Connect with us

ENERGIE

Klaus Iohannis: Parteneriatul strategic pentru energie România-Azerbaidjan-Georgia-Ungaria, un acord “crucial” pentru securitatea energetică europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că acordul între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei este un document ”crucial”, ”ambiţios”, care va aduce o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la cooperarea în regiune.

“Având în vedere contextul actual de securitate din cauza agresiunii militare împotriva Ucrainei trebuie să cooperăm mai bine şi să dăm dovadă de mai multă solidaritate pentru a aborda obstacolele actuale. Acest acord constituie un cadru pentru cooperarea pe termen lung între ţările noastre într-o serie de domenii foarte importante, mai întâi producţia, transportul şi comercializarea de energie, apoi dezvoltarea unei noi infrastructuri, inclusiv a unui cablu submarin prin Marea Neagră, apoi proiecte cu privire la hidrogenul verde şi apoi eficienţa. Este vorba despre un acord ambiţios care arată că putem să aducem împreună o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la o creştere durabilă a cooperării în regiune”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, citat de Agerpres.

El a subliniat importanţa energiei verzi și a spus că etapa viitoare o reprezintă cablul submarin din Marea Neagră.

“Situaţia actuală ne afectează pe toţi. Climatul de securitate şi dificultăţile economice înseamnă că este nevoie de mai multe interconexiuni, de mai multă cooperare la nivel regional şi global. Cooperarea noastră energetică (…) va spori adaptabilitatea noastră în domeniul energetic, dar şi numărul şi calitatea rutelor de transport. Potenţialul energiei verzi în zona Caspică, mai ales în Azerbaidjan, este mare. Este nevoie de o gândire în viitor şi de preluarea iniţiativei în această materie în regiunea noastră. Ne dorim şi sporirea legăturilor de transport maritim de la Constanţa în Georgia. Aceste eforturi vor spori conectivitatea şi cu Azerbaidjanul şi mai departe cu Asia Centrală”, a adăugat Klaus Iohannis.

Acordul între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, prin care va realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră, a fost semnat, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis, gazda ceremoniei.

Acordul a fost semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban.

Ceremonia de semnare a acordului a fost precedată de o sesiune plenară în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni în care liderii prezenți au subliniat importanța diversificării surselor de energie și a investițiilor în surse de energie regenerabile.

Acordul semnat de la Palatul Cotroceni se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național.

Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în același timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

În momentul de față, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configurația inițială, cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1195 km, din care 1100 km submarin și 95 km terestru.

Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerțul regional de electricitate, va augmenta oportunitățile de export ale țărilor producătoare de energie electrică și va întări securitatea energetică în Europa și în regiunea Caucazului de Sud.

Acordul cuprinde, de asemenea, direcții concrete de cooperare, precum: transportul și furnizarea de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile, în Azerbaidjan și Georgia, către Europa; aplicarea de noi tehnologii privind eficiența energetică și conservarea energiei; activități în domeniile producției, transportului și comerțului de energie regenerabilă și hidrogen verde; promovarea cooperării la nivelul autorităților și al investitorilor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniile energie regenerabilă și hidrogen verde; extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Secretarul general al Guvernului anunță înființarea societății care va implementa Coridorul de energie verde România – Azerbaidjan – Georgia – Ungaria

Published

on

© SGG

Memorandumul care stă la baza înființării societății de tip Joint Venture, cu sediul la București, din care vor face parte membrii din România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria și care va implementa proiectul Coridorul Verde a fost semnat luni, în capitală, a anunțat secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean.

Green Energy Corridor va dezvolta capacități de producere a energiei regenerabile și va dezvolta infrastructura de transport de la Marea Caspică până în Europa Centrală (Azerbaijan-Georgia- România-Ungaria). Acest memorandum a fost semnat în contextul în care România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria au semnat în decembrie 2022 acordul de parteneriat strategic pentru cablul submarin electric din Marea Neagră.

Potrivit secretarului general al Guvernului, proiectul Green Energy Corridor a identificat două componente, cablul submarin de interconectare Georgia – România din Marea Neagră și Interconectorul de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC) România – Ungaria.

“Felicitări colegilor de la Transelectrica, companie care se află în portofoliul Secretariatul General al Guvernului și felicitări domnului ministru Sebastian Burduja și colegilor din Ministerul Energiei – România, pentru stăruință și ambiție, mai ales în momentele mai dificile ale acestui proces. Investițiile strategice pentru dezvoltarea extinsă a rețelei de transport a energiei electrice pentru facilitatea tranziției către energia verde, în condiții de sustenabilitate și securitate energetică și planurile investiționale pe termen lung reprezintă o parte importantă a priorităților Guvernul României. Împreună construim în România și mergem înainte cu încredere”, a declarat Mircea Abrudean.

Continue Reading

ENERGIE

România și Coreea de Sud au stabilit bazele de cooperare în domeniul energiei nucleare. Sebastian Burduja: Vom construi prima instalație de detritiere din Europa și a treia din lume

Published

on

© Sebastian Burduja/ Facebook

România şi Coreea de Sud, prin miniștrii energiei ai celor două țări, Sebiastian Burduja și Dukgeun Ahn, au semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare, care vizează inclusiv îmbunătăţirea echipamentelor nucleare, echipamente de securitate, combustibil nuclear, reactoare modulare mici (SMR) şi gestionarea deşeurilor radioactive.

“Cu ocazia vizitei de stat în Coreea de Sud, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a avut o întâlnire bilaterală cu ministrul Comerţului, Industriei şi Energiei al Republicii Coreea, Dukgeun Ahn. În cadrul întâlnirii a fost semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare, în prezenţa Preşedinţilor celor două ţări. Memorandumul de Înţelegere vizează cooperarea în domeniul nuclear, inclusiv îmbunătăţirea echipamentelor nucleare, echipamente de securitate, combustibil nuclear, reactoare modulare mici (SMR) şi gestionarea deşeurilor radioactive”, informează Ministerul Energiei printr-un comunicat.

Cei doi miniştri responsabili cu domeniul Energiei au discutat despre politicile energetice şi au decis să extindă cooperarea pentru dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă şi a lanţului de aprovizionare cu combustibil.

Republica Coreea intenţionează să ofere un sprijin puternic industriei centralelor nuclearo-electrice în ceea ce priveşte retehnologizarea, furnizarea de combustibil nuclear, serviciile de întreţinere şi management. Construirea şi operarea reactoarelor modulare mici va asigura energie curată, fără emisii, se arată în document.

“Acest memorandum întăreşte parteneriatul dintre România şi Republica Coreea. Principala dimensiune a acestei colaborări o reprezintă domeniul energetic, prin mai multe proiecte precum: retehnologizarea Unităţii 1 de la CNE Cernavodă şi construirea primei instalaţii de detritiere din Europa şi a treia din lume. Instalaţia va oferi României şansa de a deveni un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu, combustibil candidat pentru viitoarele reactoare bazate pe fuziune nucleară. Partenerii coreeni ne oferă prin acest parteneriat experienţa acumulată în domeniul energetic nuclear, seriozitate şi competenţă”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, potrivit comunicatului citat.

Cooperarea dintre România şi Coreea de Sud în domeniul energiei nucleare s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, în principal prin interesul coreean în proiectele nucleare naţionale ale României. Republica Coreea se află printre statele care şi-au manifestat interesul de a finanţa proiectul reactoarelor modulare mici de la Doiceşti.

“Prin experienţa şi tradiţia sa, Republica Coreea poate avea o contribuţie semnificativă la dezvoltarea unor proiecte energetice majore din România şi la dialogul internaţional asupra tematicii securităţii energetice şi proiectelor de diversificare a aprovizionării cu resurse energetice”, subliniază comunicatul Ministerului român al Energiei.

De altfel, Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au semnat, 2023, la Seul, contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) pentru finalizarea primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, la CNE Cernavodă.

Instalația de detritiere de la Cernavodă (CTRF) va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa și va oferi României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat, în perioada 22-24 aprilie 2024, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitația președintelui Yoon Suk Yeol, context în care cei doi șefi de stat au adoptat Declarația Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, Coreea de Sud fiind prima țară din regiunea Asia-Pacific cu care România a ridicat relațiile la nivel de Parteneriat Strategic, semnat în 2008.

La finalul consultărilor politice bilaterale la nivel prezidențial au fost semnate la nivel ministerial o serie de documente relevante pentru consolidarea relației bilaterale, vizând: apărarea, energia nucleară, investițiile și comerțul, cooperarea în situații de urgență și managementul dezastrelor, cooperarea în domeniul culturii, al mass-media și al tineretului și sportului, dar și un document de cooperare în domeniul investițiilor și pentru stimularea comerțului bilateral.

De asemenea, programul vizitei a cuprins și o vizită la la complexul industrial Doosan Enerbility din Changwon. Complexul industrial de 4 milioane de metri pătrați de la Changwon este specializat în dezvoltarea și manufactura unor tehnologii esențiale pentru tranziția verde. Cu o tradiție solidă în domeniul tehnologiei nucleare, Doosan Enerbility este un actor important și în ceea ce privește hidrogenul sau energia eoliană.

Din delegația oficială care l-a însoțit pe șeful statului la Seul au făcut parte și membri ai Guvernului României, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, ministrul energiei, Sebastian Burduja, și secretarul de stat, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis a discutat cu reprezentanții Doosan Enerbility despre cooperarea România – Coreea de Sud în dezvoltarea reactoarelor modulare mici și a energiei verzi

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a efectuat miercuri, în ultima zi a vizitei sale oficiale în Coreea de Sud, o vizită la complexul industrial Doosan Enerbility din Changwon, aceasta având loc în contextul adoptării, pe 23 aprilie, a “Declarației Comune privind consolidarea Parteneriatului Strategic România – Republica Coreea” și a semnării Memorandumului de cooperare în domeniul energiei nucleare.

Din delegația care l-a însoțit pe șeful statului au făcut parte ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, ministrul energiei, Sebastian Burduja și reprezentanți ai Societății Naționale Nuclearelectrica.

Parteneriatul Strategic România – Republica Coreea acordă o importanță deosebită cooperării în domeniul tranziției climatice prin participarea în proiecte energetice comune centrate pe tehnologii pentru energia nucleară, energia regenerabilă și hidrogen. Totodată, România și Coreea de Sud și-au intensificat în ultima perioadă cooperarea în domeniul energiei nucleare prin proiecte care vizează atât centrala de la Cernavodă, cât și reactoarele modulare mici.

În cadrul vizitei, șeful statului a vizitat capacitățile de producție ale platformei industriale, în special atelierele dedicate forjării și asamblării echipamentelor energiei nucleare.

Prezentările și discuțiile din cadrul turului fabricii au abordat și tema adaptării procesului de producție pentru tehnologiile emergente, precum cea a reactoarelor modulare mici.

Președintele Klaus Iohannis a arătat că țara noastră este foarte interesată să lucreze cu parteneri internaționali în dezvoltarea și implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici în România și la nivel internațional și a amintit în acest sens sprijinul Statelor Unite pentru acest proiect, cooperarea internațională fiind esențială pentru punerea în aplicare a tehnologiilor inovatoare care conduc la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și la asigurarea securității energetice.

Șeful statului a subliniat, de asemenea, rolul important pe care îl are industria, prin dezvoltarea și fabricarea de tehnologii verzi, în decarbonizare, creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă.

În cadrul discuțiilor cu reprezentanții Doosan Enerbility, președintele Klaus Iohannis a evidențiat interesul României de a juca un rol important pe lanțurile de valoare globale prin dezvoltarea în țara noastră a unor structuri industriale pentru producția și mentenanța tehnologiilor esențiale în tranziția verde.

Totodată, acesta a accentuat potențialul pe care îl are țara noastră în acest sens, în special în privința tehnologiile nucleare.    

Complexul industrial de 4 milioane de metri pătrați de la Changwon este specializat în dezvoltarea și manufactura unor tehnologii esențiale pentru tranziția verde. Cu o tradiție solidă în domeniul tehnologiei nucleare, Doosan Enerbility este un actor important și în ceea ce privește hidrogenul sau energia eoliană.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO33 mins ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA41 mins ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.55 mins ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.2 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE2 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.3 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE3 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.3 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA4 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending