Corespondență din Bruxelles
Președintele Klaus Iohannis și președinta Maia Sandu au avut joi seară o convorbire telefonică, prima de acest fel a celor doi lideri de ambele maluri ale Prutului după ce șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.
“Președintele României a vorbit la telefon cu Maia Sandu, a felicitat-o, s-au declarat amândoi bucuroși pentru decizia istorica luată astăzi în Consiliul European și au reafirmat continuarea colaborării strânse care a făcut posibil succesul de astăzi”, a transmis Administrația Prezidențială.
Convorbirea telefonică a avut loc după ce șeful statului a făcut anunțul deciziei istorice a Consiliului European și a susținut declarații de presă.
“Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și ceilalți lideri europeni.
În documentul adoptat, liderii invită Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei cu privire la cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. De asemenea, se precizează că “Consiliul va decide cu privire la măsurile ulterioare după ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”.
În ceea ce privește Georgia, Consiliul European s-a declarat “pregătit să acorde Georgiei statutul de țară candidată după ce vor fi abordate prioritățile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei”.
Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri, conchide sursa citată.
Scurt istoric al unor demersuri istorice, sub tirul rachetelor Rusiei
La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.
Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.
La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.
Ucraina, Republica Moldova și Georgia au trimis răspunsurile lor la chestionarele de aderare pe parcursul lunilor aprilie și mai.
Comisia Europeană s-a pronunțat la 17 iunie, la o zi distanță după vizita la Kiev a liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României, în favoarea acordării statutului de candidat la Uniunii Europene atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova, într-o recomandare istorică pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei către liderii tuturor statelor membre care se vor confrunta cu presiunea unei decizii la fel de istorice la Consiliul European din 23-24 iunie. În ceea ce privește cererea de aderarea depusă de Georgia, Comisia Europeană recomandă să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene, iar statutul de țară candidată să fie aprobat după ce vor fi abordate o serie de priorități. Drept consecință, peste 100.000 de georgieni au manifestat luni seară pe străzile capitalei Tbilisi, pe acordurile “Odă Bucuriei, imnul UE, cerând racordarea țării lor la construcția europeană.
Anterior acestei recomandări, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au adoptat o declarație politică în care au făcut un apel puternic la șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană, care se vor reuni la Bruxelles în perioada 23-24 iunie, să acorde statutul de țări candidate la UE Ucrainei și Republicii Moldova.
Joi, înainte ca liderii europeni să formalizeze statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut adoptarea acestei decizii.
Așa cum este prevăzut la articolul 49 din Tratatul UE, orice țară europeană care respectă valorile menționate la articolul 2 și se angajează să le promoveze poate solicita să devină membră a Uniunii Europene. Decizia privind o nouă aderare la UE este luată în unanimitate de către Consiliu, după consultarea Comisiei și obținerea aprobării Parlamentului.
Țările candidate în prezent sunt Albania, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia. Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt țări potențial candidate.