Connect with us

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis participă, alături de peste 40 de lideri mondiali, la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului de la Yad Vashem

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi, alături de peste 40 de lideri mondiali, la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care are loc la Yad Vashem.

Forumul liderilor internaţionali, organizat de Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului (World Holocaust Forum Foundation), în cooperare cu Centrul de Comemorare a Holocaustului – Yad Vashem, se desfăşoară la Ierusalim sub auspiciile preşedintelui Statului Israel, Reuven Rivlin, şi se va concentra pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.


“Vizita mea în Statul Israel şi participarea la cea de-a cincea ediţie a Forumului Mondial privind Holocaustul 2020 îmi dă oportunitatea să subliniez că România rămâne angajată să continue susţinerea constantă pentru prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, prevenirea discriminării şi a oricărei alte forme de violenţă. România s-a străduit fără încetare să devină un model regional pentru asumarea Holocaustului şi combaterea antisemitismului”, a scris Iohannis, marţi, în Cartea de onoare a Preşedinţiei israeliene, potrivit Agerpres.

Vor fi prezenţi, printre alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

În cadrul evenimentului vor avea intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, vor rosti discursuri preşedintele Consiliului Yad Vashem, rabinul Israel Meir Lau, el însuşi supravieţuitor al Holocaustului, preşedintele Fundaţiei Forumului Mondial al Holocaustului, Moshe Kantor, şi preşedintele Direcţiei Yad Vashem a Autorităţii pentru comemorarea martirilor şi eroilor din Holocaust, Avner Shalev.

Klaus Iohannis efectuează de marți până joi vizita în Israel, numărându-se printre cei 42 de lideri mondiali care participă la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau – “Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”.

Marți, șeful statului s-a întâlnit cu omologul său israelian, Reuven Rivlin, pe care l-a invitat să efectueze o vizită în România în acest an. Miercuri, președintele a avut o întrevedere cu liderul Alianţei “Albastru şi Alb” din Israel, Benjamin Gantz, la solicitarea acestuia din urmă, și a participat la dineul oferit de Reuven Rivlin în onoarea șefilor de delegații prezenți la Forumul Mondial al Holocaustului.

La 23 ianuarie 2020 are loc la Ierusalim a cincea ediţie a Forumului Mondial al Holocaustului, dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Evenimentul intitulat ”Comemorarea Holocaustului, luptând cu antisemitismul” (“Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”) este organizat de Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului, condusă de dr. Moshe Kantor, în cooperare cu Institutul Yad Vashem, sub auspiciile preşedintelui Statului Israel, Reuven “Ruvi” Rivlin, conform www.yadvashem.org.

Yad Vashem, Memorialul Victimelor Holocaustului, găzduieşte joi lideri din lumea întreagă pentru a marca a 75-a aniversare a eliberării lagărului nazist de la Auschwitz, unde peste un milion de evrei au fost asasinaţi. Memorialul creat în anul 1953 este o instituţie de stat ce are ca principal obiectiv să menţină vie amintirea genocidului comis împotriva poporului evreu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, soldat cu şase milioane de morţi, în principal în Europa.

Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului este o organizaţie internaţională fondată în 2005, în urma organizării primului Forum Mondial al Holocaustului, la 27 ianuarie 2005. Organizaţia este dedicată păstrării memoriei Holocaustului şi lecţiilor sale importante pentru umanitate, promovând toleranţa între religii şi naţionalităţi pe fondul recunoaşterii că lumea îi va pierde în curând pe ultimii supravieţuitori ai Holocaustului şi în lumina revenirii tulburătoare a antisemitismului la nivel global. Fundaţia s-a născut din nevoia de a păstra viaţa evreiască în Europa, de a lupta cu antisemitismul, uitarea şi ideile revizioniste asupra Holocaustului şi de a preveni o catastrofă nucleară viitoare, conform manifestului publicat pe worldholocaustforum.org. Combaterea antisemitismului şi a negării Holocaustului, precum şi promovarea educaţiei despre Shoah (termenul în ebraică pentru Holocaust) la nivel internaţional reprezintă scopul programului intitulat ”Let My People Live!” (Lăsaţi-mi poporul să trăiască), sub umbrela căruia s-au desfăşurat forumurile de până acum.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Estul Mediteranei: De la ONU, Grecia și Turcia fac apel reciproc “să dea o şansă diplomaţiei” și la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional”

Published

on

© United Nations

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel vineri, la ONU, la preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan “să dea o şansă diplomaţiei” într-un moment în care cele două ţări par să fi ales calea diminuării tensiunilor în criza din Mediterana de Est și după ce în propriul său discurs de la ONU de marţi, preşedintele Erdogan a făcut şi el apel la Grecia la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional” pentru a rezolva acest conflict.

Acuzând că deschiderea Atenei s-a lovit de “escaladarea, dezinformarea şi agresiunea Ankarei”, el a spus că rămâne “optimist”. “Toată lumea înţelege că această escaladare permanentă a tensiunilor nu poate dura”, a afirmat el într-o înregistrare video difuzată în cadrul Adunării generale a ONU, conform Agerpres.

“Eu refuz să cred că parteneriatul între vecini apropiaţi nu este posibil”, a adăugat el.

“Atunci să ne întâlnim, să vorbim şi să încercăm să găsim o soluţie acceptabilă pentru toţi. Să dăm o şansă diplomaţiei”, a spus liderul guvernului grec, adresându-i-se preşedintelui turc.

Ankara şi Atena au anunţat marţi reluarea negocierilor bilaterale după săptămâni de tensiuni în Mediterana de Est, unde cele două ţări îşi dispută zone care ar putea fi bogate în gaze naturale, ca urmare a eforturilor de mediere ale Angelei Merkel și ale președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, o implicare în acestă anunț a avut și  secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a purtat mai multe convorbiri telefonice cu liderii celor două țări aliate.

Mai mult, șeful diplomației americane Mike Pompeo va efectua săptămâna viitoare a doua sa vizită în Grecia în mai puțin de un an. Mike Pompeo va merge la Salonic, în nordul ţării, şi pe Insula Creta, unde se va întâlni cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis. Cu acest prilej, secretarul de stat al SUA va reaminti “angajamentul” celor două ţări de “a promova securitatea, pacea şi prosperitatea în Mediterana de Est” şi “va sărbători cea mai puternică relaţie greco-americană din ultimele decenii”, a făcut cunoscut Departamentul de Stat.

Descoperirea în ultimii ani a unor importante zăcăminte de gaz în estul Mării Mediterane a sporit apetitul ţărilor riverane şi a suscitat tensiuni între Ankara şi Atena, care îşi dispută unele zone maritime. Mai mult, Greciei i se alătură și Ciprul, Nicosia şi Atena acuzuând Ankara că le-a încălcat suveranitatea teritorială şi pe cea a UE, efectuând prospecţiuni considerate ilegale întrucât au avut loc în apele lor.

În ultima perioadă, Ankara şi Atena şi-au înmulţit demonstraţiile de forţă în această regiune, amplificând tensiunile, şi numeroase incidente au mărit îngrijorarea privind posibilitatea soluţionării crizei.

De altfel, președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia a descoperit cele mari depozite de gaze naturale din istoria sa în Marea Neagră, în apropiere de cel mai mare zăcământ al României, și a spus că Ankara ”nu va face nicio concesie” în conflictul privind resursele de gaze naturale din Mediterana de Est și că “va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană”. De asemenea, președintele turc a amenințat Grecia cu lovituri militare asupra navelor sale din Mediterană, în timp ce prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat sprijinul Franței, iar Parisul a trimis în zonă mai multe avioane de luptă pentru detensionarea situației.

Grecia și Turcia, care își dispută ape teritoriale în estul Mării Meditarane, sunt state membre ale NATO din anul 1952.

O soluție a devenit și din partea României, care a propus să fie instituit un moratoriu asupra explorărilor în zonele maritime aflate în dispută până la realizarea delimitărilor maritime în discuție, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională, cum este Curtea Internațională de Justiție.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România condamnă ferm atacul terorist de lângă Charlie Hebdo: Suntem deplin solidari cu Franța și uniți în lupta împotriva terorii

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

România condamnă cu fermitate atacul cu armă albă care a avut loc vineri la Paris, în proximitatea fostului sediu al publicației satirice Charlie Hebdo, a afirmat sâmbătă dimineață ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-o serie de postări în limbile engleză și franceză pe contul său de Twitter.

Condamn cu fermitate atacul cu armă albă din apropierea fostului sediu Charlie Hebdo. Gândurile mele se îndreaptă către victime și le urez o recuperare grabnică. România este deplin solidară cu Franța. Suntem cu toții uniți în lupta împotriva terorii“, a scris Aurescu.

Atacul cu armă albă de la Paris soldat vineri cu doi răniţi constituie “în mod clar un act de terorism islamist”, a declarat ministrul de interne Gerald Darmanin.

La Paris este în desfăşurare procesul unui număr de 14 persoane pentru complicitate cu autorii atacurilor din ianuarie 2015 din capitala franceză. La 7 ianuarie 2015, mai mulţi jihadişti au pătruns în redacţia Charlie Hebdo, ucigând 12 persoane. În total, 17 oameni au fost ucişi de trei atacatori pe parcursul a trei zile de teroare pe străzile pariziene.

Recenta publicare a caricaturilor cu profetul Mohamed au fost percepute drept o ofensă în multe părţi ale lumii musulmane şi a fost urmată de ameninţări cu răzbunarea.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 6 octombrie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în data de 6 octombrie, începând cu ora 13:00, “pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în data de 6 octombrie a.c., începând cu ora 13:00, pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, potrivit sursei citate.

Ultima reuniune CSAT a avut loc la finalul lunii mai, când membrii Consiliului au analizatat noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, au aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă și au decis reducerea numărul de efective militare române care vor participa, în anul 2021, la misiunile și operațiile în teatrele militare globale.

Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt conduse de președintele Klaus Iohannis, care ocupă și funcția de președinte al CSAT, iar componența CSAT îi cuprinde pe prim-ministrul Ludovic Orban, vicepreședintele CSAT, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, ministrul economiei, Virgil Popescu, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, și secretarul CSAT, generalul Mihai Șomordolea.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL39 mins ago

Estul Mediteranei: De la ONU, Grecia și Turcia fac apel reciproc “să dea o şansă diplomaţiei” și la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

România condamnă ferm atacul terorist de lângă Charlie Hebdo: Suntem deplin solidari cu Franța și uniți în lupta împotriva terorii

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen susține suspendarea fondurilor europene pentru țările UE ce nu respectă drepturile persoanelor LGBTI

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Mesajul Uniunii Europene la cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU: Vom continua să fim o forță motrice a multilateralismului 

CONSILIUL UE18 hours ago

Consiliul UE aprobă României un sprijin financiar de 4,1 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi din partea Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Atac la Paris, lângă Charlie Hebdo: Președintele Consiliului European își exprimă “deplina solidaritate cu poporul francez”

ROMÂNIA19 hours ago

MApN: România donează echipamente medicale militarilor ucraineni în lupta împotriva COVID-19

Dan Motreanu19 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Viitorul producției alimentare în UE depinde de implicarea tinerilor fermieri

POLITICĂ20 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 6 octombrie

U.E.20 hours ago

Eurostat: Elevii români din ciclul secundar de învățământ, pe primul loc în UE la numărul de limbi străine studiate

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending