Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, că pentru România rămâne esenţial “triunghiul de aur” al politicii externe a ţării noastre, respectiv creşterea rolului în Uniunea Europeană şi în NATO şi aprofundarea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic cu SUA.

“Pentru România, rămâne esenţial ceea ce numeam, la o întâlnire a noastră anterioară, ‘triunghiul de aur’ al politicii externe a României: creşterea rolului nostru în Uniunea Europeană şi în NATO, respectiv dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii”, a transmis Klaus Iohannis, într-un discurs susținut la debutul Reuniunii Anuale a Diplomației Române în care a vorbit și despre provocările generate de Rusia și China, precum și relațiile speciale strategice cu state precum Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova

“Concomitent, în plan intern, avem nevoie de o strânsă cooperare interinstituţională, dublată de cooperarea dintre autorităţi şi societate, pentru a întări România în faţa riscurilor şi a provocărilor actuale, dar şi viitoare. Rezilienţa noastră, ca stat şi societate, trebuie consolidată şi printr-o ancorare mai profundă a tuturor cetăţenilor noştri în valorile fundamentale democratice, europene şi euroatlantice. Şi pe această dimensiune de acţiune diplomaţia română are un rol de jucat: trebuie să continuaţi să fiţi interfaţa noastră, care semnalează şi aduce în ţară lecţiile învăţate pozitive, benefice modernizării României”, le-a comunicat șeful statului ambasadorilor și șefilor de misiuni diplomatice ale României.

Încă din debutul alocuțiunii sale, președintele Klaus Iohannis a apreciat faptul că diplomaţii români s-au implicat cu rezultate foarte bune în “bătălia” privind pandemia de COVID-19, în beneficiul direct al cetăţenilor români și a subliniat că noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării, adoptată anul trecut, ia în considerare noile tendinţe cu care se confruntă România în context pandemic, cu impact major asupra securităţii şi relaţiilor internaţionale.

În acest context, el a apreciat faptul că la nivelul diplomaţiei române se derulează un exerciţiu permanent de reflecţie strategică şi faptul că în acest an reuniunea diplomaţiei are în centrul său o dezbatere privind conceptul de rezilienţă.

De altfel, tema ediției din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române este “Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”.

“Diplomaţia joacă un rol de prim rang în eforturile la nivel naţional şi european de a răspunde noului context internaţional şi de a ne putea adapta continuu şi vizionar provocărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să participăm concret, solid, la acţiunea comună, în Uniunea Europeană, în NATO şi cu partenerii cu care împărtăşim aceleaşi valori şi acelaşi mod de abordare, pentru a apăra interesele strategice care ne unesc şi pentru a scădea dependenţa de partenerii cu conduită şi obiective contrare acestora. De aceea, diplomaţia română trebuie să rămână angajată, mai ales în procesele de reflecţie în curs din cadrul NATO şi al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte conceptul cuprinzător al rezilienţei, pentru identificarea răspunsurilor celor mai potrivite şi mai eficace la noile provocări şi schimbări”, a spus preşedintele.

Președintele s-a adresat diplomaților români în deschiderea RADR, înaintea unor discursuri susținute și de premierul Florin Cîțu și președinții Parlamentului, Anca Dragu și Ludovic Orban.

Uniunea Europeană: Pe toate marile „dosare europene”, diplomația română trebuie să își crească capacitatea de a anticipa tendințe

În continuare, el s-a raportat la toate reperele principale ale politicii noastre externe. Cu privire la Uniunea Europeană, șeful statului a evocat construcția rezilienței Uniunii, făcând trimitere la tranziția verde și digitală, la funcționarea pieței unice, la planurile de redresare economică, la Uniunea Sănătății sau la relațiile externe.

“România s-a implicat activ la nivel european în demersurile comune din toată această perioadă dificilă. Am susținut necesitatea funcționării fără obstacole a Pieței Interne și am impulsionat măsurile care au vizat asigurarea coridoarelor verzi pentru tranzit. Am fost primul stat care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene – rescEU stockpiling. În planul relațiilor externe, România și-a ajutat partenerii – din Uniune, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina – cu echipamente medicale, cu echipe de medici și cu donații de vaccinuri. Aceste exemple întăresc argumentul că numai prin unitate și solidaritate pot fi depășite situațiile de criză și găsite cele mai bune soluții. Este un argument pe care vă îndemn să îl reiterați constant în dialogul dumneavoastră diplomatic. (…) Pe toate marile „dosare europene”, diplomația română trebuie să își crească capacitatea de a anticipa tendințe, de a identifica elementele strategice care vin în sprijinul promovării intereselor naționale. Vă încurajez să veniți cu inițiative pe care țara noastră le-ar putea implementa sau la care s-ar putea asocia, precum și de a pune în ecuație diverse alianțe și parteneriate în acest sens”, a continuat președintele.

El i-a îndemnat pe șefii de misiuni să continue demersurile de a urmări realizarea obiectivelor României la nivel european, de exemplu aderarea la spațiul Schengen.

NATO și relațiile transatlantice. Președintele evocă momentele speciale din relația România – SUA și le solicită diplomaților români să se implice în negocierea Conceptului Strategic al Alianței Nord-Atlantice

În planul relațiilor transatlantice, Iohannis a indicat că România a continuat, prin acțiunea sa externă, angajamentul profund pentru consolidarea legăturilor dintre Europa și America de Nord.

“Viitorul parteneriatului transatlantic este esențial pentru reziliența comunității internaționale a democrațiilor. Speranța și dinamismul proiectate de Administrația Biden în relația transatlantică nu trebuie irosite. La nivel bilateral, relația dintre România și Statele Unite ale Americii se bazează pe un Parteneriat Strategic solid și profund, pe încredere și predictibilitate, pe apartenența comună la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului”, a spus el, evocând două momente speciale care au loc anul acesta, când se 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite, precum și 10 ani de la semnarea Acordului româno-american privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Iohannis a evocat și discuțiile avute cu președintele Joe Biden la summitul NATO sau în cadrul participării în premieră a unui președinte al Statelor Unite ale Americii la Summitul Formatului București 9, găzduit în luna mai în capitala României.

Referitor la NATO, președintele i-a îndemnat pe diplomați să se implice cu toată energia și viziunea în negocierea noului Concept Strategic al Alianței.

Potrivit șefului statului, în acest demers complex de negociere trebuie susținute o serie de priorități, precum întărirea posturii NATO, în mod coerent, pe tot Flancul Estic și consolidarea atenției strategice sporite pentru zona Mării Negre, susținerea partenerilor din Vecinătatea Estică și dezvoltarea capacității lor de a răspunde adecvat oricăror potențiale crize.

Relațiile strategice ale României și reușite diplomatice majore: Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență și Centrul european de securitate cibernetică

Președintele a vorbit și de reușite importante, cum este cazul inițiativei de a crea la București Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, al efortului diplomatic de excepție, din decembrie 2020, de a obține găzduirea la București a Centrului Uniunii Europene de competențe în materie de securitate cibernetică – primul organism al Uniunii al cărui sediu este obținut de țara noastră – și al trilateralei pe teme de securitate cu Polonia și Turcia.

Klaus Iohannis a subliniat și importanța formatelor în care România este implicată, enumerând Inițiativa celor Trei Mări, Comunitatea Democrațiilor sau Alianța pentru Multilateralism.

“Reuniunea desfășurată în aprilie, la București, la care au participat, pentru prima dată, Georgia și Ucraina, a fost organizată într-un moment extrem de oportun în contextul de securitate dificil creat de Rusia la Marea Neagră. În ceea ce privește cooperarea regională, Summitul din iulie, de la Sofia, a consemnat avansul Inițiativei celor Trei Mări prin continuarea implementării direcțiilor strategice stabilite la Summitul din 2018, de la București. Summitul din acest an a fost relevant și pentru că a prilejuit sublinierea importanței strategice pentru România a proiectelor Rail2Sea și Via Carpathia. Este fundamental să continuați să susțineți aceste proiecte, inclusiv finanțarea lor, pentru că sunt esențiale pentru dezvoltarea noastră și pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic. Semnificativă este contribuția țării noastre și la consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli, prin rolul nostru în Comunitatea Democrațiilor, inclusiv prin prelungirea Președinției României la acest for până în 2022, și, mai nou, în cadrul Alianței pentru Multilateralism, cu privire la care am aprobat anul trecut alăturarea României”, a declarat el.

Șeful statului a mai reiterat că acțiunile de politică externă ale României au urmărit și consolidarea celorlalte parteneriate și relații strategice sau cu caracter strategic ale României, precum și cu alte state de care ne apropie valori și interese fundamentale, nominalizând state precum Germania, Franța, Spania, Italia, Polonia, Turcia și Marea Britanie.

“Pe această bază, aprofundarea relațiilor și a parteneriatelor strategice cu state precum Germania, Franța, Spania, Italia rămâne o preocupare constantă. De asemenea, Polonia rămâne un partener apropiat al României, cu care cooperăm strâns în plan securitar și regional, și continuăm să dezvoltăm relația cu Turcia. Totodată, este important să menținem o relație consolidată de cooperare cu Regatul Unit – și lucrăm la actualizarea Parteneriatului nostru Strategic. Împărtășim valori și multe obiective comune, în domenii de acțiune precum combaterea schimbărilor climatice, a terorismului sau cooperarea intensificată de securitate la Marea Neagră”, a punctat el.

În afara spațiului european, România acordă o importanță necesară relațiilor cu parteneri de tip strategic de prim rang, ca Israel, Japonia, Republica Coreea și Canada.

Cum vede România relațiile cu China și Rusia

La finalul discursului său, Klaus Iohannis s-a referit și la provocările generate de Rusia și de China.

“Referitor la relația tradițională cu China, căutăm soluții compatibile cu interesele naționale la nivel securitar și în plan economic. Avem, în mod evident, în vedere sincronizarea cu abordarea strategică a Uniunii şi raportarea faţă de dinamica relațiilor partenerilor transatlantici cu acest actor global deosebit de important. (…) În ce privește Rusia, poziția noastră rămâne neschimbată: o relație normală depinde de revenirea la un comportament predictibil, bazat pe respectarea dreptului internațional. Continuă blocajele în soluționarea conflictelor prelungite, în timp ce militarizarea Crimeii și a Mării Negre rămâne îngrijorătoare”, a opinat șeful statului.

El a salutat acțiunea tot mai pronunțată a diplomației române la nivel regional pe dosarul conflictelor înghețate, prin eforturile de a oferi acestei teme vizibilitate și greutate sporite la nivel european.

De asemenea, s-a referit la demersuri coordonate cu alte state cu valori și obiective comune, inclusiv la acțiuni de impact, cum ar fi turneul comun în Caucazul de Sud al șefilor diplomațiilor din România, Austria și Lituania, în coordonare cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Vorbind despre vecinătate, președintele a reafirmat preocuparea puternică față de evoluția evenimentelor din Belarus și participarea activă a României la eforturile Uniunii Europene în acest dosar.

Republica Moldova: România sprijină, în continuare, obiectivul unui parcurs european ireversibil al țării vecine

O dimensiune specială în discursul șefului statului este dată de relația cu Republica Moldova.

“România sprijină, în continuare, obiectivul unui parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, în special după alegerea în funcția de Președinte a doamnei Maia Sandu și alegerile parlamentare istorice din 11 iulie, câștigate de forțele pro-reformă și pro-europene. Ne menținem sprijinul consistent pentru cetățenii acestei țări, așa cum am dovedit-o prin fapte – am promis în decembrie, la vizita mea la Chișinău, un pachet substanțial de sprijin, care a fost îndeplinit și chiar depășit prin livrările a peste 500 de mii de doze de vaccinuri. Am discutat aprofundat cu doamna Președinte Sandu și pe 27 august despre angajamentul ferm și concret al României pentru prioritățile de reformă ale noului guvern. Acest sprijin, acordat în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, va crește exponențial, pentru a duce la apropierea de valorile democratice și europene, prin reforme autentice, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Acest moment de foarte bun augur trebuie însoțit de un efort tot mai serios și aprofundat de reformă și transformare instituțională, care să crească astfel reziliența Republicii Moldova”, a declarat el, în contextul în care unul dintre invitații speciali ai RADR este ministrul de externe de la Chișinău, Nicolae Popescu.

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 7-9 septembrie 2021, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR), tema ediției din acest an fiind “Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”.

Invitații speciali ai ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru reuniunea din acest an sunt: ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicolae Popescu, care va fi prezent la București în cadrul unei vizite oficiale; ministrul afacerilor externe al Republicii Elene, Nikos Dendias, care va efectua o vizită bilaterală în România; ministrul afacerilor externe și al cooperării internaționale al Republicii Italiene, Luigi Di Maio, care va transmite un mesaj video; ministrul afacerilor externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, ministrul comerțului, turismului și investițiilor al Australiei, Dan Tehan, Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, secretarul general al Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Helga Schmid, care vor avea intervenții live prin videoconferință; și secretarul general al Comunității Democrațiilor (CoD), Thomas Garrett, care va fi prezent fizic la București.

Tema principală a Reuniunii Anuale a Diplomației Române este centrată în jurul conceptului de reziliență, având în vedere creșterea importanței acesteia pe fondul pandemiei de COVID-19 și al provocărilor post-pandemice tot mai numeroase, mai sofisticate și mai eterogene.

O atenție specială va fi dedicată, de asemenea, analizării rolului consolidării multilateralismului în ansamblul măsurilor de adaptare la noul context geopolitic, importanței procesului asociat Conferinței privind Viitorul Europei sau cel privind NATO2030, precum și asupra necesității concentrării eforturilor diplomației române asupra unor teme emergente asociate tranziției digitale și diplomației climatice, creșterii rolului noilor tehnologii și securității cibernetice.

Ținând cont de prioritățile politicii externe a României, de evoluțiile globale și regionale și de subiectele majore de pe agenda internațională, RADR 2021 va identifica linii de acțiune concrete privind rolul diplomației române pentru consolidarea rezilienței pe plan intern și extern în lumea post pandemică, accentuând angajamentul pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli și a abordării multilaterale, precum și susținerea pentru valorile democratice și dreptul internațional.