Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis reafirmă cu fermitate aspirațiile politicii externe a României: ”Triada conceptuală strategică SUA-UE-NATO va rămâne neatinsă”. Care au fost elementele principale din discursul anual al președintelui

Published

on

Triada conceptuală strategică a politicii externe a României, alcătuită din creşterea rolului țării în cadrul Uniunii Europene, consolidarea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi creșterea rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru NATO, va rămâne neatinsă, a susținut cu fermitate președintele Klaus Iohannis, marți, într-un discurs susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București.

Discursul, unul anual care marchează prezentarea și reafirmarea direcțiilor politicii externe a României, a fost marcat de exercitarea, în premieră, de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, șeful statului afirmând că factorii de decizie de la București vor acționa pentru a asigura eficiența acestui mandat de șase luni.

Dincolo de dimensiunea concretă a președinției României la Consiliul UE, așezată separat în discurs la finalul acestuia, elementele cheie aranjate ca jaloane principale ale politicii externe a Bucureștiului care au însoțit discursul lui Klaus Iohannis au fost: 1) reafirmarea constantei UE-SUA-NATO ca puncte cardinale ale acțiunii externe a statului român; 2) cooperarea regională cu axele sale Inițiativa celor Trei Mări și formatul București 9; 3) relațiile strategice bilaterale cu accent pe cele cu Franța și cu elementul de noutate numit Japonia și 4) augmentarea profilului internațional al României prin dobândirea unui nou mandat în cadrul Consiliului de Securitate al ONU și accederea în cadrul OCDE.

”Indiferent de scena foarte dinamică a politicii interne româneşti, pe care o cunoaşteţi foarte bine, în ceea ce priveşte afacerile europene toţi factorii de decizie ai României vor acţiona unitar şi cât mai eficient, astfel încât Preşedinţia Consiliului Uniunii să se desfăşoare în cele mai bune condiţii”, a spus Iohannis, precizând că exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene nu va genera situația ca celelalte constante şi priorităţi strategice ale României să intre pentru 6 luni pe un plan secundar.

”Astfel, triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă: dincolo de obiectivul creşterii rolului României în cadrul Uniunii Europene, care va fi – sper – maximizat de exercitarea Președinției, păstrăm obiectivul central al consolidării şi extinderii Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi pe cel al creşterii rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru Alianţa Nord-Atlantică”, a completat președintele.

Parteneriatul cu SUA și consolidarea în NATO, pe aceeași linie: România își menține angajamentele asumate

În discursul său, Klaus Iohannis a prezentat prioritățile României în direcția parteneriatului strategic cu SUA și a creșterii rolului țării noastre în NATO de o manieră convergentă, insistând asupra coerenței flancului estic al Alianței și al angajamentului Bucureștiului de aloca 2% din PIB pentru Apărare

Aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, în toate domeniile sale, va rămâne şi în continuare o prioritate pentru politica externă a României. (…) În ceea ce priveşte NATO, acest an va marca un moment important – aniversarea a 70 de ani de la crearea celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie, dar şi a 15 ani de la aderarea României la NATO. România va continua să susţină consolidarea Alianţei şi întărirea coerenţei sale, inclusiv a coerenţei Flancului estic. Summitul aniversar de la finalul acestui an va fi un bun prilej pentru noi progrese în acest sens, iar România va acționa în acest scop în 2019. Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa cum ne-am asumat la nivel aliat.

Cooperarea regională: București 9 și Inițiativa celor Trei Mări

În condițiile în care președintele Klaus Iohannis a găzduit anul trecut, la București, summitul Inițiativei celor Trei Mări, o reuniune care a condus Inițiativa regională spre atingerea unei maturități politice, șeful statului a arătat că România va continua să ofere același interes și sprijin pentru acest format.

”Summitul de anul trecut al Inițiativei celor Trei Mări, pe care l-am organizat la Bucureşti, a marcat prin rezultatele sale concrete maturizarea politică şi conceptuală a Iniţiativei şi a confirmat valoarea sa adăugată pentru dezvoltarea regiunii. De aceea, sunt încrezător că Summitul din luna iunie, din Slovenia, va fi un pas esenţial pentru marcarea progresului în implementarea deciziilor extrem de importante pe care le-am luat la Summitul de aici, din 2018”, a precizat președintele.

În ce privește formatul București 9 – o platformă inițial prezidențială co-organizat de președinții României și Poloniei, apoi extinsă la nivelul miniștrilor Afacerilor Externe și ai Apărării – șeful statului a punctat că ”România va continua să sprijine formatele deja consacrate şi de succes”.

Reamintim că formatul București 9 reunește țările NATO din zona flancului estic și reprezintă o platformă de generare a unei poziții comune și coerente a statelor din regiune pentru a consolida această zonă pe agenda intereselor aliate.

Parteneriatele și relațiile strategice bilaterale: Franța, Germania, Italia, Polonia, dar și Japonia, printre priorități

La capitolul parteneriate și relații strategice bilaterale, președintele a enumerat importanța relațiilor cu Franța, Germania, Italia, Polonia sau Turcia, precum și Japonia și Republica Moldova.

De altfel, în dimensiunea relațiilor strategice bilaterale, cele cu Franța, Italia sau Japonia au cunoscut cel mai puternic dinamism. În luna noiembrie, președinții Emmanuel Macron și Klaus Iohannis au lansat, la Paris, Sezonul cultural România-Franța și au semnat o nouă Declarație a parteneriatului strategic.

În ce privește, de pildă, relația cu Italia, anul 2018 a marcat prima vizită de stat la Roma a unui președinte al României din ultimii 45 de ani. O noutate este dată de relația cu Japonia, în condițiile în care președintele Klaus Iohannis l-a primit în ianuarie 2018, la București, pe premierul Japoniei Shinzo Abe, cu care a convenit ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

”Vom continua şi în acest an să aprofundăm parteneriatele şi relaţiile de tip strategic ale României – cu Franţa, cu care am dat un nou elan Parteneriatului Strategic, împreună cu Preşedintele Macron, prin semnarea anul trecut a unei noi Declaraţii privind Parteneriatul Strategic şi lansarea excepţionalului Sezon cultural comun; cu Germania, cu care dialogul politic la cel mai înalt nivel şi cel sectorial au cunoscut anul trecut un dinamism remarcabil; cu Italia, unde am avut în 2018 o vizită de stat extrem de bună, confirmând soliditatea relației noastre, cu Polonia, cu care am continuat întărirea cooperării noastre securitare şi în alte domenii, cu Turcia, Japonia, pentru a da doar câteva exemple. Lor li se adaugă relațiile cu statele din Orientul Mijlociu şi din Asia”, a explicat Iohannis.

Președintele a insistat, pe larg, asupra relației cu Chișinăul. 

”În relaţia cu Republica Moldova, vom menţine atenţia noastră prioritară asupra Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a acestui stat şi vom încuraja ferm continuarea reformelor necesare apropierii de Uniune. În egală măsură, sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând în această perioadă, ca Uniunea Europeană şi statele membre să continue, pe baza angajamentului politic clar al Chişinăului, sprijinul şi angajamentul în favoarea integrării europene a Republicii Moldova”, a detaliat Klaus Iohannis.

Multilateralism: obținerea unui nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și aderarea la OCDE

Asemenea anilor trecuți, candidatura pentru un nou mandat în Consiliul de Securitate al ONU, cu alegeri programate pentru iunie 2019, și accederea în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltarea Economică, au rămas priorități esențiale ale politicii externe a României, fapt reieșit din discursul președintelui în fața șefilor de misiuni diplomatice.

”Reiterez susţinerea României pentru multilateralism, inclusiv pentru sprijinirea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acest angajament de durată în favoarea păcii, justiției și dezvoltării durabile reprezintă esența mesajului României în campania sa pentru obținerea, la alegerile din acest an, a unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Consider că România are o candidatură puternică și îmi exprim speranța că statele pe care le reprezentați vor acorda încrederea lor României cu prilejul alegerilor din luna iunie. În egală măsură, reiterez obiectivul României de a deveni membru OCDE. Mulțumesc tuturor țărilor membre OCDE pentru sprijinul acordat până acum României, considerată unanim cel mai bine pregătit aspirant european și contez pe manifestarea activă a acestui sprijin și în 2019, cu rezultate, sper, decisive”, a spus Klaus Iohannis.

Un discurs încheiat cu prioritatea zero a politicii externe: președinția Consiliului UE

Președintele și-a încheiat discursul anual susținut în fața ambasadorilor străini cu ambițiile României, în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, un semestru complicat pentru viitorul Uniunii Europene și complex prin raportare la provocările sale generice: evoluția Brexitului, avansarea negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual, impulsul dat de liderii UE la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 sau rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.

Summitul de la Sibiu din 9 mai va fi un moment cheie. (…) Ne propunem  să adoptăm o Declarație Politică pentru a reafirma solidaritatea și angajamentul statelor membre pentru construirea unei Uniuni mai puternice, în plan intern și extern. Este esențial ca agenda de priorități care va fi discutată la Sibiu să corespundă agendei cetățenilor, așteptărilor lor legitime de a beneficia de rezultate concrete”, a spus șeful statului.

Referitor la Brexit, Iohannis a arătat că președinția română va ”depune eforturi pentru facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea este pregătită corespunzător pentru retragerea Marii Britanii, în orice scenariu”.

Șeful statului a punctat și importanța consolidării parteneriatului UE-NATO, precum și a parteneriatului transatlantic.

”Președinția română a Consiliului Uniunii va acționa constructiv în sprijinirea demersurilor care vizează avansarea agendei europene în acest domeniu și, în același timp, va depune eforturi pentru avansarea în continuare a parteneriatului Uniunea Europeană-NATO. Acesta trebuie să asigure complementaritatea în acţiune, pentru a se evita duplicările inutile ale eforturilor şi resurselor. În acest context, parteneriatul transatlantic va rămâne o prioritate majoră a României, atât pe parcursul Preşedinţiei, cât şi ulterior, aşa cum a fost şi până acum. Acesta este un parteneriat vital, mai ales dacă vrem ca dinamica schimbărilor la nivel global să nu genereze riscuri sporite pentru securitatea şi prosperitatea ambelor maluri ale Atlanticului”, a completat președintele.

”Consolidarea proiectului european trebuie să se întemeieze pe o abordare unitară, incluzivă și deschisă pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, cu evitarea diviziunilor. Realizarea proiectului european a fost posibilă deoarece popoarele europene împărtășesc un set de valori comune”, a conchis Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Președinții României și Finlandei, întâlnire la Tokyo: Sauli Niinisto l-a invitat pe Klaus Iohannis la Helsinki, apreciind ”rolul președintelui în apărarea statului de drept”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut luni, la Tokyo, o întrevedere cu omologul său finlandez, Sauli Niinisto, care l-a invitat să efectueze o vizită în Finlanda, anul viitor, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale între cele două ţări. Întâlnirea dintre cei doi președinți avut loc în marja participării la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a exprimat interesul pentru intensificarea dialogului politic, în contextul în care anul viitor va avea loc aniversarea centenarului relaţiilor diplomatice bilaterale. La rândul său, preşedintele finlandez a arătat că relaţia bilaterală este foarte bună şi a evidenţiat importanţa acestei aniversări, context în care l-a invitat pe şeful statului român să efectueze o vizită oficială în Finlanda pentru marcarea acestui moment.

Conform sursei citate,  ”preşedintele Sauli Niinisto a apreciat rolul jucat de Klaus Iohannis în modernizarea societăţii româneşti şi în apărarea statului de drept. De asemenea, preşedintele Finlandei a mulţumit pentru modul în care România a exercitat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al acestui an şi pentru buna coordonare în cadrul Trio-ului de Preşedinţii din care ambele state fac parte.

În acest context, preşedintele Iohannis a evocat provocările complexe la nivel european pe care le-a avut de gestionat preşedinţia României şi, în prezent, cea a Finlandei. Astfel, Klaus Iohannis a menţionat dificultăţile cu care se confruntă UE în privinţa negocierilor privind noul Cadru Financiar Multianual, evoluţiile recente cu privire la Brexit, şi a exprimat regretul în ceea ce priveşte imposibilitatea ajungerii la un consens pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Macedonia de Nord şi Albania. Cei doi şefi de stat au avut un schimb de vederi pe aceste teme, fiind reiterat de către Klaus Iohannis faptul că procesul de extindere este esenţial pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Balcanilor de Vest. De asemenea, cei doi preşedinţi au fost de acord că, post-Brexit, este necesară consolidarea unei relaţii puternice de cooperare cu Regatul Unit, inclusiv în domeniul securităţii şi apărării.

Cei doi preşedinţi au analizat, de asemenea, contextul general de securitate şi similitudinile care caracterizează condiţiile de securitate de la Marea Neagră, respectiv Marea Baltică. Preşedintele Finlandei a apreciat, în acest cadru, rolul pe care România îl joacă în calitate de membru NATO şi a evocat cooperarea ţării sale cu Alianţa.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Sauli Niinisto au abordat şi situaţia din Siria, exprimând necesitatea unui rol crescut al UE în acest dosar şi în regiune, precum şi relaţiile complexe ale UE cu Turcia, respectiv cu China, mai arată sursa citată.

Citiți și Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Preşedintele Klaus Iohannis se află luni şi marţi în Japonia. Luni, el a avut o întâlnire cu premierul nipon Shinzo Abe, iar marţi va participa la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Continue Reading

JAPONIA

Președintele Klaus Iohannis a fost primit la Tokyo de premierul Shinzo Abe. Discuțiile dintre cei doi lideri vizează Parteneriatul strategic România-Japonia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în Japonia, a fost primit luni, la Palatul Akasaka-Geihinkan, de prim-ministrul nipon Shinzo Abe.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile vor viza Parteneriatul strategic dintre România şi Japonia. Şeful statului va participa marţi la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito.

În acest context, Klaus Iohannis va avea, tot luni, o întrevedere cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, informează Agerpres.

Klaus Iohannis este al patrulea șef de stat român care efectuează o vizită în Japonia în ultimul sfert de secol, după vizitele președinților Emil Constantinescu (1996), Ion Iliescu (2002) și Traian Băsescu (2005 și 2010).

Vizita președintelui României la Tokyo vine la aproape doi ani distanță după ce l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul japonez Shinzo Abe, prima vizită a unui lider nipon la București, ocazie cu care Iohannis și Abe au anunțat că România și Japonia vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic.

Președintele Klaus Iohannis efectuează prima sa vizită oficială în Japonia, aceasta reprezentând și prima vizită a șefului statului pe continentul asiatic. Șeful statului se află la Tokyo pentru a lua parte la ceremonia de întronare a Împăratului Naruhito.

Împăratul Naruhito, al 126-lea monarh nipon într-o linie dinastică neîntreruptă, şi-a preluat prerogativele imperiale la data de 1 mai 2019, ulterior deciziei de a abdica asumate de către Akihito, împăratul emerit al Japoniei.

Ceremonia de întronare de marţi va reprezenta şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, prima vizită în Asia: Președintele merge în Japonia, unde participă la ceremonia de întronare a Împăratului Naruhito și se întâlnește cu premierul Shinzo Abe

Published

on

Președintele Klaus Iohannis efectuează prima sa vizită oficială în Japonia, aceasta reprezentând și prima vizită a șefului statului pe continentul asiatic, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

Șeful statului se va întâlni luni, la Palatul Akasaka-Geihinkan, cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe.

În cadrul întâlnirii, şeful statului va discuta cu prim-ministrul Abe despre Parteneriatul Strategic dintre România şi Japonia, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Marţi, preşedintele Klaus Iohannis va participa la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Împăratul Naruhito, al 126-lea monarh nipon într-o linie dinastică neîntreruptă, şi-a preluat prerogativele imperiale la data de 1 mai 2019, ulterior deciziei de a abdica asumate de către Akihito, împăratul emerit al Japoniei.

Ceremonia de întronare va reprezenta şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989-2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Klaus Iohannis este al patrulea șef de stat român care efectuează o vizită în Japonia în ultimul sfert de secol, după vizitele președinților Emil Constantinescu (1996), Ion Iliescu (2002) și Traian Băsescu (2005 și 2010).

Vizita președintelui României la Tokyo vine la aproape doi ani distanță după ce l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul japonez Shinzo Abe, prima vizită a unui lider nipon la București, ocazie cu care Iohannis și Abe au anunțat că România și Japonia vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic.

Cu toate acestea, vizita nu a fost fructificată la potențialul maxim și a pus în pericol caracterul pozitiv al relațiilor diplomatice dintre București și Toyko.

Vizita lui Abe venea într-un context politic intern agitat, în condițiile în care omologul său român, Mihai Tudose, își dădea demisia cu doar o seară înainte, declarând atunci că nu dorește să asigure interimarul, acesta lăsând delegația omologului nipon pe mâinile unui vicepremier.

Astfel, în contextul în care în programul oficial s-a creat un gol până la întâlnirea cu președintele României, Klaus Iohannis, Abe s-a văzut nevoit atunci să se alăture planurilor soției sale și să viziteze Muzeul Satului.

Românii i-au cerut atunci scuze, prin mesaje postate pe pagina de Facebook a Ambasadei Japoniei la București, premierului Shinzo Abe pentru lipsa de curtoazie a autorităților din România.

Liderul celei de-a treia economii globale cu o pondere de 5,9% din economia lumii, Shinzo Abe, a efectuat la 16 ianuarie 2018 prima sa vizită în România, țara noastră fiind o oprire în cadrul unui turneu în Europa de Est ce a cuprins țările baltice, Bulgaria și Serbia.

Shinzo Abe a fost însoțit în turneul său din Europa de Est de peste 30 de companii nipone. Una dintre companiile a fost NTT Data, filiala concernului NTT specializat în servicii de telecomunicaţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending