Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis participă la Consiliul European. România va sprijini iniţiativele NATO şi UE destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde va exprima sprijinul României pentru iniţiativele NATO şi UE destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare şi va pleda pentru menţinerea unui climat atractiv al investiţiilor în Uniunea Europeană, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Potrivit sursei citate, pe agenda discuţiilor se află teme care vizează politica europeană de apărare, subiecte economice referitoare la ocupare, creştere economică, competitivitate, domeniul digital, inovare şi comerţ, migraţie, viitorul buget al Uniunii Europene post-2020, precum şi aspecte privind relaţiile externe ale Uniunii. Totodată, vor fi abordate ultimele evoluţii referitoare la procesul de retragere a Marii Britanii din UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

Cu privire la politica europeană de apărare, preşedintele Iohannis se va referi la importanţa cooperării structurate permanente (PESCO), salutând progresele înregistrate, în special cele din domeniul mobilităţii militare şi ameninţărilor cibernetice. De asemenea, şeful statului va exprima sprijinul României pentru iniţiativele dezvoltate de NATO şi UE, destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare, şi va reitera susţinerea pentru intensificarea cooperării dintre UE şi NATO.

Discuțiile în materie de apărare vor surveni în contextul în care România, alături de Lituania, Olanda, Croația și Estonia, a semnat Declarația de Intenție privind participarea la proiectul PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă) pentru cooperarea echipelor de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice.

Mai mult, discuțiile privind cooperarea UE-NATO, la care va participa și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, vor avea loc după ce România și-a fixat obiectivele pentru summitul NATO din 11-12 iulie, reuniune la care va fi semnată și o nouă declarație Uniunea Europeană – NATO cu noi inițiative de colaborare, inclusiv în dimensiunea mobilității militare.

Iohannis ”va vorbi şi despre nevoia implementării reformelor menite să sporească rezilienţa economiilor statelor membre şi va sublinia importanţa acordată cercetării şi inovării ca elemente-cheie pentru competitivitatea Uniunii”, mai precizează sursa citată.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European. Migrația, viitorul buget al UE post-2020 și apărarea europeană, pe agenda discuțiilor dintre liderii europeni

El va pleda pentru menţinerea unui climat atractiv pentru investiţii în UE, arătând că România susţine un sistem de impozitare echitabil şi eficient al companiilor, care să fie adaptat noilor modele de afaceri în contextul digitalizării economiei. În domeniul comerţului, România rămâne un susţinător puternic al sistemului multilateral bazat pe reguli, stabilit în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precizează Administraţia Prezidenţială.

Cu privire la viitorul buget al Uniunii post-2020, Iohannis va pleda pentru finalizarea negocierilor cât mai rapid posibil, dar şi pentru necesitatea identificării unor soluţii echilibrate, care să fie acceptabile pentru toate statele membre.

Citiți și Mesajul președintelui Consiliului European înaintea summitului cu liderii europeni: Cetățenii europeni așteaptă să demonstrăm hotărârea în acțiunile noastre menite să restabiliească sentimentul de securitate

“Gestionarea fluxurilor migratorii rămâne o prioritate a Uniunii Europene şi a statelor sale membre şi, în acest context, preşedintele Klaus Iohannis va reitera necesitatea continuării consolidării protecţiei la frontierele externe ale Uniunii şi va accentua necesitatea unui efort colectiv al statelor membre pentru intensificarea dialogului cu ţările de origine şi de tranzit ale migranţilor”, arată sursa citată.

În cadrul discuţiilor despre Brexit, Iohannis va reitera importanţa menţinerii unei voci unitare şi coerente a UE în procesul de negociere cu partea britanică, în vederea obţinerii unui acord echitabil pentru toate părţile.

“Pentru România, prioritară este protejarea drepturilor şi a intereselor cetăţenilor săi care locuiesc în Regatul Unit. Ca atare, partea română va urmări ca prevederile Acordului de Retragere să conţină toate aspectele relevante agreate în cadrul primei faze a negocierilor”, precizează Preşedinţia.

De asemenea, vineri, preşedintele Iohannis va participa la Summitul Euro în format extins, unde va sublinia că “pentru ţara noastră, ca stat care doreşte să adere cât mai curând posibil la zona Euro, consolidarea Uniunii Economice şi Monetare are o importanţă majoră”.

“Preşedintele României va arăta că deciziile în acest domeniu sunt foarte importante pentru viitorul întregii Uniuni Europene şi, în consecinţă, susţine menţinerea dezbaterilor în format extins, inclusiv cu participarea statelor membre care încă nu fac parte din zona Euro”, mai arată Administraţia Prezidenţială.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, reacție tranșantă după scrisoarea trimisă de Boris Johnson: Cei care nu propun alternative realiste la plasa de siguranță susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru

Published

on

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat marți că scrisoarea trimisă de prim-minsitrul britanic, Boris Johnson, nu include nicio ”alternativă realistă” la controversata ”plasă de siguranță”, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, a scris Donald Tusk pe Twitter, răspunzând astfel la scrisoarea trimisă luni de şeful executivului britanic.

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit. 

Într-o dovadă a unui răspuns coordonat la nivel european, și Comisia Europeană a reacționat la câteva minute distanță față de replica dată de Tusk, într-un mesaj în concordanță cu opinia președintelui Consiliului European.

”Brexit-ul este cel care creează dificultăți pentru insula Irlandei … (n.r. mecanismul) de backstop este singurul mijloc identificat de ambele părți pentru a onora acest angajament (de a evita o frontieră dură)”, potrivit The Guardian.

Purtătoarea de cuvânt a Executivului european Natasha Bertaud a precizat în cadrul unei conferințe de presă că ”scrisoarea (n.r. trimisă luni de Boris Johnson) nu oferă o soluţie juridică funcţională pentru a preveni revenirea la o frontieră dură pe insula Irlanda. Poziţia noastră este binecunoscută. (Plasa de siguranţă) Este singura modalitate identificată până acum de ambele părţi pentru a onora acest angajament”.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Mai mult, potrivit declarațiilor făcute de premierul irlandez, Leo Varadkar, la 28 iulie, un Brexit fără acord ar putea aduce în discuție o reunificare a Irlandei și ar pune în situație dificilă Regatul Unit.

”Dacă Londra scoate Irlanda de Nord din Uniunea Europeană împotriva voinţei majorităţii populaţiei nord-irlandeze, astfel luându-i cetăţenia europeană şi subminând Acordul din Vinerea Mare, atunci aceste chestiuni vor fi ridicate, fie că ne place sau nu”, a spus Varadkar la o conferinţă din cadrul Şcolii de vară MacGill, organizată în nord-vestul Irlandei.

La fel ca și în cadrul Scoției, și nord-irladenzii au votat în cadrul referendumului din 23 iunie 2016 pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, cifra ridicându-se la 56% din populație.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Ziua Internațională a Tineretului. Donald Tusk: Mai mult ca niciodată, tinerii au încredere în Uniunea Europeană

Published

on

©️ Donald Tusk/ Facebook

Președintele Consiliului European Donald Tusk a transmis luni, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului, un mesaj în care salută încrederea tinerilor în Uniunea Europeană și implicarea acestora.

2019 a adus mai multe vești bune pentru viitorul UE! Șomajul în rândul tinerilor este la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2000, mai mulți tineri ca niciodată au încredere în UE și au votat la ultimele alegeri europene”, a scris Tusk pe contul său de Twitter.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, o contribuție însemnată la acest procent fiind determinată de prezența tinerilor la urne. În 2014, doar 28% dintre tineri au participat la vot, în timp ce la alegerile din 23-26 mai, peste 42% s-au prezentat la urne.

În ce privește șomajul în rândul tinerilor, acesta era la un nivel de 15,3% în anul 2018. Prin comparație, în anul 2000, șomajul în rândul tinerilor era de 18%.

De asemenea, pe plan european, 52% dintre tineri au încredere în UE, față de 40% în 2013.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei internaţionale a tineretului, promovată drept o sărbătoare anuală a tinerilor, femei şi bărbaţi, ca parteneri esenţiali în schimbare şi ca oportunitate de a creşte gradul de conştientizare cu privire la provocările şi problemele cu care se confruntă tinerii din întreaga lume.

În prezent există în lume 1,8 miliarde de tineri cu vârste între 10 şi 24 de ani. Potrivit ONU, este cea mai mare populaţie de tineri din toate timpurile.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk îl felicită pe Boris Johnson pentru numirea sa în funcția de prim-ministru al Marii Britanii, după ce în urmă cu câteva luni se întreba dacă există ”un loc special în iad pentru cei care au promovat Brexit”

Published

on

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, l-a felicitat miercuri pe noul premier britanic Boris Johnson şi s-a declarat nerăbdător să discute “în detaliu” despre cooperarea lor, în condițiile în care noul șef al Executivului de la Londra a promis că Marea Britanie va ieși ”din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, fără doar și poate”.

Abia aştept să ne întâlnim pentru a discuta, în detaliu, despre cooperarea noastră“, a scris Donald Tusk, în scrisoarea tradițională pe care o transmite noilor membri ai Consiliului European.

Dragă domnule Johnson, dragă Boris, din partea Consiliului European, aș dori să te felicit pentru numirea ta ca prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord”,  și-a început Tusk mesajul.

Boris Johnson a fost felicitat și de Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene, însă cu o zi înainte de învestitura sa în funcția de prim-ministru. În egală măsură, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că așteaptă cu nerăbdare să aibă o bună relație de lucru cu Boris Johnson.

Consiliul European este instituția care stabileşte orientările și principiile de negociere ale Uniunii privind Brexit, liderii europeni agreând deja de mai multe ori prelungirea termenului pentru Brexit, actualmente scadent la 31 octombrie.

Pe de altă parte, Donald Tusk nu ezitat în a deplânge opțiunea Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, stârnind inclusiv o polemică în relaţia cu Londra întrebându-se “ce loc special în iad” le va fi rezervat “celor care au promovat Brexit-ul fără ca măcar să redacteze un plan pentru a realiza acest lucru în deplină securitate”

Unul dintre principalii susținători ai Brexit-ului a fost chiar Boris Johnson, fost primar al Londrei și fost ministru de Externe în guvernul Theresei May.

Boris Johnson a promis, şi a repetat după anunţul victoriei sale, că va scoate ţara din UE pe 31 octombrie, data fixată acum pentru Brexit, prevăzut iniţial pentru 29 martie şi amânat în două rânduri. Şi chiar dacă vrea să ajungă la o soluţie negociată cu UE, el este gata şi să scoată ţara din Uniune fără acord şi nu va accepta o nouă amânare.

Totuşi, dacă liderii UE sunt “gata să lucreze din nou la declaraţia privind noul parteneriat” între Marea Britanie şi UE după Brexit, ei se opun unei redeschideri a negocierilor privind acordul de retragere. Acesta stabileşte condiţiile de divorţ şi prevede un dispozitiv controversat numit “plasa de siguranţă” sau backstop care îşi propune să evite o frontieră fizică între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord după Brexit.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending