Connect with us

NATO

Klaus Iohannis: Pentru România rămâne esențial “triunghiul de aur” al politicii externe – creșterea rolului în UE și NATO și parteneriatul strategic cu SUA

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, că pentru România rămâne esenţial “triunghiul de aur” al politicii externe a ţării noastre, respectiv creşterea rolului în Uniunea Europeană şi în NATO şi aprofundarea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic cu SUA.

“Pentru România, rămâne esenţial ceea ce numeam, la o întâlnire a noastră anterioară, ‘triunghiul de aur’ al politicii externe a României: creşterea rolului nostru în Uniunea Europeană şi în NATO, respectiv dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii”, a transmis Klaus Iohannis, într-un discurs susținut la debutul Reuniunii Anuale a Diplomației Române în care a vorbit și despre provocările generate de Rusia și China, precum și relațiile speciale strategice cu state precum Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova

“Concomitent, în plan intern, avem nevoie de o strânsă cooperare interinstituţională, dublată de cooperarea dintre autorităţi şi societate, pentru a întări România în faţa riscurilor şi a provocărilor actuale, dar şi viitoare. Rezilienţa noastră, ca stat şi societate, trebuie consolidată şi printr-o ancorare mai profundă a tuturor cetăţenilor noştri în valorile fundamentale democratice, europene şi euroatlantice. Şi pe această dimensiune de acţiune diplomaţia română are un rol de jucat: trebuie să continuaţi să fiţi interfaţa noastră, care semnalează şi aduce în ţară lecţiile învăţate pozitive, benefice modernizării României”, le-a comunicat șeful statului ambasadorilor și șefilor de misiuni diplomatice ale României.

Încă din debutul alocuțiunii sale, președintele Klaus Iohannis a apreciat faptul că diplomaţii români s-au implicat cu rezultate foarte bune în “bătălia” privind pandemia de COVID-19, în beneficiul direct al cetăţenilor români și a subliniat că noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării, adoptată anul trecut, ia în considerare noile tendinţe cu care se confruntă România în context pandemic, cu impact major asupra securităţii şi relaţiilor internaţionale.

În acest context, el a apreciat faptul că la nivelul diplomaţiei române se derulează un exerciţiu permanent de reflecţie strategică şi faptul că în acest an reuniunea diplomaţiei are în centrul său o dezbatere privind conceptul de rezilienţă.

De altfel, tema ediției din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române este “Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”.

“Diplomaţia joacă un rol de prim rang în eforturile la nivel naţional şi european de a răspunde noului context internaţional şi de a ne putea adapta continuu şi vizionar provocărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să participăm concret, solid, la acţiunea comună, în Uniunea Europeană, în NATO şi cu partenerii cu care împărtăşim aceleaşi valori şi acelaşi mod de abordare, pentru a apăra interesele strategice care ne unesc şi pentru a scădea dependenţa de partenerii cu conduită şi obiective contrare acestora. De aceea, diplomaţia română trebuie să rămână angajată, mai ales în procesele de reflecţie în curs din cadrul NATO şi al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte conceptul cuprinzător al rezilienţei, pentru identificarea răspunsurilor celor mai potrivite şi mai eficace la noile provocări şi schimbări”, a spus preşedintele.

Președintele s-a adresat diplomaților români în deschiderea RADR, înaintea unor discursuri susținute și de premierul Florin Cîțu și președinții Parlamentului, Anca Dragu și Ludovic Orban.

Uniunea Europeană: Pe toate marile „dosare europene”, diplomația română trebuie să își crească capacitatea de a anticipa tendințe

În continuare, el s-a raportat la toate reperele principale ale politicii noastre externe. Cu privire la Uniunea Europeană, șeful statului a evocat construcția rezilienței Uniunii, făcând trimitere la tranziția verde și digitală, la funcționarea pieței unice, la planurile de redresare economică, la Uniunea Sănătății sau la relațiile externe.

“România s-a implicat activ la nivel european în demersurile comune din toată această perioadă dificilă. Am susținut necesitatea funcționării fără obstacole a Pieței Interne și am impulsionat măsurile care au vizat asigurarea coridoarelor verzi pentru tranzit. Am fost primul stat care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene – rescEU stockpiling. În planul relațiilor externe, România și-a ajutat partenerii – din Uniune, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina – cu echipamente medicale, cu echipe de medici și cu donații de vaccinuri. Aceste exemple întăresc argumentul că numai prin unitate și solidaritate pot fi depășite situațiile de criză și găsite cele mai bune soluții. Este un argument pe care vă îndemn să îl reiterați constant în dialogul dumneavoastră diplomatic. (…) Pe toate marile „dosare europene”, diplomația română trebuie să își crească capacitatea de a anticipa tendințe, de a identifica elementele strategice care vin în sprijinul promovării intereselor naționale. Vă încurajez să veniți cu inițiative pe care țara noastră le-ar putea implementa sau la care s-ar putea asocia, precum și de a pune în ecuație diverse alianțe și parteneriate în acest sens”, a continuat președintele.

El i-a îndemnat pe șefii de misiuni să continue demersurile de a urmări realizarea obiectivelor României la nivel european, de exemplu aderarea la spațiul Schengen.

NATO și relațiile transatlantice. Președintele evocă momentele speciale din relația România – SUA și le solicită diplomaților români să se implice în negocierea Conceptului Strategic al Alianței Nord-Atlantice

În planul relațiilor transatlantice, Iohannis a indicat că România a continuat, prin acțiunea sa externă, angajamentul profund pentru consolidarea legăturilor dintre Europa și America de Nord.

“Viitorul parteneriatului transatlantic este esențial pentru reziliența comunității internaționale a democrațiilor. Speranța și dinamismul proiectate de Administrația Biden în relația transatlantică nu trebuie irosite. La nivel bilateral, relația dintre România și Statele Unite ale Americii se bazează pe un Parteneriat Strategic solid și profund, pe încredere și predictibilitate, pe apartenența comună la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului”, a spus el, evocând două momente speciale care au loc anul acesta, când se 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite, precum și 10 ani de la semnarea Acordului româno-american privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Iohannis a evocat și discuțiile avute cu președintele Joe Biden la summitul NATO sau în cadrul participării în premieră a unui președinte al Statelor Unite ale Americii la Summitul Formatului București 9, găzduit în luna mai în capitala României.

Referitor la NATO, președintele i-a îndemnat pe diplomați să se implice cu toată energia și viziunea în negocierea noului Concept Strategic al Alianței.

Potrivit șefului statului, în acest demers complex de negociere trebuie susținute o serie de priorități, precum întărirea posturii NATO, în mod coerent, pe tot Flancul Estic și consolidarea atenției strategice sporite pentru zona Mării Negre, susținerea partenerilor din Vecinătatea Estică și dezvoltarea capacității lor de a răspunde adecvat oricăror potențiale crize.

Relațiile strategice ale României și reușite diplomatice majore: Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență și Centrul european de securitate cibernetică

Președintele a vorbit și de reușite importante, cum este cazul inițiativei de a crea la București Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, al efortului diplomatic de excepție, din decembrie 2020, de a obține găzduirea la București a Centrului Uniunii Europene de competențe în materie de securitate cibernetică – primul organism al Uniunii al cărui sediu este obținut de țara noastră – și al trilateralei pe teme de securitate cu Polonia și Turcia.

Klaus Iohannis a subliniat și importanța formatelor în care România este implicată, enumerând Inițiativa celor Trei Mări, Comunitatea Democrațiilor sau Alianța pentru Multilateralism.

“Reuniunea desfășurată în aprilie, la București, la care au participat, pentru prima dată, Georgia și Ucraina, a fost organizată într-un moment extrem de oportun în contextul de securitate dificil creat de Rusia la Marea Neagră. În ceea ce privește cooperarea regională, Summitul din iulie, de la Sofia, a consemnat avansul Inițiativei celor Trei Mări prin continuarea implementării direcțiilor strategice stabilite la Summitul din 2018, de la București. Summitul din acest an a fost relevant și pentru că a prilejuit sublinierea importanței strategice pentru România a proiectelor Rail2Sea și Via Carpathia. Este fundamental să continuați să susțineți aceste proiecte, inclusiv finanțarea lor, pentru că sunt esențiale pentru dezvoltarea noastră și pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic. Semnificativă este contribuția țării noastre și la consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli, prin rolul nostru în Comunitatea Democrațiilor, inclusiv prin prelungirea Președinției României la acest for până în 2022, și, mai nou, în cadrul Alianței pentru Multilateralism, cu privire la care am aprobat anul trecut alăturarea României”, a declarat el.

Șeful statului a mai reiterat că acțiunile de politică externă ale României au urmărit și consolidarea celorlalte parteneriate și relații strategice sau cu caracter strategic ale României, precum și cu alte state de care ne apropie valori și interese fundamentale, nominalizând state precum Germania, Franța, Spania, Italia, Polonia, Turcia și Marea Britanie.

“Pe această bază, aprofundarea relațiilor și a parteneriatelor strategice cu state precum Germania, Franța, Spania, Italia rămâne o preocupare constantă. De asemenea, Polonia rămâne un partener apropiat al României, cu care cooperăm strâns în plan securitar și regional, și continuăm să dezvoltăm relația cu Turcia. Totodată, este important să menținem o relație consolidată de cooperare cu Regatul Unit – și lucrăm la actualizarea Parteneriatului nostru Strategic. Împărtășim valori și multe obiective comune, în domenii de acțiune precum combaterea schimbărilor climatice, a terorismului sau cooperarea intensificată de securitate la Marea Neagră”, a punctat el.

În afara spațiului european, România acordă o importanță necesară relațiilor cu parteneri de tip strategic de prim rang, ca Israel, Japonia, Republica Coreea și Canada.

Cum vede România relațiile cu China și Rusia

La finalul discursului său, Klaus Iohannis s-a referit și la provocările generate de Rusia și de China.

Referitor la relația tradițională cu China, căutăm soluții compatibile cu interesele naționale la nivel securitar și în plan economic. Avem, în mod evident, în vedere sincronizarea cu abordarea strategică a Uniunii şi raportarea faţă de dinamica relațiilor partenerilor transatlantici cu acest actor global deosebit de important. (…) În ce privește Rusia, poziția noastră rămâne neschimbată: o relație normală depinde de revenirea la un comportament predictibil, bazat pe respectarea dreptului internațional. Continuă blocajele în soluționarea conflictelor prelungite, în timp ce militarizarea Crimeii și a Mării Negre rămâne îngrijorătoare”, a opinat șeful statului.

El a salutat acțiunea tot mai pronunțată a diplomației române la nivel regional pe dosarul conflictelor înghețate, prin eforturile de a oferi acestei teme vizibilitate și greutate sporite la nivel european.

De asemenea, s-a referit la demersuri coordonate cu alte state cu valori și obiective comune, inclusiv la acțiuni de impact, cum ar fi turneul comun în Caucazul de Sud al șefilor diplomațiilor din România, Austria și Lituania, în coordonare cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Vorbind despre vecinătate, președintele a reafirmat preocuparea puternică față de evoluția evenimentelor din Belarus și participarea activă a României la eforturile Uniunii Europene în acest dosar.

Republica Moldova: România sprijină, în continuare, obiectivul unui parcurs european ireversibil al țării vecine

O dimensiune specială în discursul șefului statului este dată de relația cu Republica Moldova.

“România sprijină, în continuare, obiectivul unui parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, în special după alegerea în funcția de Președinte a doamnei Maia Sandu și alegerile parlamentare istorice din 11 iulie, câștigate de forțele pro-reformă și pro-europene. Ne menținem sprijinul consistent pentru cetățenii acestei țări, așa cum am dovedit-o prin fapte – am promis în decembrie, la vizita mea la Chișinău, un pachet substanțial de sprijin, care a fost îndeplinit și chiar depășit prin livrările a peste 500 de mii de doze de vaccinuri. Am discutat aprofundat cu doamna Președinte Sandu și pe 27 august despre angajamentul ferm și concret al României pentru prioritățile de reformă ale noului guvern. Acest sprijin, acordat în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, va crește exponențial, pentru a duce la apropierea de valorile democratice și europene, prin reforme autentice, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Acest moment de foarte bun augur trebuie însoțit de un efort tot mai serios și aprofundat de reformă și transformare instituțională, care să crească astfel reziliența Republicii Moldova”, a declarat el, în contextul în care unul dintre invitații speciali ai RADR este ministrul de externe de la Chișinău, Nicolae Popescu.

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 7-9 septembrie 2021, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR), tema ediției din acest an fiind “Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”.

Invitații speciali ai ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru reuniunea din acest an sunt: ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicolae Popescu, care va fi prezent la București în cadrul unei vizite oficiale; ministrul afacerilor externe al Republicii Elene, Nikos Dendias, care va efectua o vizită bilaterală în România; ministrul afacerilor externe și al cooperării internaționale al Republicii Italiene, Luigi Di Maio, care va transmite un mesaj video; ministrul afacerilor externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, ministrul comerțului, turismului și investițiilor al Australiei, Dan Tehan, Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, secretarul general al Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Helga Schmid, care vor avea intervenții live prin videoconferință; și secretarul general al Comunității Democrațiilor (CoD), Thomas Garrett, care va fi prezent fizic la București.

Tema principală a Reuniunii Anuale a Diplomației Române este centrată în jurul conceptului de reziliență, având în vedere creșterea importanței acesteia pe fondul pandemiei de COVID-19 și al provocărilor post-pandemice tot mai numeroase, mai sofisticate și mai eterogene.

O atenție specială va fi dedicată, de asemenea, analizării rolului consolidării multilateralismului în ansamblul măsurilor de adaptare la noul context geopolitic, importanței procesului asociat Conferinței privind Viitorul Europei sau cel privind NATO2030, precum și asupra necesității concentrării eforturilor diplomației române asupra unor teme emergente asociate tranziției digitale și diplomației climatice, creșterii rolului noilor tehnologii și securității cibernetice.

Ținând cont de prioritățile politicii externe a României, de evoluțiile globale și regionale și de subiectele majore de pe agenda internațională, RADR 2021 va identifica linii de acțiune concrete privind rolul diplomației române pentru consolidarea rezilienței pe plan intern și extern în lumea post pandemică, accentuând angajamentul pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli și a abordării multilaterale, precum și susținerea pentru valorile democratice și dreptul internațional.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice

Published

on

© NATO/ Flickr

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, remis caleaeuropeana.ro.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a participat la Reuniunea șefilor Apărării din Comitetul Militar al NATO, care a avut loc în Atena, Grecia, în perioada 17-19 septembrie.

Discuțiile celor 30 de șefi ai Apărării din NATO s-au concentrat pe subiecte privind operațiile, misiunile și activitățile aliate. De asemenea, au fost abordate principalele provocări pe timp de pace la care Alianța trebuie să răspundă – terorismul, schimbarea naturii conflictului ca urmare a emergenței noilor tehnologii, războiul hibrid, inclusiv prin utilizarea la scară largă a dezinformării, schimbările climatice și atacurile cibernetice. Șefii Apărării au reliefat tendința de modificare a mediului geopolitic, subliniind că linia de demarcație dintre pace și criză a devenit din ce în ce mai difuză. Comitetul Militar a abordat subiectul schimbării naturii războiului și a discutat despre necesitatea ca NATO să mențină pasul cu viteza dezvoltării tehnologice.

Comitetul Militar a fost informat de comandanții de nivel strategic ai NATO, respectiv Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Tod D. Wolters, și comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT), generalul André Lanata, despre modalitățile de implementare a conceptului de descurajare și apărare în zona euro-atlantică („Deterrence and Defence of the Euro-Atlantic Area”) și a conceptului fundamental al NATO de ducere a războiului („NATO’s Warfighting Capstone Concept”). De asemenea, șefii Apărării au analizat inițiativa „NATO 2030” și implicațiile militare ale acesteia. Șefii Apărării vor contribui și la elaborarea noului Concept Strategic al NATO („NATO Strategic Concept”).

În marja reuniunii Comitetului Militar al NATO de la Atena, șeful Apărării din România, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a avut întâlniri bilaterale cu omologii din Franța, Germania și Marea Britanie. În cadrul acestor întâlniri au fost abordate subiecte privind situația de securitate din Europa Centrală și de Est, cooperarea militară bilaterală și viitoarea participare a detașamentului românesc în misiunea Takuba din Sahel, Africa, sub comandă franceză.

Continue Reading

NATO

Rapid Trident 2021. Ucraina a început exerciții militare comune cu forțele SUA și aliați din NATO, ce aduce împreună 6000 de soldați din 15 țări

Published

on

©Сухопутні війська ЗС України/ Facebook

Ucraina a început luni exerciții militare comune cu Statele Unite și alte trupe NATO, într-o perioadă în care țările vecine ei, Rusia și Belarus, au desfășurat la rândul lor exerciții de amploare care au trezit îngrijorări din partea Occidentului, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării ucrainean a indicat că 4.000 de militari ucraineni şi alţi 2.000 străini  din 15 țări participă la exerciţiile ”RAPID TRIDENT – 2021”, programate să dureze până la 1 octombrie.

”Cred că fiecare dintre voi îşi va concentra toate cunoştinţele, toate eforturile pentru a arăta ţărilor agresoare că nu au nicio şansă”, a declarat Ihor Palahniuk, general-maior, comandant al pregătirii forţelor terestre ucrainene, la ceremonia de deschidere desfăşurată la Centrul internaţional pentru operaţiunile de menţinere a păcii din Ucraina, situat în districtul Yaroviv, în vestul ţării.

O unitate a Gărzii Naţionale din Washington, desfăşurată în Ucraina din aprilie în cadrul unei forţe multinaţionale de instruire, participă la aceste exerciţii. În total, trupe din 12 ţări iau parte la aceste exerciţii cu scopul de a ”îmbunătăţi interoperabilitatea cu ţările aliate şi partenere” şi a-şi demonstra nivelul de pregătire.

Exercițiile din Ucraina apar în contextul în care Moscova a desfășurat manevre în apropierea frontierelor NATO și UE în ultimele săptămâni la care, potrivit Rusiei, au participat aproximativ 200.000 de militari.

Kiev şi Alianţa Nord-Atlantică acuză, de asemenea, Rusia că a desfăşurat trupe suplimentare în acest an lângă frontierele Ucrainei.

Aproximativ 20 de nave de război ruseşti au început luni exerciţii cu tiruri reale la scară amplă în Marea Neagră.

Acest exercițiu este al treilea la care Ucraina participă. În iunie, Ucraina, SUA şi alte state aliate au organizat un exerciţiu naval, Sea Breeze, în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, în pofida apelurilor Rusiei de a-l anula. În iulie, Ucraina, SUA, Polonia şi Lituania au desfăşurat un alt exerciţiu, cu participarea a peste 1.200 de soldaţi.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, discurs cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO în Italia: Timp de douăzeci de ani, trupele italiene au servit cu profesionalism în Afganistan

Published

on

© NATO

Italia se numără printre cei mai mari contribuabili la misiunile și operațiunile Alianței Atlanticului de Nord, a transmis vineri secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO în Italia.

„Astăzi marcăm o aniversare importantă în istoria Alianței noastre. În Irak, forțele italiene fac parte din misiunea noastră de instruire. În Kosovo, conduceți eforturile de menținere a păcii ale NATO, construind o mai mare stabilitate în Balcanii de Vest. Trupele dumneavoastră descurajează confruntările și mențin pacea în cadrul desfășurărilor NATO din Letonia și România. Iar avioanele dvs. ajută la securizarea cerului deasupra Islandei și a Muntenegrului chiar în acest moment”, a declarat acesta, potrivit comunicatului oficial. 

În cadrul discursului său, Mircea Geoană a amintit că timp de douăzeci de ani, trupele italiene au servit cu curaj și profesionalism în Afganistan. Au luptat împotriva terorismului internațional pentru a împiedica această țară să mai devină vreodată un refugiu sigur pentru teroriști.

„Italia a fost una dintre ultimele țări care au părăsit Afganistanul în luna august. Ați jucat un rol-cheie în evacuarea multor persoane – inclusiv a aproape 5000 de afgani – și în aducerea lor înapoi în siguranță. În acest sens, rolul de coordonare al ambasadorului Stefano Pontecorvo, înaltul reprezentant civil al NATO în Afganistan, a fost esențial”, a mai spus el. 

Mai mult, Mircea Geoană a subliniat că Italia este sediul mai multor organisme NATO, precum Colegiul de Apărare al NATO din Roma. 

„În timp ce sărbătorim această aniversare, privim înapoi către șapte decenii de muncă grea și realizări bine meritate. În același timp, trebuie să privim înainte și să ne pregătim pentru ceea ce ar putea să ne iasă în cale în această lume imprevizibilă. Acesta este motivul pentru care, atunci când s-au întâlnit la Summitul NATO de la Bruxelles din iunie, liderii noștri au convenit asupra NATO 2030 – o agendă ambițioasă pentru securitatea noastră viitoare. Pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru provocările de astăzi și pentru cele de mâine”, a punctat secretarul general adjunct al NATO.

În final, Mircea Geoană s-a declarat convins că acest comandament de la Napoli va continua să facă Alianța puternică și  să se asigure că rămâne pregătită să mențină oamenii în siguranță și liberi.

„La mulți ani pentru cea de-a 70-a aniversare. Felicitări pentru tot ceea ce ați făcut”, a secretarul general adjunct al NATO. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 min ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL9 mins ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.38 mins ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.2 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

MAREA BRITANIE2 hours ago

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU20 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending