Connect with us

POLITICĂ

VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

Published

on

Președintele Klaus Iohannis are miercuri o întrevedere cu șefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, prilej cu care șeful statului urmează să prezinte principalele direcții de politică externă vizate de România.

Discursul integral al președintelui, remis de Administrația Prezidențială:

„Mulțumesc, domnule Decan al Corpului Diplomatic pentru cuvintele frumoase pe care le-aţi rostit,

Domnule Ministru al Afacerilor Externe,

Doamnă Ministru-delegat pentru Afaceri Europene,

Excelenţele Voastre doamnelor şi domnilor Ambasadori,

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să încep prin a vă ura un sincer şi călduros «La mulți ani!». De asemenea, vă doresc realizarea pe deplin a obiectivelor legitime ale statelor şi popoarelor pe care le reprezentaţi în România, astfel încât pacea şi securitatea internaţionale să devină, tot mai mult, o realitate palpabilă.

Noul an găseşte România cu un nou Parlament şi un nou Guvern, în urma alegerilor din 11 decembrie 2016. Acestea, alegerile, s-au desfăşurat în cele mai bune condiţii din punct de vedere democratic şi al organizării lor. Este totodată pozitiv faptul că niciun partid extremist, xenofob sau eurofob nu a intrat în legislativ, ceea ce arată elocvent maturitatea societăţii româneşti.

Doresc, în acest context, în virtutea atribuţiilor constituţionale pe care le am în calitate de Preşedinte al României, să vă asigur că politica externă şi de securitate a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale ca şi până acum. Din punct de vedere politic, România trebuie să se menţină, în regiunea noastră, ca pilon de stabilitate şi predictibilitate. Trebuie continuată întărirea statului de drept şi trebuie păstrată stabilitatea economică, pe baza creşterii sustenabile de până în prezent, care a fost, în 2016, din datele disponibile până acum, cea mai mare din Uniunea Europeană – 4,8%.

Subliniez responsabilitatea deosebită pe care o are, în acest sens, noul guvern al României.

La întâlnirea noastră de anul trecut vă spuneam că «România este puternică în hotărârea sa de a fi o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată, în consecvența și predictibilitatea acțiunilor sale în raport cu partenerii externi și în loialitatea față de valori și principii». Aceste cuvinte sunt la fel de valabile şi astăzi.

Iar pilonii fundamentali ai politicii noastre externe rămân aceiaşi: aprofundarea Parteneriatului nostru Strategic cu Statele Unite şi consolidarea Uniunii Europene şi a NATO.

Astfel, sunt convins că Parteneriatul Strategic româno-american, care în acest an împlineşte 20 de ani de la lansare, va continua să se dezvolte şi să se aprofundeze. Noua Administrație americană se instalează în aceste zile la Casa Albă, cu un nou Preşedinte, domnul Donald Trump, căruia îi reiterez urările de deplin succes în îndeplinirea mandatului de înaltă responsabilitate pentru Statele Unite şi pentru întreaga lume. Contactele numeroase, inclusiv la nivel înalt, pe care le-am avut după alegerile din noiembrie din Statele Unite ale Americii, mi-au reconfirmat angajamentul clar şi ferm al SUA pentru parteneriatul cu România.

Aşadar, vom continua să lucrăm îndeaproape cu partenerii americani pentru a da şi mai multă substanţă dimensiunilor esenţiale ale parteneriatului strategic. În planul politic-militar şi de securitate, vom acţiona inclusiv pentru intensificarea cooperării în aplicarea deciziilor Summit-ului de la Varşovia şi în pregătirea celui din acest an.

De asemenea, vom dezvolta pe mai departe cooperarea bilaterală pentru combaterea terorismului, care este o prioritate pentru noi.

România va trebui să continue să crească cheltuielile pentru apărare, ajungând în bugetul din acest an la nivelul de 2% din PIB, aşa cum ne-am angajat încă de la începutul mandatului meu, prin consensul tuturor forţelor politice, şi aşa cum a promis noua coaliţie guvernamentală şi Guvernul, chiar astăzi. Astfel, înţelegem să ne asumăm partea noastră de răspundere pentru asigurarea securităţii internaţionale, în cadrul NATO, dar nu numai.

În egală măsură, va trebui să lucrăm împreună cu Statele Unite pentru dezvoltarea dimensiunii economice a parteneriatului, inclusiv în privinţa investiţiile, dar şi privind cercetarea, inovarea, educaţia şi, nu în ultimul rând, în privinţa eliminarea vizelor.

În ce priveşte obiectivul consolidării Uniunii Europene, aşa cum am mai spus, România va trebui să fie un contributor serios, angajat şi foarte activ în dezbaterea privind viitorul proiectului european. Rezultatele acestui proces de reflecţie aprofundată trebuie să fie o Uniune orientată spre rezultate pragmatice şi coerente, o Uniune flexibilă şi mai apropiată de cetăţenii europeni.

Vrem o aprofundare a integrării europene, aceasta fiind una din soluţiile pentru multiplele crize europene pe care le traversăm. Trebuie şi vrem să fim parte a nucleului de integrare al Uniunii, obiectiv strategic de care depinde dezvoltarea noastră pe termen lung.

Reiterez în acest context priorităţile noastre strategice: securitatea internă şi externă a Uniunii, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri şi consolidarea pieţei interne. Cetăţenii români – cei mai pro-europeni – au nevoie de o Uniune mai pragmatică şi mai coerentă, mai flexibilă şi care îşi respectă principiile şi valorile fundamentale, mai puternică, mai prosperă, mai sigură și, cel mai important, mai credibilă. Trebuie să acţionăm ferm în acest scop.

Suntem, de asemenea, pregătiţi să participăm la negocierile privind Brexit, aşa cum am arătat şi la ultimul Consiliu European. Cum am precizat deja, rezultatul negocierii trebuie să reflecte pe deplin prezervarea drepturilor lucrătorilor români. Reamintesc totodată interesul nostru pentru consolidarea cooperării strategice cu Marea Britanie, importantă pentru România şi pentru securitatea europeană.

Vor trebui intensificate pregătirile pentru Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene din 2019, astfel încât să avem un mandat de succes, şi contez pe sprijinul dumneavoastră în acest scop. Nu în ultimul rând, trebuie să sprijinim activ şi concret procesul de punere în aplicare a noii Strategii Globale a Uniunii Europene.

În ce priveşte obiectivul consolidării NATO, România va acţiona pentru aplicarea întocmai a deciziilor Summit-ului de anul trecut, care a luat deciziile cele mai bune pentru întărirea flancului estic, prin prezenţa înaintată, inclusiv în România. Mă bucur să constat progresele vizibile privind operaționalizarea brigăzii multinaţionale, intensificarea ritmului exerciţiilor navale în Marea Neagră, cu participarea mai multor aliaţi, şi privind angajamentul unor aliaţi importanţi privind prezenţa aeriană în România, cărora le mulţumesc şi pe această cale.

În acelaşi timp, trebuie pregătit corespunzător Summit-ul din acest an, care, dincolo de faptul că va fi primul la care participă noul Preşedinte american, trebuie să continue procesul de adaptare a NATO la noul mediu complex de securitate.

Acest Summit cu caracter strategic va trebui, în principal, să se plaseze în continuarea dezbaterii de la Varşovia privind noua postură de apărare şi descurajare a NATO. De asemenea, ar trebui să declanşeze un proces de reflecţie privind relaţia Alianţei cu Rusia, respectiv privind necesitatea modernizării Conceptului Strategic din 2010, şi să identifice noi modalităţi de sprijin pentru partenerii NATO. Totodată, va trebui să examineze modul în care Alianţa se poate implica mai mult în combaterea terorismului.

În acest context, România va susţine continuarea şi dezvoltarea Formatului Bucureşti, extrem de util pentru atingerea rezultatelor Summit-ului de anul trecut, şi de aceea vom sprijini organizarea unei noi reuniuni în Polonia a unei noi reuniuni la nivelul şefilor de stat sau guvern.

Doamnelor şi domnilor,

Din păcate, eforturile internaţionale pentru soluţionarea crizei din estul Ucrainei nu au progresat, iar Acordurile de la Minsk sunt în continuare neaplicate. Anul 2017 va trebui să aducă rezolvarea acestei crize, pentru a evita perpetuarea conflictului sub formă de conflict prelungit, cu afectarea capacităţii Ucrainei de a duce mai departe procesul de reforme.

Se menţine ocuparea ilegală a Crimeii, iar militarizarea acesteia şi a Mării Negre a continuat anul trecut. Prin urmare, la Consiliul European din decembrie, am susţinut alături de ceilalţi şefi de stat şi guvern prelungirea sancţiunilor, care vor trebui menţinute atât timp cât Acordurile de la Minsk nu sunt implementate.

În Republica Moldova, am asistat la primele alegeri prezidenţiale directe după mult timp. Reiterez aşteptarea României ca noul preşedinte să acţioneze conform atribuţiilor sale constituţionale. O spun inclusiv în lumina declarațiilor sale cele mai recente. Indiferent de acestea, Romania va continua sa sprijine drumul european al Republicii Moldova. Republica Moldova are nevoie de stabilitate, de implicarea responsabilă – subliniez acest cuvânt, responsabilă – a tuturor factorilor politici și instituționali în continuarea și consolidarea procesului de reforme. Aceste reforme sunt esenţiale pentru modernizarea statului și susținerea parcursului european, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

În acest scop şi pe această bază, reafirm sprijinul ferm al României pentru viitorul european al Republicii Moldova şi subliniez deschiderea României, în acest context, cu privire la dezvoltarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, pentru continuarea proiectelor de cooperare bilaterale cu Guvernul şi cu autorităţile locale din Republica Moldova.

De aceea, la ultima şedinţă a CSAT de anul trecut am adoptat un Plan de Acţiune privind abordarea strategică a relaţiei României cu Republica Moldova. Obiectivul nostru strategic, reflectat în acest plan, este susţinerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană şi a conectării pro-europene a Chişinăului, precum şi existenţa unor instituţii puternice şi a unei democraţii solidă. În acest proces, România poate şi trebuie să joace un rol principal, să investească mai mult. Efortul României va trebui sistematizat şi concentrat instituţional astfel încât rezultatele să fie vizibile, concrete şi palpabile pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Reiterez, în acest context, vorbind despre Vecinătatea Estică, importanţa unei bune pregătiri a Summit-ului Parteneriatului Estic din noiembrie 2017. Reafirm astfel necesitatea ca Parteneriatul Estic să depăşească stadiul la care s-a ajuns la Summit-ul de la Riga din 2015. El trebuie să fie mai eficient în aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene, să sprijine proactiv reforma din statele partenere şi să contureze, la nivel concret, perspectiva europeană pentru partenerii care o doresc.

În ce priveşte Vecinătatea Sudică, combaterea migraţiei ilegale se va menţine ca prioritate pentru România, care trebuie să continue susţinerea concretă şi substanţială a întăririi frontierelor externe ale Uniunii, ca şi până acum. Combaterea terorismului va rămâne, la rândul său, printre cele mai importante domenii de acţiune pentru statul român.

Dar aceste fenomene nocive pentru securitatea noastră, a tuturor, nu pot să aibă o soluţionare corespunzătoare fără rezolvarea durabilă a conflictelor din Orientul Mijlociu, mai ales a celui sirian, despre care am discutat şi la Consiliul European din decembrie. Consider că Uniunea Europeană trebuie să fie mult mai activă în procesul politic de negociere a tranziţiei din Siria. Soluţia politică, o repet, nu poate fi substituită de nicio opţiune militară.

Pe dimensiunea bilaterală, este esenţială dezvoltarea în continuare a parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României. Fără a mă putea referi, din raţiuni de timp, la toate aceste relaţii foarte importante, este centrală aprofundarea pe mai departe a parteneriatelor şi relaţiilor strategice cu Germania, Franţa şi Italia.

Acestea au primit un impuls puternic în urma vizitelor foarte bune la Bucureşti de anul trecut ale omologilor mei german, francez şi italian. Iniţierea, în luna noiembrie 2016, a mecanismului de dialog strategic cu Franţa, la nivelul miniştrilor de externe şi ai apărării, urmare a propunerii pe care am făcut-o şi care a fost acceptată cu prilejul vizitei de stat a Preşedintelui Hollande, este un exemplu care poate fi urmat şi pe alte coordonate bilaterale.

Trebuie dezvoltat în continuare parteneriatul strategic cu Polonia. Importanţa acestui parteneriat în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional, dar şi pe temele europene, acolo unde avem obiective comune, este evidentă. În egală măsură, trebuie rafinat parteneriatul strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune. Contăm pe angajamentul continuu al Turciei pentru valorile, principiile şi obligaţiile asumate în NATO şi în relaţia cu Uniunea Europeană.

În contextul regional cunoscut, Trilaterala informală pe teme de securitate România – Polonia – Turcia este un format relevant, pe care trebuie să îl continuăm şi să îl dezvoltăm.

Cooperarea strânsă cu statele baltice, angajamentul concret în sprijinul integrării europene şi euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest vor trebui să fie, de asemenea, coordonate ale acţiunii diplomatice a României din acest an. Continuarea dezvoltării relaţiei cu Ucraina, pe baza foarte bunelor rezultate ale vizitei Preşedintelui Poroşenko de anul trecut, va fi de asemenea pe agendă.

Nu pot fi neglijate nici Asia Centrală şi nici Orientul Mijlociu, cu accent pe dimensiunea economică, dar nu numai. În aceeaşi cheie preponderent economică, diplomaţia română va trebui să fie mult mai activă în promovarea relaţiilor cu statele din Asia, America Latină şi Africa.

Doamnelor şi domnilor,

La acest început de an, doresc să vă mulțumesc, din nou, pentru eforturile pe care le faceți permanent pentru consolidarea relațiilor dintre statele şi popoarele noastre. Vă consider prieteni apropiaţi, care nu sunteţi doar ambasadori ai statelor dumneavoastră în România, ci şi veritabili ambasadori ai României în capitalele unde vă trimiteţi în fiecare zi informările şi analizele diplomatice.

Sper ca anul 2017 să fie, mai mult decât anul care a trecut, un an al păcii, al progresului și prosperității pentru fiecare dintre țările noastre. Dar asta depinde numai de noi, de efortul nostru comun. La mulţi ani!”

”Este o cutumă ca această întâlnire să aibă loc la începutul fiecărui an”, a declarat Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, precizând că întâlnirea va avea loc pe 18 ianuarie, cu începere de la ora 12.00.

La reuniunea de anul trecut, Iohannis le-a transmis șefilor de misiuni diplomatice că parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO și la UE rămân pilonii fundamentali pe care se construiește politica externă a României. Cu acel prilej, însă, Klaus Iohannis a arătat că România își dorește și mai mult coerență din partea Uniunii Europene și mai multă rigoare în ceea ce privește agenda europeană.

Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai multă coerență și mai multă rigoare în ceea ce privește agenda europeană. România își menține obiectivul aderării la Spațiul Schengen. România va continua să se implice în rezolvarea crizei refugiaților. Parteneriatul strategic cu SUA rămâne un pilon esențial al politicii externe a României“, a transmis Klaus Iohannis atunci.

Citiți și ANALIZĂ Cum și-a schimbat președintele Klaus Iohannis viziunea de politică externă după un an de mandat

În 2015, la prima sa întrevedere cu ambasadorii acreditați la București, șeful statului a ținut un discurs centrat pe asumarea obiectivului de europenizare a României în timpul mandatului său, făcând o pledoarie extinsă pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

”Europa poate garanta prosperitarea şi securitatea tuturor cetăţenilor săi, fără să atenteze la ceea ce a câştigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la Spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro”, a declarat Iohannis în primul său discurs de politică externă ca lider al țării.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de numire în funcție a noilor procurori șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Gabrielei Scutea, pe o perioadă de trei ani, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful statului a semnat decretele pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a lui Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de trei ani şi pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Elenei-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de trei ani.

Pe 14 februarie, Secţia pentru procurori a CSM a anunţat că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Secţia pentru procurori a CSM a înaintat şefului statului propunerile ministrului Justiţiei pentru numirea în cele trei funcţii, însoţite de avize.

Secţia a acordat următoarele avize: Gabriela Scutea – aviz negativ pentru funcţia de procuror general al PICCJ; Crin Nicu Bologa – aviz pozitiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA; Giorgiana Elena Hosu – aviz negativ pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct în mandatul Laurei Codruța Kovesi 2006-2013. A îndeplinit funcţia de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană 2013-2016 şi a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiției 2016-2017.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. 

Crin Bologa a fost adjunct al Parchetului Sălaj, a condus DNA Cluj între 2005 și 2008. Este procuror din 1996.

Continue Reading

POLITICĂ

Corina Crețu, despre „yesmenii„ criticați de Tăriceanu: nu e nicio conspirație mondială. Sunt mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu a criticat, duminică, la Convenția anuală a PRO Romania, pierderea oportunităților oferite de Uniunea Europeană. Comentând afirmațiile liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, referitoare la reprezentarea intereselor naționale de către ”yesmeni”, fostul Comisar european a confirmat că există mulți oameni care nu au curajul să reprezinte interesele României.  Arătând că nu există nicio conspirație mondială împotriva țării, Corina Crețu a oferit propriul exemplu, amintind de momentul în care a blocat tăierile de bani europeni pentru România prin depunerea mandatului de comisar în semn de protest.

© Corina Crețu – Facebook

„Degeaba ne facem complimente după ce s-au pierdut miliarde de euro. Cum explicam eu oamenilor faptul că și acum 70% din banii europeni care i se cuvin României, din 2014 i se cuvin și care și acum așteaptă la Bruxelles să fie accesați. Stăteam cu orele, cu zeci de experți în primăria capitalei să ajutăm bucureștenii, în timp ce în Guvernul României, oamenii nu știau decât să o sape, cum să îi tragă preșul de sub picioare și să nu o lase să facă niciun proiect.

La insistențele mele și ale CE, în final, ultimul act pe care l-am semnat a fost centura Bucureștiului, după doi ani de tergiversări Îmi pare foarte rău dar nu pot să uit aceste lucruri.Nu pot să uit că am alocat banii pentru metroul din București 250 de milioane de euro în februarie 2017. Exact acum trei ani, iar Drumul Taberei este și acum dat peste cap ca să nu se spună că ”Corina Crețu a dat bani” sau că Gabriela Firea nu face ceva. Haideți să fim serioși și-au bătut joc de oportunitățile pe care le-am avut de la Uniunea Europeană. Pentru că, domnule Tăriceanu, nu e nicio conspirație mondială împotriva României. Domnul Tăriceanu a avut dreptate doar atunci când a spus că sunt „Yesmeni„.

Într-adevăr sunt atât de mulți oameni care nu au curajul să apere interesele României dar nu pot să îi acuz pus pe alții că și urmăresc interesele proprii.Eu m-am dus cu mandatul pe masă la domnul președinte Junker când s-a făcut proiectul de buget pentru 2021-2027 și i-am spus că eu nu pot să merg în Parlamentul European și să prezint un buget care are tăieri masive pentru țările cele mai sărace, pentru că se introdusese un indicator pe migrații, care era un ”Robin Hood” în sens invers, care lua de la săraci și dădea la bogați”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending