM-uri, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Agenda pentru competențe, Garanția pentru tineri, Garanția pentru copii.

Pentru a beneficia de acești bani, România va trebui să transmită Comisiei Europene Planul Național de Redresare și Reziliență până cel târziu la 30 aprilie 2021.

Acesta trebuie să se concentreze în mare măsură asupra reformelor, cât și asupra investițiilor și trebuie țină cont de anumite recomandări sugerate de Bruxelles, între care: alocarea a cel puțin 37% din cheltuieli pentru climă și a minimum 20% pentru digitalizare și sporirea competențelor digitale.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Primul sistem modern de verificare a documentelor de călătorie a devenit funcțional la Aeroportul Internațional Henri Coandă. Noul sistem, achiziționat din fonduri europene nerambursabile

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Poliția de Frontieră a implementat în punctul de trecere a frontierei Aeroportul Internaţional ”Henri Coandă” un proiect european ce vizează utilizarea ”Sistemului automat de verificare a documentelor de călătorie în aeroporturi – porţi ABC”, derulat din fonduri europene nerambursabile.

”Mă bucur să văd că Poliția de Frontieră este una dintre structurile care și-a îmbunătățit constant activitatea prin accesarea de fonduri europene. Așadar, acest proiect-pilot reprezintă o premieră și sunt convins că există un interes ridicat din partea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, a Companiei Naționale Aeroporturi București, a aeroporturilor regionale care ni se vor alătura în acest demers și vor contribui la implementarea și extinderea unor sisteme similare pe cât mai multe aeroporturi din țară. Ne propunem ca în următorul exercițiu financiar european 2021-2027, cu ajutorul tuturor autorităților responsabile, să extindem atât numărul de porți inteligente, cât și de aeroporturi în care se vor implementa astfel de sisteme, accesând bani europeni. În acest fel, avem șansa să dovedim împreună că se poate si în România să facem un salt calitativ pe linia modernizării activităților specifice de control la frontierele aeriene prin îmbunătățirea practicilor de lucru, cu impact direct în rândul pasagerilor care tranzitează aeroporturile din tara noastră. Modernizarea nu trebuie să rămână doar un cuvânt în programul de guvernare, ci trebuie să fie o obligație a fiecărui decident care și-a asumat o guvernare performantă”, a transmis ministrul de Interne, Lucian Bode, într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit unui comunicat al Poliției de Frontieră, proiectul pilot presupune utilizarea la controlul de frontieră a şase porţi automate pentru verificarea documentelor de călătorie ale persoanelor, prin compararea imaginii faciale din cipul electronic al pașaportului/ cărţii de identitate cu cea captată de la persoana prezentă fizic la controlul de frontieră, pentru realizarea procesului de identificare.

Porţile sunt conectate la Sistemul Informatic al Poliţiei de Frontieră şi permit efectuarea de verificări prin interogarea bazelor de date şi accesul la informaţiile operative relevante.

Implementarea sistemului de tip ABC (Automated Border Control) în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Aeroport Henri Coandă Otopeni permite autorităţilor de control la frontieră să verifice călătorii într-un mod confortabil, rapid şi sigur. Prin acest proiect pilot se intenţionează conturarea unui standard de calitate, aplicabil tuturor aeroporturilor din România, deschise traficului internaţional de persoane.

De asemenea, sistemul oferă soluții pentru a facilita procedurile de control la frontieră pentru cetățenii care tranzitează frontierele Uniunii Europene şi, totodată, pentru a moderniza şi a îmbunătăţi gestionarea frontierelor, răspunzând în acelaşi timp riscurilor generate de infracţionalitatea transfrontalieră.

Categoriile de cetăţeni cărora li se adresează porţile ABC sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Elveţia care deţin document de călătorie biometric (paşaport sau carte de identitate) şi au vârsta peste 18 ani.

Sistemul pilot este format din şase porţi, cu posibilitatea de extindere ulterioară, până la 24 de porţi, prin adăugare de licenţe suplimentare, fără modificarea infrastructurii hardware.

Valoarea proiectului este de 2,3 milioane lei, finanţarea provenind din fonduri europene nerambursabile prin Programul Fondul pentru Securitate Internă (75%) şi include porţile, precum și infrastructura hardware necesară administrării sistemului. Echipamentele urmează să fie utilizate în regim permanent.

În prezent, în cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coandă controlul documentelor de călătorie se derulează, atât manual, efectuat de către poliţiştii de frontieră aflaţi în dispozitiv, cât și automat, prin utilizarea porţilor ABC. Astfel, se poate procesa un număr mare de pasageri într-un anumit interval de timp, fără a fi nevoie de suplimentarea numărului de poliţişti de frontieră. Prin implementarea acestui sistem se reduce timpul de aşteptare la ieşirea din ţară şi, implicit, se asigură un trafic de călători mult mai fluent.

Demararea proiectului prin instalarea acestui sistem performant la Aeroportul Internaţional Henri Coandă nu este întâmplătoare, în condiţiile în care aici s-a înregistrat cel mai mare număr de călători din toate punctele de trecere a frontierei de pe teritoriul României.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat peste 77 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru îmbunătățirea sistemului de colectare, tratare și reciclare a deșeurilor în județul Galați

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat joi o investiție de peste 77 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru îmbunătățirea sistemului de colectare, tratare și reciclare a deșeurilor în județul Galați.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Investiția va oferi un serviciu mai integrat, mai eficient și mai durabil de gestionare a deșeurilor, îmbunătățind calitatea mediului în beneficiul a peste 500 000 de locuitori.

”Această investiție în cadrul politicii de coeziune va contribui la îmbunătățirea sănătății și a calității vieții persoanelor care locuiesc în județul Galați. Va îmbunătăți și mediul prin reciclarea materialelor altfel irosite și va stimula dezvoltarea biodiversității locale și a activităților economice”, a precizat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Conform acestui proiect, întreaga populație din județ va avea acces la serviciul de salubrizare până la sfârșitul anului 2021, aspect deosebit de benefic pentru persoanele din zonele rurale, din rândul cărora doar 45 % au, în prezent, acces la astfel de servicii.

Infrastructura nou-creată va spori reutilizarea și reciclarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic, sticlă și lemn și va reduce cantitatea de deșeuri care vor ajunge la gropile de gunoi.

De asemenea, astfel, deșeurile menajere periculoase și deșeurile voluminoase vor putea fi tratate corespunzător. Investiția va genera aproximativ 300 de locuri de muncă noi în perioada de construcție și aproximativ 380 pe parcursul fazei operaționale.

Fondurile vor veni astfel în sprijinul României de a îmbunătăți sistemul de colectare, tratare și reciclare a deșeurilor, mai ales în contextul în care țara noastră este vizată de o procedură de infringement pentru că a nu transpus directiva europeană ce vizează acest capitol.

În România, 101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Conform informațiilor primite din partea României, doar 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA6 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE10 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu14 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending