Connect with us

GENERAL

Klaus Iohannis: Pentru România, educația este un domeniu important de cooperare cu Africa. Peste 17.500 de tineri au studiat în țară în ultimii cinci ani

Published

on

© Administrația Prezidențială

Educația este un domeniu important și tradițional de cooperare între România și Africa, numai în ultimii cinci ani în țară studiind 17.500 de tineri africani, a arătat președintele Klaus Iohannis, în cadrul celui de-al șaselea Summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană, desfășurat la Bruxelles, în perioada 17-18 februarie, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. De asemenea, șeful statului a precizat că, prin competențele și cunoștințele dobândite în România, cetățenii africani pot contribui atât la dezvoltarea țărilor lor, cât și la crearea de punți de legătură. 

 

În cadrul Summitului, Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la panelurile cu temele „Pace, securitate și guvernare”, respectiv „Educație, cultură și formare profesională, migrație și mobilitate”.

În ceea ce privește panelul „Pace, securitate și guvernare”, care s-a desfășurat joi, 17 februarie 2022, discuțiile s-au concentrat pe modalitățile de susținere a inițiativelor care să valorizeze conexiunea între exersarea unei bune guvernanțe și principiile legate de menținerea păcii și securității, prin identificarea unor modalități concrete de coordonare între Uniunea Europeană și partenerii africani.

În acest sens, Președintele României consideră că pacea și securitatea internaționale sunt esențiale în atingerea obiectivelor comune de dezvoltare, fiind nevoie de angajarea tuturor actorilor implicați și de acțiuni ferme și coordonate la nivel multilateral, pe fondul existenței riscurilor, amenințărilor și provocărilor actuale la adresa păcii și securității internaționale.

Discuțiile au reliefat prioritățile momentului în ceea ce privește combaterea eficientă a terorismului, cu accent pe importanța coordonării cu partenerii regionali și a sprijinirii eforturilor menite să prevină răspândirea acestui fenomen.

În cadrul participării la masa rotundă cu tema „Educație, cultură și formare profesională, migrație și mobilitate”, care s-a desfășurat vineri, 18 februarie 2022, Președintele Klaus Iohannis a arătat că educația reprezintă una dintre prioritățile sale ca Președinte, precum și un angajament personal față de creșterea calității în educație.

Președintele României a subliniat că, pentru țara noastră, educația este, în mod tradițional, un domeniu important de cooperare cu Africa, mii de cetățeni africani, foști studenți în țara noastră, folosindu-și competențele dobândite în universitățile românești pentru a-și servi țările și pentru a contribui la construirea de punți de legătură. Peste 17.500 de tineri africani au studiat în universitățile din România numai în ultimii cinci ani, iar în jur de 3.500 de studenți, din cel puțin 40 de țări africane, sunt înscriși anual la universități, prezența lor în țara noastră îmbogățind viața academică și stimulând o mai bună înțelegere între oamenii de pe cele două continente.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, de asemenea, importanța formării profesionale continue, inclusiv prin furnizarea de competențe adecvate pentru a prospera în secolul XXI. În acest sens, țara noastră s-a angajat să sprijine cursurile de formare pentru partenerii africani în diverse domenii, de la gestionarea riscurilor de dezastre și soluționarea conflictelor, la combaterea dezinformării. De asemenea, Președintele României a reliefat că procesele educaționale, atât în Europa, cât și în Africa, ar trebui să utilizeze de o manieră mai aplicată digitalizarea.

Summitul UE – Uniunea Africană a prilejuit ocazia pentru o cooperare reînnoită și consolidată pentru pace și securitate, în cadrul Arhitecturii africane de pace și securitate (APSA). Cele două continente se confruntă cu aceleași provocări comune de securitate, având deja o cooperare de lungă durată pentru a combate instabilitatea, radicalizarea, extremismul violent și terorismul, precum și cauzele de bază ale conflictelor.

Citiți și Al șaselea Summit UE-UA, o viziune comună pentru 2030: Uniunea Europeană lansează pachetul de investiții „Global Gateway” pentru Africa în valoare de 150 miliarde de euro

Liderii Uniunii Europene și ai Uniunii Africane au adoptat o Declarație comună – Viziune Comună pentru 2030, care reflectă dorința ambelor părți de a consolida un parteneriat reînnoit pentru solidaritate, securitate, pace, dezvoltare economică durabilă și prosperitate pentru generațiile viitoare, pornind de la valori comune, egalitatea între parteneri, respectarea suveranității, responsabilitate și angajamente reciproce. Acest parteneriat își propune să abordeze oportunitățile și provocările imediate, dar și posibilitățile oferite pe termen lung. Declarația comună evidențiază eforturile celor două părți în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor comune Uniunea Europeană – Uniunea Africană, prin mobilizarea unui pachet de investiții de cel puțin 150 de miliarde euro, cu accent pe investiții în infrastructură, educație și sănătate, care să contribuie la economii mai diversificate, incluzive, durabile și rezistente.

Citiți și 

Summitul UE-UA: Comisia Europeană, împreună cu Belgia, Franța și Germania, alocă 40 milioane euro transferului de tehnologie ARNm pentru producția de vaccinuri în Africa

UE va dezvolta o agendă strategică de inovare cu Uniunea Africană pentru a sprijini creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

GENERAL

Casa Albă: O încetare a focului în Ucraina ar servi doar la „ratificarea” câștigurilor teritoriale ale Rusiei

Published

on

© Official White House Photo by Cameron Smith

O încetare a focului în Ucraina ar servi doar la „ratificarea” câștigurilor teritoriale ale Rusiei împotriva vecinului său est-european, a declarat joi Casa Albă, relatează CNN.

Comentariile au fost făcute pe fondul dezvăluirii de către China, la finele lunii februarie, a unei propuneri în 12 puncte pentru a pune capăt războiului, care prevede negocieri între Moscova și Kiev și o încetare a focului la nivel național.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că, deși propunerea „mult trâmbițată” a Beijingului de a opri ostilitățile „sună perfect rezonabil”, aceasta ar duce în cele din urmă la legitimarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei și „ar constitui o altă încălcare continuă a Cartei ONU”.

„O încetare a focului în acest moment ar ratifica practic cuceririle Rusiei. Ar recunoaște, de fapt, câștigurile Rusiei și toate încercările sale de a cuceri teritoriul unui vecin prin forță”, a declarat acesta reporterilor în timpul unui briefing virtual. „Practic, Rusia ar fi liberă să folosească această încetare a focului pentru a-și consolida și mai mult pozițiile în Ucraina, pentru a-și reconstrui forțele, pentru a le retehnologiza, a le rearanja, a le conserva, astfel încât să poată apoi să reia atacurile la momentul ales de ei. Și, sincer, pur și simplu nu este un pas pe care noi îl credem îndreptat spre o pace justă și durabilă”, a explicat oficialul american.

Kirby a precizat că administrația Biden „îl încurajează de mult timp” pe președintele chinez Xi Jinping să vorbească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, spunând că „este foarte important pentru chinezi să cunoască perspectiva ucraineană aici și nu doar pe cea a domnului (președintelui Vladimir) Putin”.

Între timp, SUA rămân îngrijorate de faptul că China ar putea lua în considerare posibilitatea de a oferi Rusiei asistență militară letală, dar nu au „văzut niciun indiciu, nicio confirmare” că o astfel de decizie a fost luată, a mai spus Kirby.

China pretinde că este neutră în ceea ce privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei, evitând însă să critice Moscova și, în repetate rânduri, fie a fost de partea acesteia, fie s-a abținut în timpul unor voturi succesive la Națiunile Unite, pe fondul avertismentelor Occidentului privind relațiile de apropiere între Moscova și Beijing.

Pe 24 februarie, Beijingul a prezentat propunerea sa de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina, contrazicând cererile de lungă durată ale Ucrainei ca nicio încetare a focului să nu fie pusă în aplicare până când Rusia nu părăsește toate teritoriile ocupate.

Zelenski a reacționat temperat la propunerea Chinei, spunând că aceasta „nu este rea” și menționând că guvernul său este în favoarea unora dintre elementele prezentate de Beijing.

De altfel, președintele chinez Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Rusia săptămâna viitoare, vizita fiind prima a liderului chinez la Moscova de la momentul declanșării conflictului din Ucraina și prima în aproape patru ani.

Cei doi lideri vor semna o „declaraţie comună privind aprofundarea relaţiilor de parteneriat exhaustiv şi a relaţiei strategice intrând într-o nouă eră”, a afirmat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov.

Ppurtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a declarat că vizita lui Xi în Rusia va consolida parteneriatele economice și va promova „pacea”, deși nu a făcut nicio mențiune explicită despre războiul din Ucraina.

China şi Rusia au încheiat un parteneriat „nelimitat” în februarie 2022, când Vladimir Putin s-a aflat în vizită la Beijing pentru deschiderea Jocurilor olimpice de iarnă, cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

China este cel mai important aliat al Rusiei și a cumpărat petrol rusesc și alte bunuri evitate de țările occidentale. Este, de asemenea, un mare cumpărător de cereale ucrainene.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare.

Continue Reading

GENERAL

Stoltenberg, despre atacul asupra gazoductelor Nord Stream: Nu este clar cine a fost responsabil. Este corect să așteptăm finalizarea investigațiilor

Published

on

© European Union, 2023

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că încă nu este clar cine a fost responsabil pentru atacul asupra conductelor Nord Stream de anul trecut, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Ceea ce știm este că a avut loc un atac împotriva conductelor Nord Stream, dar nu am reușit să determinăm cine a fost în spatele acestuia”, a declarat Stoltenberg înainte de o reuniune cu miniștrii apărării din UE la Stockholm.

„Există investigații naționale în curs de desfășurare și cred că este corect să așteptăm până când acestea vor fi finalizate înainte de a spune ceva mai mult despre cine a fost în spatele acestui atac.”

New York Times a relatat marți că noile informații analizate de oficialii americani au sugerat că un grup pro-ucrainean ar fi sabotat conductele, precizând totuşi că nu există dovezi că autorii au acţionat la comanda vreunui oficial guvernamental ucrainean

Continue Reading

GENERAL

După obținerea tancurilor de asalt, Volodimir Zelenski face un nou apel pentru ajutor militar sporit din partea Occidentului pe partea de avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune

Published

on

© President of Ukraine Official Website

După obținerea tancurilor de asalt, președintele ucrainean Volodimir Zelenski face un nou apel pentru ajutor militar sporit din partea Occidentului pe partea de avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune, relatează vineri DPA și EFE, preluat de Agerpres.

În discursul său obișnuit de joi seara, liderul de la Kiev a mulțumit liderilor occidentali pentru trimiterea de tancuri în sprijinul luptei împotriva Rusiei,  insistând ca acestea să fie livrate rapid. El a îndemnat, de asemenea, Occidentul să trimită rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă.

„Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii”, a afirmat Zelenski ieri, când Ucraina a fost vizată de un nou val de atacuri cu rachete şi drone kamikaze.

„Fiecare rachetă rusească împotriva oraşelor noastre, fiecare dronă iraniană utilizată de către terorişti este un argument în favoarea furnizării de mai multe arme”, a insistat preşedintele ucrainean, a cărui armată se află sub presiunea trupelor ruse în estul şi sudul ţării.

Comentariile sale au venit după ce SUA și Germania au anunțat că vor trimite tancuri Abrams și Leopard în Ucraina.

Rusia a condamnat anunțul ca fiind o „provocare flagrantă” și a declarat că orice tancuri furnizate vor fi distruse.

Tancurile vor „arde ca toate celelalte”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin. „Sunt doar foarte scumpe”.

Zelenski a mai declarat că i-a transmis secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, că „trebuie să se facă progrese în alte aspecte ale cooperării noastre în domeniul apărării” – Ucraina căutând să obțină livrări de rachete cu rază lungă de acțiune și artilerie.

El a făcut presiuni nu numai pentru o livrare rapidă a tancurilor occidentale, ci și pentru un număr semnificativ de tancuri: „Trebuie să formăm o astfel de forță de tancuri, o astfel de forță a libertății încât, după ce va lovi, tirania nu se va mai ridica niciodată”.

În timp ce președintele ucrainean se va concentra acum pe dotarea forțelor aeriene ucrainene cu avioane de luptă mai avansate din punct de vedere tehnologic după asigurarea tancurilor grele, multe guverne occidentale se opun în continuare unei astfel de acțiuni – temându-se că aeronavele ar putea fi folosite pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

De altfel, discursul său de miercuri în fața Bundestagului de la Berlin, în care a prezentat detaliile planului privind livrarea de tancuri, cancelarul german Olaf Scholz a insistat că nu vor exista „livrări de avioane de luptă către Ucraina”.

Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri că SUA vor trimite 31 de tancuri de luptă M1 Abrams în Ucraina.

Decizia de a livra tancurile a fost anunțată la câteva ore după ce Germania a declarat că va trimite 14 dintre tancurile sale Leopard 2 pe câmpul de luptă ucrainean.

De asemenea, Berlinul a deschis calea pentru ca și alte țări europene să doneze tancuri de fabricație germană din propriile stocuri.

Ucraina a făcut luni de zile presiuni asupra aliaților occidentali pentru a trimite echipamentul, Kievul salutând cele două anunțuri paralele ca pe un punct de cotitură care va permite armatei sale să își recapete elanul și să recupereze teritoriul ocupat la aproape un an de la invadarea de către Moscova. De asemenea, a declarat că tancurile ar putea ajuta la descurajarea unei potențiale ofensive rusești în primăvară.

Continue Reading

Facebook

U.E.2 mins ago

Op-ed | Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE: De ce achiziționarea de muniție împreună va contribui la instaurarea unei păci juste în Ucraina

NATO10 mins ago

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe “B9”: Prima conferință la nivel înalt privind securitatea la Marea Neagră va avea loc pe 13 aprilie, la București

SUA14 mins ago

UE condamnă arestarea unui jurnalist american în Rusia și critică ”disprețul sistematic” pe care Moscova îl manifestă față de libertatea presei

ROMÂNIA1 hour ago

Secretarul american al apărării l-a primit la Pentagon pe omologul român: Parteneriatul strategic dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic

U.E.1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă, vizită în Suedia, țara care deține președinția Consiliului UE și care este ținută în șah de Turcia și Ungaria privind aderarea la NATO

NATO2 hours ago

Turcia a ratificat aderarea Finlandei la NATO. Statul scandinav are acum cale liberă să devină al 31-lea aliat nord-atlantic, în timp ce Suedia mai așteaptă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Politica de coeziune a UE: Comisia Europeană aprobă o contribuție de 166 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și de ape uzate în România

POLITICĂ17 hours ago

PSD marchează 130 de ani de la crearea primului partid social democrat în România printr-un eveniment la care participă Marcel Ciolacu și Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de Interne a discutat cu ambasadoarea SUA despre acceptarea României în Programul Visa Waiver: Ar reprezenta o recunoaștere a statutului de partener strategic al SUA

MAREA BRITANIE18 hours ago

Charles al III-lea, primul monarh britanic care s-a adresat Parlamentului german: Flagelul războiului s-a întors în Europa. Securitatea Europei este amenințată

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE1 day ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA2 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA4 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, către șeful Consiliului European: Respingerea aderării României la Schengen, o palmă dată Uniunii Europene. Această problemă trebuie rezolvată cât mai repede

POLITICĂ4 days ago

Marcel Ciolacu, cu ocazia Centenarului Constituției României Întregite: Este timpul să ne adaptăm vremurilor și să garantăm o reprezentare corectă a femeilor în societate și politică

Team2Share

Trending