Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis participă la Consiliul European. România va sprijini iniţiativele NATO şi UE destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde va exprima sprijinul României pentru iniţiativele NATO şi UE destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare şi va pleda pentru menţinerea unui climat atractiv al investiţiilor în Uniunea Europeană, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Potrivit sursei citate, pe agenda discuţiilor se află teme care vizează politica europeană de apărare, subiecte economice referitoare la ocupare, creştere economică, competitivitate, domeniul digital, inovare şi comerţ, migraţie, viitorul buget al Uniunii Europene post-2020, precum şi aspecte privind relaţiile externe ale Uniunii. Totodată, vor fi abordate ultimele evoluţii referitoare la procesul de retragere a Marii Britanii din UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

Cu privire la politica europeană de apărare, preşedintele Iohannis se va referi la importanţa cooperării structurate permanente (PESCO), salutând progresele înregistrate, în special cele din domeniul mobilităţii militare şi ameninţărilor cibernetice. De asemenea, şeful statului va exprima sprijinul României pentru iniţiativele dezvoltate de NATO şi UE, destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare, şi va reitera susţinerea pentru intensificarea cooperării dintre UE şi NATO.

Discuțiile în materie de apărare vor surveni în contextul în care România, alături de Lituania, Olanda, Croația și Estonia, a semnat Declarația de Intenție privind participarea la proiectul PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă) pentru cooperarea echipelor de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice.

Mai mult, discuțiile privind cooperarea UE-NATO, la care va participa și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, vor avea loc după ce România și-a fixat obiectivele pentru summitul NATO din 11-12 iulie, reuniune la care va fi semnată și o nouă declarație Uniunea Europeană – NATO cu noi inițiative de colaborare, inclusiv în dimensiunea mobilității militare.

Iohannis ”va vorbi şi despre nevoia implementării reformelor menite să sporească rezilienţa economiilor statelor membre şi va sublinia importanţa acordată cercetării şi inovării ca elemente-cheie pentru competitivitatea Uniunii”, mai precizează sursa citată.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European. Migrația, viitorul buget al UE post-2020 și apărarea europeană, pe agenda discuțiilor dintre liderii europeni

El va pleda pentru menţinerea unui climat atractiv pentru investiţii în UE, arătând că România susţine un sistem de impozitare echitabil şi eficient al companiilor, care să fie adaptat noilor modele de afaceri în contextul digitalizării economiei. În domeniul comerţului, România rămâne un susţinător puternic al sistemului multilateral bazat pe reguli, stabilit în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precizează Administraţia Prezidenţială.

Cu privire la viitorul buget al Uniunii post-2020, Iohannis va pleda pentru finalizarea negocierilor cât mai rapid posibil, dar şi pentru necesitatea identificării unor soluţii echilibrate, care să fie acceptabile pentru toate statele membre.

Citiți și Mesajul președintelui Consiliului European înaintea summitului cu liderii europeni: Cetățenii europeni așteaptă să demonstrăm hotărârea în acțiunile noastre menite să restabiliească sentimentul de securitate

“Gestionarea fluxurilor migratorii rămâne o prioritate a Uniunii Europene şi a statelor sale membre şi, în acest context, preşedintele Klaus Iohannis va reitera necesitatea continuării consolidării protecţiei la frontierele externe ale Uniunii şi va accentua necesitatea unui efort colectiv al statelor membre pentru intensificarea dialogului cu ţările de origine şi de tranzit ale migranţilor”, arată sursa citată.

În cadrul discuţiilor despre Brexit, Iohannis va reitera importanţa menţinerii unei voci unitare şi coerente a UE în procesul de negociere cu partea britanică, în vederea obţinerii unui acord echitabil pentru toate părţile.

“Pentru România, prioritară este protejarea drepturilor şi a intereselor cetăţenilor săi care locuiesc în Regatul Unit. Ca atare, partea română va urmări ca prevederile Acordului de Retragere să conţină toate aspectele relevante agreate în cadrul primei faze a negocierilor”, precizează Preşedinţia.

