Connect with us

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR privind Codurile penale: Cer Parlamentului să respingă modificările aduse legislației penale, care s-au dovedit adevărate atentate la siguranța cetățeanului

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a reacționat luni la decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Codurilor penale, șeful statului transmițând că această soluție arată că că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Constituției.

”Decizia pronunțată astăzi de către Curtea Constituțională, prin care s-a constatat neconstituționalitatea legilor de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, sancționează, pentru a doua oară, demersul legislativ al coaliției PSD-ALDE. Această soluție arată, o dată în plus, că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Legii fundamentale. Adoptate de Parlament în numai câteva săptămâni, fără nicio fundamentare sau consultare cu sistemul judiciar și societatea civilă, modificările asupra legislației penale au avut un singur scop: protejarea infractorilor în detrimentul persoanelor vătămate, elaborarea unui întreg set de proceduri menite să slăbească statul și să încurajeze fenomenul infracțional”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro.

În contextul invalidării celor două legi de către CCR, președintele Iohannis solicită coaliției PSD-ALDE ”să abandoneze pretinsa reformă în domeniul penal”.

Cer, de asemenea, Parlamentului să respingă în totalitate modificările aduse legislației penale și să revină asupra schimbărilor toxice operate deja în legile justiției, care s-au dovedit adevărate atentate la adresa siguranței cetățeanului. Adaptarea legislației la standardele statului de drept, inclusiv la jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se realizeze cu bună credință, transparent și în urma evaluării aprofundate a impactului intervențiilor legislative preconizate”, a mai spus președintele.

În declarația sa, șeful statului a reamintit de votul dat de cetățenii români la referendumul din 26 mai.

”Atenționez majoritatea parlamentară PSD-ALDE că respectarea votului cetățenilor dat la referendumul din 26 mai este obligatorie. În acest sens, este imperativă transpunerea cât mai urgentă în legislație a prevederilor Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României. Am inițiat acest Acord tocmai pentru a consfinți voința suverană exprimată de cetățenii români la referendum, în susținerea statului de drept și împotriva afectării independenței sistemului judiciar. Chiar dacă PSD și ALDE au refuzat semnarea documentului, acesta nu poate fi ignorat, iar prevederile sale trebuie duse la îndeplinire de către întreaga clasă politică”, a conchis Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Ministerul Justiției a demarat procedura de selecție a candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul UE

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Ministerul Justiției a demarat procedura de selecție a candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, întrucât unul dintre cele două posturi se vacantează începând cu data de 7 octombrie, informează un comunicat al instituției.

La data de 7 aprilie 2021 a fost aprobată de către Guvernul României, prin memorandum, Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene.

 România este invitată să transmită o propunere pentru postul vacant de judecător până la finalul lunii iunie 2021. Mandatul de judecător pentru care se va transmite propunerea rezultată din prezenta procedură de selecție va acoperi perioada 7 octombrie 2021 – 31 august 2022.

Membrii Tribunalului sunt aleși dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani, după consultarea comitetului.

Judecătorii nu pot exercita nicio funcție politică sau administrativă. Aceștia nu pot exercita nicio activitate profesională, fie că este sau nu remunerată, în afara cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepțional.

La instalarea în funcție, judecătorii își iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata funcției lor și după încetarea acesteia, obligațiile care decurg din această funcție, în special îndatoririle de a da dovadă de onestitate și de discreție în acceptarea anumitor poziții sau avantaje, după încetarea funcției lor.

Persoanele interesate își pot depune candidatura până la data de 16 mai, exclusiv în format electronic, la adresa de email: selectie.tue@just.ro. 

Candidații ale căror dosare au fost selectate vor fi notificați individual, în vederea susținerii unui interviu în fața Comisiei de selecție, prezidate de ministrul justiției. Interviul va fi organizat în perioada 7-10 iunie 2021, la sediul Ministerului Justiției sau prin mijloace de comunicare la distanță.

Continue Reading

MCV

Un raport al Senatului francez cere menținerea MCV pentru România și Bulgaria: Franța consideră prematură ridicarea MCV

Published

on

© European Commission/ Twitter

Franța consideră că este prematură ridicarea MCV-ului pentru România și Bulgaria, atât timp cât obiectivele de referință fixate pentru fiecare dintre țări nu sunt pe deplin atinse, arată un raport de informare al Comisiei pentru afaceri europene a Senatului francez privind statul de drept în Uniunea Europeană.

”Trebuie remarcat faptul că Franța consideră încă prematură ridicarea MCV-ului, inclusiv pentru Bulgaria, apreciind că progresul adevărat nu poate fi confirmat doar prin angajamente politice”, este subliniat în acest raport, relatează Hotnews.ro.

”Din punctul de vedere al Franţei, MCV trebuie menţinut, atât timp cât obiectivele de referinţă stabilite pentru fiecare dintre cele două ţări nu au fost pe deplin atinse”, se mai arată în document.

Raportul cu pricina vine pe fondul unei intensificări a dialogului politic între România și Comisia Europeană pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Recent, vicepreședintele executivului european Vera Jourova a avut întruniri prin videoconferință cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna, cu ministrul justiției Stelian Ion și cu președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban.

Jourova a arătat că România poate încheia Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justitie anul acesta, urmând ca tuturor statelor membre să li se aplice doar mecanismul privind statul de drept.

“Pe MCV vom emite un raport probabil în vară și care va reflecta ultimele evoluții în derulare, inclusiv legile pe care le-am menționat. În același timp, adunăm date și pentru raportul privind statul de drept care va fi publicat în iulie. Dacă totul merge bine anul acesta și dacă vedem transpuse în realitate recomandările din MCV legate de legile justiției, mecanismul ar putea fi încheiat iar anul viitor România ar putea fi pentru prima dată evaluată numai în contextul raportului privind statul de drept ca toate celelalte state membre. Acesta este și planul meu pentru că aș vrea o standardizare a proceselor de evaluare în toate statele membre și să punem capăt MCV, un mecanism vechi de 13 ani și care este un exercițiu ieșit din comun, nu ca cel normal pe care l-am pornit cu evaluarea statului de drept în toate țările membre”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene în urmă cu trei săptămâni într-un interviu pentru Radio România.

Următorul raport MCV pentru România și Bulgaria va fi publicat în luna iulie, iar cel de-al doilea raport privind statul de drept în toate țările UE la începutul toamnei.

Guvernul a aprobat în luna ianuarie un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens până în această vară.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministrul Justiției solicită Comisiei de la Veneția un aviz în legătură cu proiectul de desființare a Secției speciale

Published

on

© Stelian Ion/ Facebook

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a anunțat luni că va trimite o solicitare Comisiei de la Veneția pentru un aviz în legătură cu proiectul de lege privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ), adoptat în Camera Deputaților cu amendamentul potrivit căruia magistrații nu pot fi trimiși în judecată decât cu încuviințarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), informează Agerpres.

Stelian Ion a susținut o conferință de presă în care a explicat că nu este autorul amendamentului mai sus amintit, această variantă fiind soluția de compromis în vederea adoptării proiectului.

”Vreau să vă spun că, în cursul zilei de astăzi, deja este redactată solicitarea, voi trimite o solicitare de aviz din partea Comisiei de la Veneţia pe acest proiect de alege şi pe acest amendament, pentru că lucrurile trebuie să fie clare. Ni s-a solicitat: întotdeauna când aveţi de făcut anumite modificări pe legile Justiţiei este bine să existe o asemenea consultare. Eu apreciez că este bine să avem acel aviz”, a precizat ministrul Justiției.

Acesta a explicat că amendamentul prin care se solicită avizul CSM pentru trimiterea în judecată a magistraților a fost votat în Camera Deputaților ca o variantă de compromis. ”Trebuie cumva asumat şi de către cei care au votat acest amendament. Pe de altă parte, ar trebui asumat şi de cei care au considerat că este nevoie de garanţii suplimentare. Eu am spus foarte clar de la bun început că trebuie să desfiinţăm această Secţie specială, fără a aduce alte amendamente şi fără aceste aşa-zise garanţii. Aceasta a fost opinia consecventă a Ministerului Justiţiei şi a Guvernului pe această chestiune”, a explicat Stelian Ion.

Camera Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.

Secția specială a reprezentat un punct de îngrijorare pentru experții Comisiei de la Veneția, care a solicitat autorităților române într-un raport dat publicității în luna iunie a anului 2019 să limiteze drastic utilizarea ordonanțelor de urgență și a avertizat că SIIG poate deveni un obstacol în lupta împotriva corupției.

De altfel, desființarea SIIJ a reprezentat unul dintre principalele puncte discutate de ministrul Justiției, Stelian Ion, cu comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders.

La momentul respectiv, oficialul român a reiterat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020, și anume Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Acestea reprezintă unele dintre temele abordate de Stelian Ion în discuțiile cu experții Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului European privind Statul de Drept.

”Apreciem cooperarea cu instituțiile din România în contextul noului Mecanism privind Statul de Drept şi contăm pe sprijinul dumneavoastră în consolidarea acestuia, la nivelul Uniunii Europene. În funcție de progresele înregistrate în perioada următoare, există premisele ca România să fie evaluată doar în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept, iar monitorizarea în context MCV să se finalizeze”, au declarat reprezentanții Comisiei Europene.

Garanții privind ridicarea MCV a primit și premierul Florin Cîțu, care a avut la mijlocul lunii martie o întrevedere în regim de videoconferință cu Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, după ce, anterior, aceasta a discutat și cu vicepremierul Dan Barna, dar și cu președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D10 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural. Avem companii și școli care au fost finanțate

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

U.E.2 hours ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță2 hours ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.2 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

ROMÂNIA2 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

NATO2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

ROMÂNIA3 hours ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending