Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis participă la Consiliul European. România va sprijini iniţiativele NATO şi UE destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde va exprima sprijinul României pentru iniţiativele NATO şi UE destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare şi va pleda pentru menţinerea unui climat atractiv al investiţiilor în Uniunea Europeană, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Potrivit sursei citate, pe agenda discuţiilor se află teme care vizează politica europeană de apărare, subiecte economice referitoare la ocupare, creştere economică, competitivitate, domeniul digital, inovare şi comerţ, migraţie, viitorul buget al Uniunii Europene post-2020, precum şi aspecte privind relaţiile externe ale Uniunii. Totodată, vor fi abordate ultimele evoluţii referitoare la procesul de retragere a Marii Britanii din UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

Cu privire la politica europeană de apărare, preşedintele Iohannis se va referi la importanţa cooperării structurate permanente (PESCO), salutând progresele înregistrate, în special cele din domeniul mobilităţii militare şi ameninţărilor cibernetice. De asemenea, şeful statului va exprima sprijinul României pentru iniţiativele dezvoltate de NATO şi UE, destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare, şi va reitera susţinerea pentru intensificarea cooperării dintre UE şi NATO.

Discuțiile în materie de apărare vor surveni în contextul în care România, alături de Lituania, Olanda, Croația și Estonia, a semnat Declarația de Intenție privind participarea la proiectul PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă) pentru cooperarea echipelor de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice.

Mai mult, discuțiile privind cooperarea UE-NATO, la care va participa și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, vor avea loc după ce România și-a fixat obiectivele pentru summitul NATO din 11-12 iulie, reuniune la care va fi semnată și o nouă declarație Uniunea Europeană – NATO cu noi inițiative de colaborare, inclusiv în dimensiunea mobilității militare.

Iohannis ”va vorbi şi despre nevoia implementării reformelor menite să sporească rezilienţa economiilor statelor membre şi va sublinia importanţa acordată cercetării şi inovării ca elemente-cheie pentru competitivitatea Uniunii”, mai precizează sursa citată.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European. Migrația, viitorul buget al UE post-2020 și apărarea europeană, pe agenda discuțiilor dintre liderii europeni

El va pleda pentru menţinerea unui climat atractiv pentru investiţii în UE, arătând că România susţine un sistem de impozitare echitabil şi eficient al companiilor, care să fie adaptat noilor modele de afaceri în contextul digitalizării economiei. În domeniul comerţului, România rămâne un susţinător puternic al sistemului multilateral bazat pe reguli, stabilit în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precizează Administraţia Prezidenţială.

Cu privire la viitorul buget al Uniunii post-2020, Iohannis va pleda pentru finalizarea negocierilor cât mai rapid posibil, dar şi pentru necesitatea identificării unor soluţii echilibrate, care să fie acceptabile pentru toate statele membre.

Citiți și Mesajul președintelui Consiliului European înaintea summitului cu liderii europeni: Cetățenii europeni așteaptă să demonstrăm hotărârea în acțiunile noastre menite să restabiliească sentimentul de securitate

“Gestionarea fluxurilor migratorii rămâne o prioritate a Uniunii Europene şi a statelor sale membre şi, în acest context, preşedintele Klaus Iohannis va reitera necesitatea continuării consolidării protecţiei la frontierele externe ale Uniunii şi va accentua necesitatea unui efort colectiv al statelor membre pentru intensificarea dialogului cu ţările de origine şi de tranzit ale migranţilor”, arată sursa citată.

În cadrul discuţiilor despre Brexit, Iohannis va reitera importanţa menţinerii unei voci unitare şi coerente a UE în procesul de negociere cu partea britanică, în vederea obţinerii unui acord echitabil pentru toate părţile.

“Pentru România, prioritară este protejarea drepturilor şi a intereselor cetăţenilor săi care locuiesc în Regatul Unit. Ca atare, partea română va urmări ca prevederile Acordului de Retragere să conţină toate aspectele relevante agreate în cadrul primei faze a negocierilor”, precizează Preşedinţia.

De asemenea, vineri, preşedintele Iohannis va participa la Summitul Euro în format extins, unde va sublinia că “pentru ţara noastră, ca stat care doreşte să adere cât mai curând posibil la zona Euro, consolidarea Uniunii Economice şi Monetare are o importanţă majoră”.

“Preşedintele României va arăta că deciziile în acest domeniu sunt foarte importante pentru viitorul întregii Uniuni Europene şi, în consecinţă, susţine menţinerea dezbaterilor în format extins, inclusiv cu participarea statelor membre care încă nu fac parte din zona Euro”, mai arată Administraţia Prezidenţială.

 

 

.

CONSILIUL EUROPEAN

De la Aachen, președintele Consiliului European cere Franței și Germaniei să își pună cooperarea bilaterală în slujba integrării europene

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

Președintele Consiliului European Donald Tusk a făcut un apel, marți, către Franța și către Germania să își pună cooperarea bilaterală în slujba interesului Uniunii Europene, într-un discurs susținut cu ocazia semnării de către cancelarul Angela Merkel și președintele Emmanuel Macron a Tratatului de la Aachen, un nou tratat de cooperare și integrare franco-germană.

”Europa are nevoie astăzi de retrezirea credinței față de sensul solidarității și unității și vreau să cred că această cooperare consolidată franco-germană va servi acestui obiectiv. În același timp, doresc să vă avertizez asupra riscului de pierdere a încrederii în scopul integrării europene. O să o spun direct: astăzi Europa are nevoie de un semnal clar din partea Parisului și Berlinului că o consolidare a cooperării în format restrâns nu este o alternativă la cooperarea întregii Europe”, a avertizat Tusk. 

Astfel de cooperări trebuie să fie ”pentru integrare, și nu în locul integrării”, a completat Tusk, solicitând Franței și Germaniei să lucreze în această direcție.

”Nu lăsați această idee să moară. Franța și Germania au nevoie de ea la fel de mult ca Polonia, Lituania, Bulgaria sau Irlanda. Reamintiți-vă asta și astăzi și mâine. Eu, în orice caz, voi continua să vă reamintesc”, a mai spus președintele Consiliului European.

Citiți și Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menționată de Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat Inițiativă pentru Europa, din septembrie 2017.

Ulterior, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Preşedintele Charles de Gaulle și Cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI.

Tratatul care a fost semnat la Aachen va întări legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două țări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.

 

.

Continue Reading

#RO2019EU

Melania Gabriela Ciot, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, răspuns de la Strasbourg privind situația Brexit: Trebuie să fim pregătiți să susținem Parlamentul Britanic. Președinția română a Consiliului UE este hotărâtă să faciliteze orice măsură necesară la timp

Published

on

,,Trebuie să fim pregătiți să susținem Parlamentul Britanic privind Brexit, așa cum a cerut în mod constant Consilul European. Munca legislativă va fi suplimentară, dar suntem încrezători, presedinția noastră este hotătrâtă să faciliteze orice măsură necesară la timp.”, a declarat Melania Gabriela Ciot, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, în cadrul sesiunii plenare de azi, de la Strasbourg privind Brexit-ul după ce acesta a fost respins în Camera Comunelor în data de 15 ianuarie.

Parlamentul Britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, cu 432 de voturi împotriva acordului Theresei May și 202 pentru, fiind o înfrângere covârșitoare pentru Theresa May, unică de altfel în istoria Parlamentului Regatului Unit.

În urma rezultatului votului ,,nu putem decât să regretăm acest rezultat, pentru abordarea acestor consecințe va fi necesară o unitate comună, tinând cont de numeroasele delcarații și mesaje, înainte și în timpul dezbaterii, e greu să se găsească o epxlicație unică pentru acest rezultat, rezultat care nu înseamnă finalul jocului.”, a adăugat secretarul de stat. 

,,Trebuie să fim pregătiți să susținem Parlamentul Britanic privind Brexit, așa cum a cerut în mod constant Consilul European, continuăm procesul de ratificare în cadrul UE, Consiliul a adoptat decizia pentru semnarea acordulu săptămâna trecută. Voința noastră de a merge mai departe ar trebui să susțină eforturile Parlamentului Britanic pentru procesul de finalizare, calendarul nu este deloc sigur și trebuie să continuăm aceste eforturi. Vom fi pregătiți pentru un nou acord dacă, acesta este cerut. Munca legislativă va fi suplimentară, dar suntem încrezători, presedinția noastră este hotătrâtă să faciliteze orice măsură necesară la timp.”, a susținut Melania Gabriela Ciot în discursul său din sesiunea plenară de la Strasbourg.

Citiți și: Parlamentul de la Londra a respins cu largă majoritate acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Continue Reading

#RO2019EU

Reacția fostului președinte Traian Băsescu după ce parlamentul britanic a refuzat acordul BREXIT: ,,Din acest moment România are şansa unui mandat de succes! Uniunea Europeană se poate consolida în timpul presedinției române la Consiliul UE”

Published

on

”Din acest moment România are şansa unui mandat de succes. România are şansa să fie ţara în a cărei preşedinţie UE s-a consolidat Uniunea Europeană, în loc să fie ţara în mandatul căreia UE s-a micşorat.”, a menționat într-un mesaj pe pagina oficială de Facebook, fostul președinte al României, Traian Băsescu privind poziția României despre Brexit, după ce în această seară parlamentul britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniuena Europeană, cu 432 de voturi împotriva acordului Theresei May și 202 pentru, fiind o înfrângere covârșitoare pentru Theresa May, unică de altfel în istoria Parlamentului Regatului Unit.

El susține că Brexit este asemenea ,,unui vis urât”, iar votul dat azi în Parlamentul de la Londra, reprezintă o ,,şansă uriaşă pentru Uniunea Europeană să rămână unită şi întreagă, iar România are şansa să fie ţara în a cărei preşedinţie UE s-a consolidat în loc să fie ţara în mandatul căreia Uniunea Europeană s-a micşorat.
Din acest moment România are şansa unui mandat de succes. Oare avem capacitatea să ne jucăm şansa ?”


Citiți și:

Fostul președinte Traian Băsescu: Putem avea o președinție excelentă și curajoasă. România poate zgâlțăi Uniunea Europeană, care pare fără curaj în a-și defini viitorul

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Continue Reading

Trending