De asemenea, vineri, preşedintele Iohannis va participa la Summitul Euro în format extins, unde va sublinia că “pentru ţara noastră, ca stat care doreşte să adere cât mai curând posibil la zona Euro, consolidarea Uniunii Economice şi Monetare are o importanţă majoră”.

“Preşedintele României va arăta că deciziile în acest domeniu sunt foarte importante pentru viitorul întregii Uniuni Europene şi, în consecinţă, susţine menţinerea dezbaterilor în format extins, inclusiv cu participarea statelor membre care încă nu fac parte din zona Euro”, mai arată Administraţia Prezidenţială.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Brexit: Președintele francez Emmanuel Macron îl susține pe Boris Johnson și spune că ”o amânare suplimentară nu este în interesul nimănui”

Published

on

© European Union, 2019

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut premierului britanic Boris Johnson o clarificare rapidă asupra situaţiei acordului privind Brexitul, după ce Camera Comunelor a amânat sâmbătă votarea acestuia, a anunţat Palatul Elysee, citat de AFP.

Potrivit preşedinţiei franceze, Macron şi Johnson au avut o convorbire telefonică sâmbătă după-amiaza.

Un acord a fost negociat, aşadar de acum înainte parlamentului britanic îi revine să spună dacă îl aprobă sau îl respinge. Trebuie un vot pe fond. O amânare suplimentară nu este în interesul nimănui’‘, a indicat preşedintele Franţei, potrivit Agerpres.

Obligat de lege, premierul Boris Johnson a trimis o scrisoare către președintele Consiliului European Donald Tusk prin care premierul Marii Britanii solicită o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020. Imediat după primirea scrisorii, Tusk a scris pe Twitter că va începe consultările cu liderii UE pentru a decide cum va reacționa Uniunea la această nouă cerere de prelungire.

În fapt, Johnson a trimis două scrisori însoțite de o notă explicativă din partea ambasadorului britanic la UE, în care diplomatul explică faptul că scrisoarea de prelungire este conformă cu legea Benn adoptată de Parlament la 4 septembrie.

Prima scrisoare este cea de prelungire și nu este semnată de premierul Marii Britanii, fiind precizat că Londra propune extinderea termenului pentru Brexit până la 31 ianuarie 2020 cu posibilitatea devansării termenului dacă un acord este ratificat până la acea dată.

În cea de-a doua scrisoare, de această dată semnată, Johnson arată că săptămâna viitoare va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019, acesta subliniind că o nouă prelungire a Brexit-ului ar fi o greșeală și ar prejudicia interesele Regatului Unit și ale Uniunii Europene.

Duminică, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles pentru a discuta cererea oficială a Regatului Unit de a-şi amâna retragerea din Uniune.

Potrivit unor oficiali europeni citați de The Guardian, liderii statelor membre vor fi de acord cu extinderea termenului pentru Brexit, însă o astfel de decizie va fi luată spre finalul lunii octombrie pentru a permite evenimentelor de la Londra să își urmeze cursul.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017.

De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins, în total, de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii. În condițiile în care acordul a fost respins și pentru a treia oară, în urma unui summit organizat la 10 aprilie, termenul pentru Brexit a fost prelungit până la 31 octombrie, Uniunea Europeană solicitând atunci Marii Britanii să nu ”piardă acest timp” oferit.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Este oficial: Obligat de Parlament, Boris Johnson cere liderilor europeni să prelungească termenul pentru Brexit. Donald Tusk începe consultările cu șefii de stat sau de guvern

Published

on

© European Union, 2019

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a confirmat sâmbătă, la miezul nopții, că a primit scrisoarea prin care premierul Marii Britanii Boris Johnson solicită o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020, în condițiile în care Camera Comunelor a votat sâmbătă să nu supună unei aprobări Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Potrivit BBC și The Guardian, Boris Johnson a trimis la Bruxelles două scrisori, însă scrisoarea de prelungire a termenului de retragere a Marii Britanii din UE nu este semnată. În scrisoare este precizat că Marea Britanie propune extinderea termenului pentru Brexit până la 31 ianuarie 2020 cu posibilitatea devansării termenului dacă un acord este ratificat până la acea dată. În cea de-a doua scrisoare, de această dată semnată, Johnson arată că săptămâna viitoare va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019.

Am primit scrisoarea de amânare. Voi începe consultările cu liderii UE pentru a decide cum reacționăm”, a scris Tusk, pe contul său de Twitter.

Simbolic, președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat pe Twitter la ora 00:00 că ”scrisoarea de amânare doar ce a sosit”, în condițiile în care legea Benn îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este agreat până la data de 19 octombrie.

De altfel, în cursul serii de sâmbătă, Tusk a vorbit la telefon cu Johnson, iar șeful executivului de la Londra i-a confirmat că va trimite o scrisoare până la finalul zilei, acesta fiind nevoit să respecte legea.

La 4 septembrie, parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este agreat până la data de 19 octombrie. Sâmbătă, 19 octombrie, parlamentarii britanici au votat, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul.

Un detaliu de culoare este acela că Boris Johnson, la două zile după votul din data de 4 septembrie, a afirmat că ”mai bine aş muri într-un şanţ” decât să nu livreze Brexit-ul.

Potrivit BBC și The Guardian însă, Boris Johnson a trimis la Bruxelles două scrisori, iar scrisoarea de prelungire a termenului de retragere a Marii Britanii din UE nu este semnată. În scrisoare este precizat că Marea Britanie propune extinderea termenului pentru Brexit până la 31 ianuarie 2020 cu posibilitatea devansării termenului dacă un acord este ratificat până la acea dată.

În schimb, cea de-a doua, care este semnată de Boris Johnson, cuprinde un apel al premierului britanic pentru ca ieșirea Marii Britanii din UE să se producă la 31 octombrie, acesta subliniind că o nouă prelungire a Brexit-ului ar fi o greșeală și ar prejudicia interesele Regatului Unit și ale Uniunii Europene.

Mai există și o a treia scrisoare, sub formă de notă explicativă, a ambasadorului Marii Britanii la UE, Sir Tim Barrow, în care diplomatul explică faptul că scrisoarea de prelungire este conformă cu legea Benn adoptată de Parlament la 4 septembrie.

 

Potrivit unor oficiali europeni citați de The Guardian, liderii statelor membre vor fi de acord cu extinderea termenului pentru Brexit, însă o astfel de decizie va fi luată spre finalul lunii octombrie pentru a permite evenimentelor de la Londra să își urmeze cursul.

În urma votului de sâmbătă din Parlament, în care a pierdut cu 322 de voturi la 306, Boris Johnson a declarat, în Camera Comunelor, că nu va negocia cu Uniunea Europeană nicio nouă amânare a procesului de retragere, dar că va introduce în parlament legislaţia necesară ieșirii din UE.

La scurt timp, Comisia Europeană a luat notă de votul din Camera Comunelor și a transmis că ” este de datoria Guvernului Regatului Unit să ne informeze asupra pașilor de urmat cât mai curând posibil”.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joia fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017.

De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins, în total, de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

În contextul acestor respingeri, termenul inițial pentru Brexit, 29 martie 2019, a fost prelungit până la data de 22 mai 2019, cu condiția aprobării acordului, sau până la 12 aprilie, dacă acordul nu este aprobat.

În condițiile în care acordul a fost respins pentru a treia oară în perioada respectivă, în urma unui summit organizat la 10 aprilie, termenul pentru Brexit a fost prelungit până la 31 octombrie, Uniunea Europeană solicitând atunci Marii Britanii să nu ”piardă acest timp” oferit.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Veteran al istoriei UE, Jean-Claude Juncker se îndreaptă spre ”Panteonul integrării europene”: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa”

Published

on

© European Commission/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost vineri, la finalul summitului Consiliului European, protagonistul unor momente încărcate deopotrivă de emoție și de istorie.

La capătul unui summit în care șefii de stat sau de guvern nu s-au ridicat total la nivelul mizelor de pe agendă, cu excepția aprobării acordului privind Brexit, precum extinderea UE sau viitorul buget european, lui Jean-Claude Juncker și lui Donald Tusk, președintele în exercițiu al Consiliului European, le-a fost adus un tribut pentru contribuția generată proiectului european.

Pentru Jean-Claude Juncker, momentul a fost cu totul special. Un colos al procesului de integrare europeană, șeful executivului UE a participat de-a lungul prodigioasei sale cariere politice la aproape 600 de reuniuni la nivel european, dintre care 147 de Consilii Europene în calitate de prim-ministru al Luxemburgului (1995-1998) și de președinte al Comisiei Europene (2014-2019).

Fost președinte al Eurogrupului, Juncker a participat la 164 de reuniuni în care a condus întrunirile miniștrilor de finanțe din țările membre ale zonei euro.

La finalul summitului european, Jean-Claude Juncker a fost salutat de cancelarul german Angela Merkel drept un “veteran al istoriei europene“. Merkel, la rândul ei o veterană a Consiliului European, fiind cancelar al Germaniei din anul 2005, l-a susținut puternic pe Jean-Claude Juncker pentru a ajunge președinte al Comisiei Europene în 2014.

Deși mandatul lui Juncker în fruntea Comisiei Europene nu se va încheia la 31 octombrie, așa cum era prevăzut inițial, întrucât votul de validare a Comisiei Ursulei von der Leyen în Parlamentul European a fost amânat din cauza respingerii de către eurodeputați a trei candidați pentru funcția de comisar european.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker. Viitorul summit european este prevăzut să aibă loc pe 12 şi 13 decembrie şi viitoarea Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, ar urma să-şi înceapă mandatul la 1 decembrie.

În conferința comună de presă tradițională pe care a susținut-o împreună cu Donald Tusk, un alt lider aflat în pragul retragerii de pe scena europeană, Juncker nu a ratat ocazia să califice decizia țărilor UE de a amâna începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania drept ”o gravă greșeală istorică” sau să își exprime scepticismul că viitorul Cadru Financiar Multianual va fi agreat la summitul din luna decembrie.

În schimb, în aplauzele sălii, cel care își merită pe deplin locul în ”Panteonul integrării europene”, a reușit să își ducă cu greu până la capăt o frază încărcată de emoție și cuvântată cu o voce tremurândă: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”.

El a salutat “complicitatea” sa cu Donald Tusk, preşedintele Consiliului European și fost premier polonez care, în 2014, devenea omul politic est-european în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în UE de un politician din această parte a continentului.

Tusk, care a primit la rândul său reverența cutumiară din partea liderilor europeni, i-a mulțumit lui Juncker pentru “prietenia noastră, loialitatea ta, solidaritatea ta şi pentru marea noastră cooperare”.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

În loc de concluzii, o destăinuire… Tot a lui Jean-Claude Juncker….

La 2 iulie 2017, la ceremonia de omagiere a cancelarului reunificării Germaniei, Helmut Kohl, primele funeraliile europene organizate vreodată, președintele Comisiei Europene a amintit în necrologul său un episod de la finalul unui summit european din anii ’90.

Atunci, fostul mare cancelar german a salutat cu lacrimi în ochi decizia UE de a se extinde către Est la finalul anilor ’90. Ironic sau nu, liderii de astăzi, la ultimul Consiliu European al lui Jean-Claude Juncker, nu și-au asumat un consens pentru a deschide calea procedurilor de aderare pentru două state aspirante din Balcanii de Vest.

”Je resterai fier jusqu’à la fin de ma vie d’avoir pu servir l’Europe” (Jean-Claude Juncker, 18 octombrie 2019)

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending