Connect with us

POLITICĂ

VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

Published

on

Președintele Klaus Iohannis are miercuri o întrevedere cu șefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, prilej cu care șeful statului urmează să prezinte principalele direcții de politică externă vizate de România.

Discursul integral al președintelui, remis de Administrația Prezidențială:

„Mulțumesc, domnule Decan al Corpului Diplomatic pentru cuvintele frumoase pe care le-aţi rostit,

Domnule Ministru al Afacerilor Externe,

Doamnă Ministru-delegat pentru Afaceri Europene,

Excelenţele Voastre doamnelor şi domnilor Ambasadori,

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să încep prin a vă ura un sincer şi călduros «La mulți ani!». De asemenea, vă doresc realizarea pe deplin a obiectivelor legitime ale statelor şi popoarelor pe care le reprezentaţi în România, astfel încât pacea şi securitatea internaţionale să devină, tot mai mult, o realitate palpabilă.

Noul an găseşte România cu un nou Parlament şi un nou Guvern, în urma alegerilor din 11 decembrie 2016. Acestea, alegerile, s-au desfăşurat în cele mai bune condiţii din punct de vedere democratic şi al organizării lor. Este totodată pozitiv faptul că niciun partid extremist, xenofob sau eurofob nu a intrat în legislativ, ceea ce arată elocvent maturitatea societăţii româneşti.

Doresc, în acest context, în virtutea atribuţiilor constituţionale pe care le am în calitate de Preşedinte al României, să vă asigur că politica externă şi de securitate a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale ca şi până acum. Din punct de vedere politic, România trebuie să se menţină, în regiunea noastră, ca pilon de stabilitate şi predictibilitate. Trebuie continuată întărirea statului de drept şi trebuie păstrată stabilitatea economică, pe baza creşterii sustenabile de până în prezent, care a fost, în 2016, din datele disponibile până acum, cea mai mare din Uniunea Europeană – 4,8%.

Subliniez responsabilitatea deosebită pe care o are, în acest sens, noul guvern al României.

La întâlnirea noastră de anul trecut vă spuneam că «România este puternică în hotărârea sa de a fi o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată, în consecvența și predictibilitatea acțiunilor sale în raport cu partenerii externi și în loialitatea față de valori și principii». Aceste cuvinte sunt la fel de valabile şi astăzi.

Iar pilonii fundamentali ai politicii noastre externe rămân aceiaşi: aprofundarea Parteneriatului nostru Strategic cu Statele Unite şi consolidarea Uniunii Europene şi a NATO.

Astfel, sunt convins că Parteneriatul Strategic româno-american, care în acest an împlineşte 20 de ani de la lansare, va continua să se dezvolte şi să se aprofundeze. Noua Administrație americană se instalează în aceste zile la Casa Albă, cu un nou Preşedinte, domnul Donald Trump, căruia îi reiterez urările de deplin succes în îndeplinirea mandatului de înaltă responsabilitate pentru Statele Unite şi pentru întreaga lume. Contactele numeroase, inclusiv la nivel înalt, pe care le-am avut după alegerile din noiembrie din Statele Unite ale Americii, mi-au reconfirmat angajamentul clar şi ferm al SUA pentru parteneriatul cu România.

Aşadar, vom continua să lucrăm îndeaproape cu partenerii americani pentru a da şi mai multă substanţă dimensiunilor esenţiale ale parteneriatului strategic. În planul politic-militar şi de securitate, vom acţiona inclusiv pentru intensificarea cooperării în aplicarea deciziilor Summit-ului de la Varşovia şi în pregătirea celui din acest an.

De asemenea, vom dezvolta pe mai departe cooperarea bilaterală pentru combaterea terorismului, care este o prioritate pentru noi.

România va trebui să continue să crească cheltuielile pentru apărare, ajungând în bugetul din acest an la nivelul de 2% din PIB, aşa cum ne-am angajat încă de la începutul mandatului meu, prin consensul tuturor forţelor politice, şi aşa cum a promis noua coaliţie guvernamentală şi Guvernul, chiar astăzi. Astfel, înţelegem să ne asumăm partea noastră de răspundere pentru asigurarea securităţii internaţionale, în cadrul NATO, dar nu numai.

În egală măsură, va trebui să lucrăm împreună cu Statele Unite pentru dezvoltarea dimensiunii economice a parteneriatului, inclusiv în privinţa investiţiile, dar şi privind cercetarea, inovarea, educaţia şi, nu în ultimul rând, în privinţa eliminarea vizelor.

În ce priveşte obiectivul consolidării Uniunii Europene, aşa cum am mai spus, România va trebui să fie un contributor serios, angajat şi foarte activ în dezbaterea privind viitorul proiectului european. Rezultatele acestui proces de reflecţie aprofundată trebuie să fie o Uniune orientată spre rezultate pragmatice şi coerente, o Uniune flexibilă şi mai apropiată de cetăţenii europeni.

Vrem o aprofundare a integrării europene, aceasta fiind una din soluţiile pentru multiplele crize europene pe care le traversăm. Trebuie şi vrem să fim parte a nucleului de integrare al Uniunii, obiectiv strategic de care depinde dezvoltarea noastră pe termen lung.

Reiterez în acest context priorităţile noastre strategice: securitatea internă şi externă a Uniunii, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri şi consolidarea pieţei interne. Cetăţenii români – cei mai pro-europeni – au nevoie de o Uniune mai pragmatică şi mai coerentă, mai flexibilă şi care îşi respectă principiile şi valorile fundamentale, mai puternică, mai prosperă, mai sigură și, cel mai important, mai credibilă. Trebuie să acţionăm ferm în acest scop.

Suntem, de asemenea, pregătiţi să participăm la negocierile privind Brexit, aşa cum am arătat şi la ultimul Consiliu European. Cum am precizat deja, rezultatul negocierii trebuie să reflecte pe deplin prezervarea drepturilor lucrătorilor români. Reamintesc totodată interesul nostru pentru consolidarea cooperării strategice cu Marea Britanie, importantă pentru România şi pentru securitatea europeană.

Vor trebui intensificate pregătirile pentru Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene din 2019, astfel încât să avem un mandat de succes, şi contez pe sprijinul dumneavoastră în acest scop. Nu în ultimul rând, trebuie să sprijinim activ şi concret procesul de punere în aplicare a noii Strategii Globale a Uniunii Europene.

În ce priveşte obiectivul consolidării NATO, România va acţiona pentru aplicarea întocmai a deciziilor Summit-ului de anul trecut, care a luat deciziile cele mai bune pentru întărirea flancului estic, prin prezenţa înaintată, inclusiv în România. Mă bucur să constat progresele vizibile privind operaționalizarea brigăzii multinaţionale, intensificarea ritmului exerciţiilor navale în Marea Neagră, cu participarea mai multor aliaţi, şi privind angajamentul unor aliaţi importanţi privind prezenţa aeriană în România, cărora le mulţumesc şi pe această cale.

În acelaşi timp, trebuie pregătit corespunzător Summit-ul din acest an, care, dincolo de faptul că va fi primul la care participă noul Preşedinte american, trebuie să continue procesul de adaptare a NATO la noul mediu complex de securitate.

Acest Summit cu caracter strategic va trebui, în principal, să se plaseze în continuarea dezbaterii de la Varşovia privind noua postură de apărare şi descurajare a NATO. De asemenea, ar trebui să declanşeze un proces de reflecţie privind relaţia Alianţei cu Rusia, respectiv privind necesitatea modernizării Conceptului Strategic din 2010, şi să identifice noi modalităţi de sprijin pentru partenerii NATO. Totodată, va trebui să examineze modul în care Alianţa se poate implica mai mult în combaterea terorismului.

În acest context, România va susţine continuarea şi dezvoltarea Formatului Bucureşti, extrem de util pentru atingerea rezultatelor Summit-ului de anul trecut, şi de aceea vom sprijini organizarea unei noi reuniuni în Polonia a unei noi reuniuni la nivelul şefilor de stat sau guvern.

Doamnelor şi domnilor,

Din păcate, eforturile internaţionale pentru soluţionarea crizei din estul Ucrainei nu au progresat, iar Acordurile de la Minsk sunt în continuare neaplicate. Anul 2017 va trebui să aducă rezolvarea acestei crize, pentru a evita perpetuarea conflictului sub formă de conflict prelungit, cu afectarea capacităţii Ucrainei de a duce mai departe procesul de reforme.

Se menţine ocuparea ilegală a Crimeii, iar militarizarea acesteia şi a Mării Negre a continuat anul trecut. Prin urmare, la Consiliul European din decembrie, am susţinut alături de ceilalţi şefi de stat şi guvern prelungirea sancţiunilor, care vor trebui menţinute atât timp cât Acordurile de la Minsk nu sunt implementate.

În Republica Moldova, am asistat la primele alegeri prezidenţiale directe după mult timp. Reiterez aşteptarea României ca noul preşedinte să acţioneze conform atribuţiilor sale constituţionale. O spun inclusiv în lumina declarațiilor sale cele mai recente. Indiferent de acestea, Romania va continua sa sprijine drumul european al Republicii Moldova. Republica Moldova are nevoie de stabilitate, de implicarea responsabilă – subliniez acest cuvânt, responsabilă – a tuturor factorilor politici și instituționali în continuarea și consolidarea procesului de reforme. Aceste reforme sunt esenţiale pentru modernizarea statului și susținerea parcursului european, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

În acest scop şi pe această bază, reafirm sprijinul ferm al României pentru viitorul european al Republicii Moldova şi subliniez deschiderea României, în acest context, cu privire la dezvoltarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, pentru continuarea proiectelor de cooperare bilaterale cu Guvernul şi cu autorităţile locale din Republica Moldova.

De aceea, la ultima şedinţă a CSAT de anul trecut am adoptat un Plan de Acţiune privind abordarea strategică a relaţiei României cu Republica Moldova. Obiectivul nostru strategic, reflectat în acest plan, este susţinerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană şi a conectării pro-europene a Chişinăului, precum şi existenţa unor instituţii puternice şi a unei democraţii solidă. În acest proces, România poate şi trebuie să joace un rol principal, să investească mai mult. Efortul României va trebui sistematizat şi concentrat instituţional astfel încât rezultatele să fie vizibile, concrete şi palpabile pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Reiterez, în acest context, vorbind despre Vecinătatea Estică, importanţa unei bune pregătiri a Summit-ului Parteneriatului Estic din noiembrie 2017. Reafirm astfel necesitatea ca Parteneriatul Estic să depăşească stadiul la care s-a ajuns la Summit-ul de la Riga din 2015. El trebuie să fie mai eficient în aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene, să sprijine proactiv reforma din statele partenere şi să contureze, la nivel concret, perspectiva europeană pentru partenerii care o doresc.

În ce priveşte Vecinătatea Sudică, combaterea migraţiei ilegale se va menţine ca prioritate pentru România, care trebuie să continue susţinerea concretă şi substanţială a întăririi frontierelor externe ale Uniunii, ca şi până acum. Combaterea terorismului va rămâne, la rândul său, printre cele mai importante domenii de acţiune pentru statul român.

Dar aceste fenomene nocive pentru securitatea noastră, a tuturor, nu pot să aibă o soluţionare corespunzătoare fără rezolvarea durabilă a conflictelor din Orientul Mijlociu, mai ales a celui sirian, despre care am discutat şi la Consiliul European din decembrie. Consider că Uniunea Europeană trebuie să fie mult mai activă în procesul politic de negociere a tranziţiei din Siria. Soluţia politică, o repet, nu poate fi substituită de nicio opţiune militară.

Pe dimensiunea bilaterală, este esenţială dezvoltarea în continuare a parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României. Fără a mă putea referi, din raţiuni de timp, la toate aceste relaţii foarte importante, este centrală aprofundarea pe mai departe a parteneriatelor şi relaţiilor strategice cu Germania, Franţa şi Italia.

Acestea au primit un impuls puternic în urma vizitelor foarte bune la Bucureşti de anul trecut ale omologilor mei german, francez şi italian. Iniţierea, în luna noiembrie 2016, a mecanismului de dialog strategic cu Franţa, la nivelul miniştrilor de externe şi ai apărării, urmare a propunerii pe care am făcut-o şi care a fost acceptată cu prilejul vizitei de stat a Preşedintelui Hollande, este un exemplu care poate fi urmat şi pe alte coordonate bilaterale.

Trebuie dezvoltat în continuare parteneriatul strategic cu Polonia. Importanţa acestui parteneriat în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional, dar şi pe temele europene, acolo unde avem obiective comune, este evidentă. În egală măsură, trebuie rafinat parteneriatul strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune. Contăm pe angajamentul continuu al Turciei pentru valorile, principiile şi obligaţiile asumate în NATO şi în relaţia cu Uniunea Europeană.

În contextul regional cunoscut, Trilaterala informală pe teme de securitate România – Polonia – Turcia este un format relevant, pe care trebuie să îl continuăm şi să îl dezvoltăm.

Cooperarea strânsă cu statele baltice, angajamentul concret în sprijinul integrării europene şi euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest vor trebui să fie, de asemenea, coordonate ale acţiunii diplomatice a României din acest an. Continuarea dezvoltării relaţiei cu Ucraina, pe baza foarte bunelor rezultate ale vizitei Preşedintelui Poroşenko de anul trecut, va fi de asemenea pe agendă.

Nu pot fi neglijate nici Asia Centrală şi nici Orientul Mijlociu, cu accent pe dimensiunea economică, dar nu numai. În aceeaşi cheie preponderent economică, diplomaţia română va trebui să fie mult mai activă în promovarea relaţiilor cu statele din Asia, America Latină şi Africa.

Doamnelor şi domnilor,

La acest început de an, doresc să vă mulțumesc, din nou, pentru eforturile pe care le faceți permanent pentru consolidarea relațiilor dintre statele şi popoarele noastre. Vă consider prieteni apropiaţi, care nu sunteţi doar ambasadori ai statelor dumneavoastră în România, ci şi veritabili ambasadori ai României în capitalele unde vă trimiteţi în fiecare zi informările şi analizele diplomatice.

Sper ca anul 2017 să fie, mai mult decât anul care a trecut, un an al păcii, al progresului și prosperității pentru fiecare dintre țările noastre. Dar asta depinde numai de noi, de efortul nostru comun. La mulţi ani!”

”Este o cutumă ca această întâlnire să aibă loc la începutul fiecărui an”, a declarat Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, precizând că întâlnirea va avea loc pe 18 ianuarie, cu începere de la ora 12.00.

La reuniunea de anul trecut, Iohannis le-a transmis șefilor de misiuni diplomatice că parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO și la UE rămân pilonii fundamentali pe care se construiește politica externă a României. Cu acel prilej, însă, Klaus Iohannis a arătat că România își dorește și mai mult coerență din partea Uniunii Europene și mai multă rigoare în ceea ce privește agenda europeană.

Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai multă coerență și mai multă rigoare în ceea ce privește agenda europeană. România își menține obiectivul aderării la Spațiul Schengen. România va continua să se implice în rezolvarea crizei refugiaților. Parteneriatul strategic cu SUA rămâne un pilon esențial al politicii externe a României“, a transmis Klaus Iohannis atunci.

Citiți și ANALIZĂ Cum și-a schimbat președintele Klaus Iohannis viziunea de politică externă după un an de mandat

În 2015, la prima sa întrevedere cu ambasadorii acreditați la București, șeful statului a ținut un discurs centrat pe asumarea obiectivului de europenizare a României în timpul mandatului său, făcând o pledoarie extinsă pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

”Europa poate garanta prosperitarea şi securitatea tuturor cetăţenilor săi, fără să atenteze la ceea ce a câştigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la Spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro”, a declarat Iohannis în primul său discurs de politică externă ca lider al țării.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

România se angajează şi continuă să se angajeze necondiţionat în a sprijini parcursul european al Republicii Moldova, a declarat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, liderul PNL subliniind că dezideratul este acela de a regăsi România și Republica Moldova, împreună, în Uniunea Europeană.

Ciucă a participat, miercuri, alături de prim-ministrul Marcel Ciolacu, de premierul moldovean, Dorin Recean, şi de şeful Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, la Forumul Moldova – România: Capital Bridges.

Uniunea Europeană înseamnă stabilitate și dezvoltare, iar Republica Moldova are nevoie exact de aceste două constante. E ceea ce le-am spus participanților la conferința economică „Moldova Romania Capital Bridges”, organizată de Bursa de Valori București și Moldova Agroindbank. Tocmai de aceea, angajamentul nostru față de Republica Moldova este unul de sprijin necondiționat în parcursul său european. Dincolo de planul politic, susținerea României se vede și în evoluția relației economice din ultimii zece ani, de când este în vigoare acordul de asociere și liber schimb dintre Republica Moldova și UE. Schimburile comerciale dintre noi au crescut de la 1 miliard la 3 miliarde euro, România a devenit principalul investitor de peste Prut, iar interconectarea energetică este deja o realitate. Pentru fructificarea potențialului economic este nevoie de un cadru politic stabil. Sunt militar de carieră, iar această experiență îmi dă avantajul de a înțelege că stabilitatea și respectarea regulilor dau încredere investitorilor. Am convingerea că Republica Moldova își va împlini visul de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, unde stabilitatea și respectarea regulilor sunt normalitatea”, a scris Ciucă, pe Facebook.

“Apreciez organizarea acestui forum de cooperare economică şi interconectare a pieţelor de capital din România şi Republica Moldova, reprezintă un eveniment deosebit de important pentru ambele ţări. (…) Putem să constatăm cu toţii că de la ultimul eveniment până astăzi s-au produs foarte multe schimbări în contextul actual economic, în cel de securitate, iar datoria noastră este să privim cu realism şi fim în măsură să anticipăm astfel încât să facem faţă tuturor provocărilor şi ameninţărilor. Criza de securitate generată de agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina ne-a obligat să reevaluăm ameninţările externe şi obligatoriu să gândim strategii pe termen mediu şi lung. Pe de altă parte, în aceste vremuri complicate avem datoria să rămânem optimişti şi să generăm încredere şi siguranţă”, a declarat Nicolae Ciucă, citat de Agerpres.

El a punctat că în ultimii doi ani s-au realizat legături puternice între România şi Republica Moldova şi acţiuni comune.

“Şi astăzi putem împreună să gândim modul în care putem să întărim parteneriatul economic şi să consolidăm interconectarea pieţelor de capital. Angajamentul nostru faţă de Republica Moldova este unul de netegăduit, am sprijinit şi vom sprijini prin toate deciziile noastre agenda europeană a Republicii Moldova, mă refer la obţinerea statutului de stat candidat şi desigur la deschiderea negocierilor de aderare. România se angajează şi continuă să se angajeze necondiţionat în a sprijini parcursul european al Republicii Moldova”, a declarat Ciucă.

El a subliniat că, în prezent, România este primul partener comercial al Republicii Moldova.

De asemenea, acesta a punctat că România a devenit principalul investitor în Republica Moldova, valoarea investiţiilor ridicându-se la suma de 400 de milioane de euro.

“Toate aceste cifre au fost dublate de măsurile pe care le-am luat atunci când a fost nevoie pe domeniul energetic, de interconectare mai bună a reţelelor energetice, fie că vorbim de energie electrică, fie că vorbim de gaze naturale”, a afirmat Ciucă.

Totodată, Ciucă a menţionat că România a devenit principala piaţă de export pentru Republica Moldova.

” Exportul de mărfuri din Republica Moldova către România a atins procentul de 31,6%”, a declarat Ciucă.

Preşedintele Senatului a reiterat faptul că România va continua să sprijine şi să vorbească despre ceea ce înseamnă apartenenţa la valorile Uniunii Europene.

“Uniunea Europeană înseamnă stabilitate şi dezvoltare, Republica Moldova are nevoie de stabilitate şi dezvoltare. Până în momentul de faţă, sper să nu greşesc, Republica Moldova a primit un sprijin de aproximativ 1,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, de la BEI şi de la BERD. Sigur, banii nu sunt suficienţi pentru a putea să fie angajate şi rezolvate toate problemele cu care se confruntă Republica Moldova, dar sunt convins că (…) tot ceea ce înseamnă parcursul acesta de preaderare va constitui un sprijin şi un angajament al Guvernului Republicii Moldova, astfel încât să-şi îndeplinească acest deziderat. Şi, desigur, este un deziderat şi al nostru ca, în final, să ne regăsim împreună, România şi Republica Moldova, în interiorul Uniunii Europene”, a declarat Ciucă.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Marcel Ciolacu a anunțat lista PSD pentru europarlamentare. Aceasta va fi deschisă de Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu

Published

on

© PSD

Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu deschid lista PSD pentru europarlamentare, a anunţat joi premierul Marcel Ciolacu, preşedinte al PSD.

Lista aprobată joi de Consiliul Politic Naţional al PSD îi are pe primele locuri pe Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda, Victor Negrescu, Vasile Dîncu, Gheorghe Cârciu, Dragoş Benea, Dan Nica, Ştefan Moşoiu, Roxana Mînzatu, Andi Cristea, a precizat liderul PSD.

Lista va fi una comună cu PNL.

 

Lista social-democraţilor pentru europarlamentare va fi una comună cu PNL.

Preşedintele PNL Nicolae Ciucă a anunţat, joi, că partidul a aprobat în şedinţa Biroului Politic Naţional lista cu liberalii care vor candidat pentru alegerile europarlamentare. Pe listă se găsesc Rareş Bogdan, Adina Vălean, Daniel Buda, Siegfried Mureşan, Mircea Hava, Gheorghe Falcă, Virgil Popescu, Alexandru Muraru şi Mara Mareş.

Ciucă a mai spus că a fost validat şi candidatul comun pentru Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, candidaţii pentru primăriile Sectorului 1 şi 6 şi cei 21 de candidaţi ai PNL pentru funcţia de preşedinte de Consiliul Judeţean şi alţi 21 pentru municipii reşedinţă de judeţ. Un Consiliu Naţional al PNL va avea loc pe 24 martie pentru a valida alianţa electorală cu PSD şi fdefinitivarea fuziunii cu ALDE.

Partidele din coaliție trebuie, de asemenea, să decidă cine va fi candidatul cap de listă după ce fosta șefă a Reprezentanței Comisiei Europene în România Ramona Chiriac s-a suspendat de pe lista alianţei PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare după discuţiile din spaţiul public referitoare la această candidatură.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Nicolae Ciucă a prezentat candidații PNL pentru Parlamentul European: Vor apăra cauza României și vor găsi soluții europene la problemele românilor

Published

on

© PNL

Candidații Partidului Național Liberal la alegerile europene vor merge în Parlamentul European să apere cauza României, să faciliteze atragerea de fonduri pentru dezvoltare și să găsească soluții europene la problemele românilor, a afirmat joi președintele PNL, Nicolae Ciucă, prezentând echipa de candidați.

“Lista PNL pentru alegerile europarlamentare este formată dintr-o echipă de oameni performanți, serioși și care au dovedit că pot obține rezultate pentru România și pentru români”, a spus Ciucă.

Primii zece candidați sunt Rareș Bogdan, actualul lider al delegației eurodeputaților români din PPE, Dan Motreanu, membru al Parlamentului European, Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din PE, Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din PE, negociator-șef al bugetului UE 2024 și co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență, Mircea Hava, europarlamentar, Gheorghe Falcă, europarlamentar, Virgil Popescu, fost ministru al energiei, Alexandru Muraru, deputat și președinte PNL Iași, și Mara Mareș, președinte al Tineretului Național Liberal.

“Candidații PNL vor merge în Parlamentul European să apere cauza României, să faciliteze atragerea de fonduri pentru dezvoltare și să găsească soluții europene la problemele românilor”, a precizat Ciucă.

Liderul PNL a precizat că liberalii au votat în Biroul Politic Național și Alianța cu PSD pentru alegerile europarlamentare, pe care o vor valida în Consiliul Național de duminică.

Ciucă a punctat că această alianță este una pentru stabilitate și dezvoltare.

“Am lăsat deoparte diferențele politice pentru ca România să aibă o voce mai puternică în Europa. Pentru a obține un sprijin mai mare pentru fermierii români, pentru a absorbi mai multe fonduri europene, pentru a avea drumuri mai bune și mai sigure și pentru a realiza investiții în domenii-cheie, cum sunt sănătatea sau educația”, a conchis el.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.13 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO15 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE16 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA19 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.19 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending