Președintele Klaus Iohannis a pledat, din Lituania, pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic în actualul context de securitate, anunțând, totodată, reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023.
Klaus Iohannis a participat vineri, 25 noiembrie, la Summitul dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susținerii Ucrainei și Republicii Moldova, organizat în Kaunas, Lituania, alături de președintele lituanian Gitanas Nausėda, președintele leton Egils Levits și președintele polonez Andrzej Duda.
În context, președintele României a susținut necesitatea menținerii unității occidentale și a fermității strategice „în fața eforturilor reînnoite ale Rusiei de a ne diviza, inclusiv prin încercări de escaladare, penurie de alimente sau șantaj energetic”.
De asemenea, șeful statului a subliniat că, având în vedere situația de securitate de la Marea Neagră, „implementarea integrală a deciziilor summitului de la Madrid în ceea ce privește consolidarea posturii și apărării pe flancul estic este primordială”.
„Am pledat pentru coerența posturii noastre de descurajare și apărare pe întregul flanc estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. În spirit de solidaritate, și de angajament, România își va relua participarea cu misiuni de poliție aeriană în statul baltic începând cu anul viitor. Săptămâna viitoare, vom găzdui la București, reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, unde vom discuta despre progresele înregistrate în implementarea Summit-ului de la Madrid. Această reuniune de la București va fi, de asemenea, crucială pentru a pregăti alte rezultate și decizii pentru următorul summit NATO, care va avea loc în Lituania în 2023”, a declarat președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă comună cu omologii din Lituania, Letonia și Polonia. Acesta a adăugat că „trebuie să continuăm să denunțăm vocal încălcările și abuzurile flagrante ale Rusiei în toate forurile internaționale”.
Klaus Iohannis a mai precizat că un subiect prioritar de discuție cu liderii lituanian, leton și polonez a fost continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova pe mai multe paliere.
În ceea ce privește Ucraina, președintele a amintit că „România este aliatul NATO din Uniunea Europeană care împarte cea mai lungă graniță cu Ucraina” și care a fost „un susținător activ și onest încă din prima zi”, iar această poziție va fi menținută în continuare.
În acest sens, Klaus Iohannis a prezentat câteva dintre acțiunile concrete și multidirecționale ale României pentru sprijinirea Ucrainei de la începutul conflictului și până în prezent, asigurând că sprijinul țării va rămâne „multidimensional și cuprinzător”.
„Am facilitat intrarea în România a aproape 3 milioane de ucraineni. I-am primit cu brațele deschise. România a facilitat exportul a peste 7 milioane de tone de cereale ucrainene prin teritoriul nostru pentru a ajuta economia ucraineană și efortul de război și pentru a gestiona și criza alimentară globală. Sprijinul României pentru Ucraina va rămâne multidimensional și cuprinzător, lucrând pe mai multe căi politice economice, inclusiv reconstrucția financiară umanitară, prin intermediul instrumentelor de drept internațional, căutând responsabilitate, și combaterea, impunitatea, transportul și agricultura. În ceea ce privește reconstrucția Ucrainei, am arătat că este mare nevoie de ajutorul comunității internaționale și că România este pregătită să facă parte din acest efort”, a mai declarat președintele.
Mai departe, în ceea ce privește Republica Moldova, șeful statului a subliniat că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei are „un impact profund și de amploare” asupra acestei țări, care este expusă „unor presiuni tot mai mari menite să împiedice sau să deraieze cursul său de dezvoltare pro-europeană și pro-democratică”. Astfel, președintele Iohannis a făcut apel la „sprijinul nostru colectiv, continuu și ferm pentru o agendă democratică, pro-europeană și orientată spre reformă a partenerilor noștri de la Chișinău”.
De asemenea, acesta a arătat trebuie atenuat impactul negativ al acțiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova prin continuarea furnizării de asistență directă într-un mod „coordonat și raționalizat”. „Un instrument util este Platforma de Sprijin pentru Moldova, creată și lansată de România împreună cu Germania și Franța. Cu doar câteva zile în urmă, a avut loc la Paris cea de-a treia conferință de sprijinire a Republicii Moldova, după ce a doua fusese organizată la București”, a amintit președintele Klaus Iohannis.
În final, președintele a salutat și adoptarea declarației comune a celor patru președinți privind securitatea regională și integrarea europeană, cu accent pe susținerea parcursului pro-european și euroatlantic al Georgiei, Republicii Moldova și al Ucrainei, precum și a procesului de extindere a UE bazat pe merite în Balcanii de Vest și a sprijinului politic și militar pentru consolidarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.