Connect with us

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis reacționează după publicarea raportului MCV: Voi utiliza toate atribuțiile constituționale pentru a asigura independența justiției și un stat de drept funcțional

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, consideră că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției (MCV) reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliția de guvernare trebuie să țină cont.

FOTO: Administrația Prezidențială

Dacă acțiunile Guvernului și Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiției vor continua în aceeași direcție ca și până acum, România va face pași înapoi în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției”, consideră șeful statului, conform unui comunicat remis de către Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis împărtășește opinia Comisiei Europene conform căreia procesul de modificare a acestei legislații trebuie să fie unul cât mai transparent și cu luarea în considerare a poziției tuturor actorilor din sistemul judiciar.

”De la raportul din luna ianuarie 2017, care a consemnat progresele semnificative înregistrate pe parcursul anului 2016, în cel publicat astăzi, Comisia Europeană arată că doar una dintre cele 12 recomandări este implementată satisfăcător și doar la alte 3 recomandări s-au înregistrat progrese reale”, se mai arată în mesajul transmis de către președinte.

Citiți și Ministrul Justiției Tudorel Toader, după publicarea MCV: Concluzia raportului este că România își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV în actualul mandat al CE, pe parcursul anului 2018

Comisia Europeană atenționează că impulsul pentru reforma sistemului judiciar a fost în general pierdut pe parcursul anului 2017 și a încetinit procesul de îndeplinire a recomandărilor, existând riscul repunerii în discuție a unor subiecte pe care raportul din luna ianuarie 2017 le-a considerat ca fiind implementate.În cei zece ani care au trecut de la aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră a făcut progrese importante în domeniul justiției, progrese la care ultimele rapoarte MCV au făcut constant referire. În același timp, finalizarea monitorizării României prin acest mecanism depinde în mod direct de caracterul sustenabil și ireversibil al acestor reforme.

Klaus Iohannis mai atrage atenția că întregul efort făcut de România pentru întărirea reformelor în domeniul justiției și combaterea corupției poate fi periclitat de acțiunile unor oameni politici care refuză să accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetățenilor și nu a unor interese partizane sau de grup.

”Afectarea independenței sistemului judiciar și, în general, orice presiune sau încercare de a controla politic justiția, nu fac altceva decât să întoarcă România spre trecut”, mai spune șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis reiterează în mesajul său faptul că va uza de toate atribuțiile sale constituționale pentru a asigura independența justiției și un  stat de drept funcțional. Aceasta este viziunea unei Românii europene puternice, susținută prin vot de milioane de cetățeni.

Citiți și Comisia Europeană a publicat astăzi al doilea raport pe Justiție pentru România din acest an: Guvernul să evite regresul pentru a putea finaliza MCV până în anul 2019

Citiți și Comisia Europeană avertizează România în noul raport MCV: ”Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”

Comisia Europeană a publicat astăzi noul raport MCV într-un moment sensibil pentru justiția din România marcată de modificarea legilor justiției, de prevederile ce ar putea fi instituite privind pragul pentru abuz în serviciu și numirea procurorilor șefi, dar și de calitatea de suspect a președintelui Camerei Deputaților într-un dosar de fraudă cu fonduri europene. Raportul de astăzi analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.

De altfel, în raportul de astăzi, Comisia a arătat că România realizat progrese cu privire la recomandările 2 (Codul de conduită pentru parlamentari), 7 (Transparența și responsabilizarea CSM), 8 (Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT) și 12 (Operaționalitatea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate).

”În cursul perioadei de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017 în care s-au stabilit principalele recomandări pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor de referință cuprinse în MCV, s-au realizat progrese cu privire la o serie de recomandări, în special recomandarea 8, care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător, și, sub rezerva aplicării practice, cu privire la recomandările 2, 7 și 12. Deși punerea în aplicare a unora dintre recomandări progresa bine, în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare”, se arată în concluzia raportului. (recomandările sunt disponibile aici).

Comisia Europeană va evalua progresele realizate către sfârșitul anului 2018, când urmează să fie publicat următorul raport.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

Eurobarometru: 80% dintre români consideră esențială respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Rezultatele unui sondaj eurobarometru arată că cetățenii acordă o mare importanță respectării statului de drept. Respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația, este considerată esențială sau cel puțin importantă de către 80% dintre respondenții români și 89% la nivelul tuturor statelor membre.

Reamintim că cetățenii români în timpul alegerilor europene au participat si la referendumul pe justiție, propus de președintele României, Klaus Iohannis. Potrivit rezultatelor finale, referendumul pe justiție a fost validat cu un număr covârșitor de voturi. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

Citiți și: Președintele Klaus Iohannis, despre rezultatul la referendum: Peste 6 milioane de români au dat o lecţie dură populismului, discursului antieuropean. A câştigat România europeană, democratică

Procentajul respondenților care consideră importantă respectarea valorilor fundamentale ale UE variază: de la 78% în Letonia și Cehia, 80% în Estonia și România și până la 95% în Suedia, Germania și Belgia și 96% în Cipru și Grecia. În 16 țări, majoritatea consideră că acest aspect este esențial.

© Eurobaromentru

Acest eurobarometru a fost publicat în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat într-un document noi măsuri pentru consolidarea statului de drept în Uniunea Europeană. Una dintre măsuri va fi implimentarea unui ”raport anual” privind statul de drept, vizând toate statele membre ale UE pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept.

Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept, care să includă acest raport:Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”.

Citiți și: Frans Timmermans anunță în numele Comisiei Europene instituirea unui ”raport anual” privind statul de drept, ce vizează toate statele membre ale UE

Potrivit datelor furnizate de eurobarometru, peste 8 din 10 cetățeni afirmă că statul de drept trebuie respectat în toate celelalte state membre și peste 80 % din cetățenii UE sunt în favoarea îmbunătățirii principiilor fundamentale ale statului de drept.

Majoritatea cetățenilor (56 %) nu cred că sunt suficient de informați cu privire la situația statului de drept.

Sondajul Eurobarometru arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru rolul mass-mediei și al societății civile în tragerea la răspundere a politicienilor aflați la putere, cu peste 8 din 10 cetățeni considerând că este important ca mass-media și societatea civilă să își poată desfășura activitatea în mod liber și să poată formula critici la adresa guvernului fără riscul de a fi intimidați.

75% dintre români consideră că este esențial ca presa și mijlocele mass-media să nu fie intimidate sau constrânse.

© Eurobarometru

 

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministrul Justiției Ana Birchall, despre rapoartele GRECO: ”Când ești într-un club este nevoie să respecți regulile”

Published

on

© Calea Europeana

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a declarat marţi, referindu-se la recomandările din rapoartele GRECO despre România, că “este nevoie să respecţi regulile atunci eşti într-un club”.

Întrebată de jurnalişti înaintea publicării celour două documente dacă recomandările din rapoartele GRECO ar trebui să fie obligatorii, Birchall a spus: “Dumneavoastră ştiţi că atunci când, ca regulă generală, eşti într-un club, ca să spun aşa, e nevoie să respecţi regulile”.

”Pe recomandările din raportul GRECO permiteţi-mi să mă pronunţ după ce vor fi publicate”, a spus ministrul Justiției, citat de Agerpres.

Ministerul Justiţiei a publicat, marţi, rapoartele GRECO privind România din care reiese că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

În rapoartele publicate pe pagina Ministerului Justiției și citate de Digi24, GRECO le cere autorităţilor din România să ia măsuri hotărâte pentru a atinge progrese tangibile cât mai curând posibil. De asemenea, raportul organismului anticorupție al Consiliului Europei apreciază faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversata reformă din Justiţie.

Continue Reading

JUSTIȚIE

România, criticată în noile rapoarte GRECO: Țara noastră a făcut foarte puţine progrese în privinţa măsurilor anticorupţie

Published

on

©️ Council of Europe

Ministerul Justiţiei a publicat, marţi, rapoartele GRECO privind România din care reiese că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

În rapoartele publicate pe pagina Ministerului Justiției și citate de Digi24, GRECO le cere autorităţilor din România să ia măsuri hotărâte pentru a atinge progrese tangibile cât mai curând posibil. De asemenea, raportul organismului anticorupție al Consiliului Europei apreciază faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversata reformă din Justiţie.

Într-un raport precedent privind progresul măsurilor recomandate încă din 2015, GRECO a constatat faptul că România a îndeplinit complet doar patru din cele 13 recomandări, parţial trei şi nu a implementat deloc un număr de 6.

Într-un alt raport intermediar realizat ca urmare a reformelor din Justiţie, GRECO a constatat faptul că autorităţile din România au implementat doar una din 5 recomandări.

Cu referire la parlamentarii români, GRECO indică faptul că autorităţile de la Bucureşti nu au revizuit încă, aşa cum era cerut, regulile şi practica procesului legislativ. În ciuda apelului făcut de GRECO de a limita folosirea ordonanţelor de urgenţă doar în cazuri excepţionale, autorităţile române au continuat să folosească ordonanţele pentru importante modificări legislative.

Alte deficienţe constatate: nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită pentru parlamentari şi domeniul incriminării conflictului de interese rămâne limitat.  

GRECO regretă faptul că nu s-a introdus însă un set robust de limitări în privinţa cadourilor pentru parlamentari. Mai mult, parlamentarii găsiţi în incompatibilitate sau în conflict de interese nu sunt sancţionaţi cum trebuie. Nu a fost făcut niciun progres în privinţa reglementării activităţilor de lobby.

Citiți și România, criticată în raportul GRECO privind corupția: Țara noastră are cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari

În privinţa reformelor sistemului juridic, GRECO avertizează asupra faptului că recentele tentative de dezincriminare ale unor fapte penale ar submina lupta împotriva corupţiei.

GRECO reclamă lipsa de acţiune în privinţa criteriilor obiective de selecţie şi revocare a procurorilor şefi. De asemenea, GRECO critică faptul că judecătorii Curţii Constituţionale au mărit rolul Executivului în numirea procurorilor şefi. Atacurile continue ale jucătorilor politici la adresa şefilor de parchete, revocarea din funcţie a procurorului şef DNA şi încercarea de revocare a procurorului general au ridicat suspiciuni asupra obiectivităţii procesului.

GRECO este foarte îngrijorat de faptul că autorităţile au ignorat recomandările privind abandonarea înfiinţării secţiei speciale de anchetare a magistraţilor. Raportul GRECO avertizează că noua legislaţie include amendamente care privesc numirea şi revocarea procurorilor şefi, independenţa procurorilor, toate acestea reprezentând o ameninţare la adresa independenţei justiţiei.

Pentru că nivelul de îndeplinire al recomandărilor GRECO rămâne în continuare nesatisfăcător, România va rămâne sub monitorizarea comisiei. GRECO a cerut autorităţilor din România să îndeplinească toate cerinţele din raport până pe data de 30 iunie 2020.

Rapoartele au fost publicate simultan, în limbile română şi engleză, pe paginile web ale Ministerului Justiţiei (www.just.ro) şi GRECO (www.coe.int/greco).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending