Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis reafirmă cu fermitate aspirațiile politicii externe a României: ”Triada conceptuală strategică SUA-UE-NATO va rămâne neatinsă”. Care au fost elementele principale din discursul anual al președintelui

Published

on

Triada conceptuală strategică a politicii externe a României, alcătuită din creşterea rolului țării în cadrul Uniunii Europene, consolidarea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi creșterea rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru NATO, va rămâne neatinsă, a susținut cu fermitate președintele Klaus Iohannis, marți, într-un discurs susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București.

Discursul, unul anual care marchează prezentarea și reafirmarea direcțiilor politicii externe a României, a fost marcat de exercitarea, în premieră, de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, șeful statului afirmând că factorii de decizie de la București vor acționa pentru a asigura eficiența acestui mandat de șase luni.

Dincolo de dimensiunea concretă a președinției României la Consiliul UE, așezată separat în discurs la finalul acestuia, elementele cheie aranjate ca jaloane principale ale politicii externe a Bucureștiului care au însoțit discursul lui Klaus Iohannis au fost: 1) reafirmarea constantei UE-SUA-NATO ca puncte cardinale ale acțiunii externe a statului român; 2) cooperarea regională cu axele sale Inițiativa celor Trei Mări și formatul București 9; 3) relațiile strategice bilaterale cu accent pe cele cu Franța și cu elementul de noutate numit Japonia și 4) augmentarea profilului internațional al României prin dobândirea unui nou mandat în cadrul Consiliului de Securitate al ONU și accederea în cadrul OCDE.

”Indiferent de scena foarte dinamică a politicii interne româneşti, pe care o cunoaşteţi foarte bine, în ceea ce priveşte afacerile europene toţi factorii de decizie ai României vor acţiona unitar şi cât mai eficient, astfel încât Preşedinţia Consiliului Uniunii să se desfăşoare în cele mai bune condiţii”, a spus Iohannis, precizând că exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene nu va genera situația ca celelalte constante şi priorităţi strategice ale României să intre pentru 6 luni pe un plan secundar.

”Astfel, triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă: dincolo de obiectivul creşterii rolului României în cadrul Uniunii Europene, care va fi – sper – maximizat de exercitarea Președinției, păstrăm obiectivul central al consolidării şi extinderii Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi pe cel al creşterii rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru Alianţa Nord-Atlantică”, a completat președintele.

Parteneriatul cu SUA și consolidarea în NATO, pe aceeași linie: România își menține angajamentele asumate

În discursul său, Klaus Iohannis a prezentat prioritățile României în direcția parteneriatului strategic cu SUA și a creșterii rolului țării noastre în NATO de o manieră convergentă, insistând asupra coerenței flancului estic al Alianței și al angajamentului Bucureștiului de aloca 2% din PIB pentru Apărare

Aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, în toate domeniile sale, va rămâne şi în continuare o prioritate pentru politica externă a României. (…) În ceea ce priveşte NATO, acest an va marca un moment important – aniversarea a 70 de ani de la crearea celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie, dar şi a 15 ani de la aderarea României la NATO. România va continua să susţină consolidarea Alianţei şi întărirea coerenţei sale, inclusiv a coerenţei Flancului estic. Summitul aniversar de la finalul acestui an va fi un bun prilej pentru noi progrese în acest sens, iar România va acționa în acest scop în 2019. Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa cum ne-am asumat la nivel aliat.

Cooperarea regională: București 9 și Inițiativa celor Trei Mări

În condițiile în care președintele Klaus Iohannis a găzduit anul trecut, la București, summitul Inițiativei celor Trei Mări, o reuniune care a condus Inițiativa regională spre atingerea unei maturități politice, șeful statului a arătat că România va continua să ofere același interes și sprijin pentru acest format.

”Summitul de anul trecut al Inițiativei celor Trei Mări, pe care l-am organizat la Bucureşti, a marcat prin rezultatele sale concrete maturizarea politică şi conceptuală a Iniţiativei şi a confirmat valoarea sa adăugată pentru dezvoltarea regiunii. De aceea, sunt încrezător că Summitul din luna iunie, din Slovenia, va fi un pas esenţial pentru marcarea progresului în implementarea deciziilor extrem de importante pe care le-am luat la Summitul de aici, din 2018”, a precizat președintele.

În ce privește formatul București 9 – o platformă inițial prezidențială co-organizat de președinții României și Poloniei, apoi extinsă la nivelul miniștrilor Afacerilor Externe și ai Apărării – șeful statului a punctat că ”România va continua să sprijine formatele deja consacrate şi de succes”.

Reamintim că formatul București 9 reunește țările NATO din zona flancului estic și reprezintă o platformă de generare a unei poziții comune și coerente a statelor din regiune pentru a consolida această zonă pe agenda intereselor aliate.

Parteneriatele și relațiile strategice bilaterale: Franța, Germania, Italia, Polonia, dar și Japonia, printre priorități

La capitolul parteneriate și relații strategice bilaterale, președintele a enumerat importanța relațiilor cu Franța, Germania, Italia, Polonia sau Turcia, precum și Japonia și Republica Moldova.

De altfel, în dimensiunea relațiilor strategice bilaterale, cele cu Franța, Italia sau Japonia au cunoscut cel mai puternic dinamism. În luna noiembrie, președinții Emmanuel Macron și Klaus Iohannis au lansat, la Paris, Sezonul cultural România-Franța și au semnat o nouă Declarație a parteneriatului strategic.

În ce privește, de pildă, relația cu Italia, anul 2018 a marcat prima vizită de stat la Roma a unui președinte al României din ultimii 45 de ani. O noutate este dată de relația cu Japonia, în condițiile în care președintele Klaus Iohannis l-a primit în ianuarie 2018, la București, pe premierul Japoniei Shinzo Abe, cu care a convenit ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

”Vom continua şi în acest an să aprofundăm parteneriatele şi relaţiile de tip strategic ale României – cu Franţa, cu care am dat un nou elan Parteneriatului Strategic, împreună cu Preşedintele Macron, prin semnarea anul trecut a unei noi Declaraţii privind Parteneriatul Strategic şi lansarea excepţionalului Sezon cultural comun; cu Germania, cu care dialogul politic la cel mai înalt nivel şi cel sectorial au cunoscut anul trecut un dinamism remarcabil; cu Italia, unde am avut în 2018 o vizită de stat extrem de bună, confirmând soliditatea relației noastre, cu Polonia, cu care am continuat întărirea cooperării noastre securitare şi în alte domenii, cu Turcia, Japonia, pentru a da doar câteva exemple. Lor li se adaugă relațiile cu statele din Orientul Mijlociu şi din Asia”, a explicat Iohannis.

Președintele a insistat, pe larg, asupra relației cu Chișinăul. 

”În relaţia cu Republica Moldova, vom menţine atenţia noastră prioritară asupra Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a acestui stat şi vom încuraja ferm continuarea reformelor necesare apropierii de Uniune. În egală măsură, sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând în această perioadă, ca Uniunea Europeană şi statele membre să continue, pe baza angajamentului politic clar al Chişinăului, sprijinul şi angajamentul în favoarea integrării europene a Republicii Moldova”, a detaliat Klaus Iohannis.

Multilateralism: obținerea unui nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și aderarea la OCDE

Asemenea anilor trecuți, candidatura pentru un nou mandat în Consiliul de Securitate al ONU, cu alegeri programate pentru iunie 2019, și accederea în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltarea Economică, au rămas priorități esențiale ale politicii externe a României, fapt reieșit din discursul președintelui în fața șefilor de misiuni diplomatice.

”Reiterez susţinerea României pentru multilateralism, inclusiv pentru sprijinirea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acest angajament de durată în favoarea păcii, justiției și dezvoltării durabile reprezintă esența mesajului României în campania sa pentru obținerea, la alegerile din acest an, a unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Consider că România are o candidatură puternică și îmi exprim speranța că statele pe care le reprezentați vor acorda încrederea lor României cu prilejul alegerilor din luna iunie. În egală măsură, reiterez obiectivul României de a deveni membru OCDE. Mulțumesc tuturor țărilor membre OCDE pentru sprijinul acordat până acum României, considerată unanim cel mai bine pregătit aspirant european și contez pe manifestarea activă a acestui sprijin și în 2019, cu rezultate, sper, decisive”, a spus Klaus Iohannis.

Un discurs încheiat cu prioritatea zero a politicii externe: președinția Consiliului UE

Președintele și-a încheiat discursul anual susținut în fața ambasadorilor străini cu ambițiile României, în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, un semestru complicat pentru viitorul Uniunii Europene și complex prin raportare la provocările sale generice: evoluția Brexitului, avansarea negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual, impulsul dat de liderii UE la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 sau rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.

Summitul de la Sibiu din 9 mai va fi un moment cheie. (…) Ne propunem  să adoptăm o Declarație Politică pentru a reafirma solidaritatea și angajamentul statelor membre pentru construirea unei Uniuni mai puternice, în plan intern și extern. Este esențial ca agenda de priorități care va fi discutată la Sibiu să corespundă agendei cetățenilor, așteptărilor lor legitime de a beneficia de rezultate concrete”, a spus șeful statului.

Referitor la Brexit, Iohannis a arătat că președinția română va ”depune eforturi pentru facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea este pregătită corespunzător pentru retragerea Marii Britanii, în orice scenariu”.

Șeful statului a punctat și importanța consolidării parteneriatului UE-NATO, precum și a parteneriatului transatlantic.

”Președinția română a Consiliului Uniunii va acționa constructiv în sprijinirea demersurilor care vizează avansarea agendei europene în acest domeniu și, în același timp, va depune eforturi pentru avansarea în continuare a parteneriatului Uniunea Europeană-NATO. Acesta trebuie să asigure complementaritatea în acţiune, pentru a se evita duplicările inutile ale eforturilor şi resurselor. În acest context, parteneriatul transatlantic va rămâne o prioritate majoră a României, atât pe parcursul Preşedinţiei, cât şi ulterior, aşa cum a fost şi până acum. Acesta este un parteneriat vital, mai ales dacă vrem ca dinamica schimbărilor la nivel global să nu genereze riscuri sporite pentru securitatea şi prosperitatea ambelor maluri ale Atlanticului”, a completat președintele.

”Consolidarea proiectului european trebuie să se întemeieze pe o abordare unitară, incluzivă și deschisă pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, cu evitarea diviziunilor. Realizarea proiectului european a fost posibilă deoarece popoarele europene împărtășesc un set de valori comune”, a conchis Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la Iași, de Ziua Unirii Principatelor Române: ”Îndemn toți românii să nu mai accepte niciun fel de atitudine ostilă modernizării țării noastre”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis, care a participat vineri la manifestările dedicate Unirii Principatelor Române de la Iaşi, le-a transmis guvernanţilor că românii şi România au nevoie de Autostrada Unirii, ”proiect consfinţit prin lege”, care ‘obligă’ statul să realizeze o autostradă de mare viteză peste Carpaţi, unind astfel provinciile istorice, şeful statului subliniind că fără această autostradă Moldova nu va putea recupera decalajul economic faţă de restul regiunilor.

“Pentru că ne aflăm la Iaşi, în inima Moldovei, transmit un semnal ferm către guvernanţi: românii şi România au nevoie de Autostrada Unirii, proiect consfinţit prin lege, care obligă statul să realizeze un drum de mare viteză peste Carpaţi. Provinciile istorice, Moldova şi Transilvania, trebuie să fie unite! Fără această autostradă, Moldova nu va putea recupera decalajul economic”, a afirmat preşedintele.

Iohannis a amintit evenimentele istorice care au avut loc la 1859 la Iaşi şi la Bucureşti – un act de mare abilitate politic, când au fost puse bazele unui stat modern.

”Pentru noi, românii, nimic nu s-a câştigat uşor şi simplu în trecutul nostru. Aşa a fost şi la 1859, când situaţia politică a principatelor române era extrem de complicată, tensiunile, disensiunile politice şi sociale, obstacolele interne şi externe nu lipseau nici atunci, însă, în ciuda tuturor provocărilor, solidaritatea şi dorinţa românilor de a se uni au reprezentat o forţă incredibilă”, a arătat Iohannis.

Mica Unire este piatra de temelie a României moderne şi europene de astăzi, le-a transmis el celor prezenţi la evenimentele de la Iaşi, adăugând că modernizarea s-a concretizat în reforme sistemice în domeniul juridic, administrativ, economic şi social, constituind fundamentul pentru Marea Unire din 1918.

Șeful statului a mai arătat că în prezent, la fel ca în 1859, politicienii trebuie să-şi asume rolul de reformatori, politica are nevoie de oameni curajoşi, de cei care consideră că ”a administra o urbe este o misiune onorantă”.

“Avem nevoie de politicieni vizionari, pasionaţi, integri şi pregătiţi, care să-şi pună patriotismul în slujba cetăţenilor, care să-şi iubească ţara cu adevărat şi să facă din ea o Românie normală (…) Îndemn toți românii să nu mai accepte niciun fel de atitudine ostilă modernizării țării noastre și să rămână la fel de angajați în sancționarea derapajelor funcționarilor și reprezentanților statului. Atașamentul românilor față de spiritul, valorile și principiile europene este indiscutabil și a fost demonstrat în nenumărate rânduri, mai ales în ultimii ani. La rândul său, clasa politică trebuie să demonstreze că îmbrățișează aceleași idealuri și principii. Ceea ce am învățat din realizarea Unirii Principatelor și din modul în care cetățenii au votat anul trecut este că atunci când românii își propun un ideal și luptă cu hotărâre pentru realizarea lui, nimeni și nimic nu le poate sta în cale. Fac aici, la Iași, din locul în care s-a înfăptuit unirea, un apel către toți politicienii, indiferent de culoarea politică: nu ignorați forța și puterea glasului cetățenilor, nu ignorați voința lor!”, a mai transmis Iohannis.


Discursul integral al șefului statului, conform Administrației Prezidențiale:

”Înaltpreasfinția Voastră,

Preasfinția Voastră,

Domnule Primar al Municipiului Iași,

Domnule Președinte al Consiliului Județean Iași,

Onorați miniștri și parlamentari,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Îmi face o deosebită plăcere să fim împreună în această zi importantă pentru națiunea noastră, când sărbătorim împlinirea a 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.  Mi-am dorit ca prima mea întâlnire cu românii din acest al doilea mandat să aibă loc aici, la Iași, unul dintre centrele simbolice ale modernității, spiritualității și românității noastre.

Vă mărturisesc că sunt emoționat de fiecare dată când revin în frumoasa noastră Capitală Istorică și vă mulțumesc pentru primire! Acum mai bine de un secol și jumătate, la Iași și la București, printr-un act de mare abilitate politică înfăptuit de înaintașii noștri, au fost puse bazele statului român modern.

Pentru noi, românii, nimic nu s-a câștigat ușor și simplu în trecutul nostru. Așa a fost și la 1859, când situația politică a Principatelor Române era extrem de complicată. Tensiunile, disensiunile politice și sociale, obstacolele interne și externe nu lipseau nici atunci, însă, în ciuda tuturor provocărilor, solidaritatea și dorința românilor de a se uni au reprezentat o forță incredibilă.

Nevoia românilor de a fi împreună, transformată, mai apoi, într-un ideal național, a făcut posibilă Prima Unire, piatra de temelie a României moderne și europene de astăzi.

„Unirea este actul energic al întregii națiuni române. Unirea, Națiunea a făcut-o!”, spunea distinsul liberal Mihail Kogălniceanu. Onorăm astăzi nu doar priceperea și abilitatea unor elite, viziunea și hotărârea lor, ci, mai ales, substratul modernizator al demersului unionist. Unirea Principatelor Române a însemnat demararea unor reforme sistemice sub aspect juridic, administrativ, economic și social și a constituit, de altfel, fundamentul pentru Marea Unire din 1918.

Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești, opera extraordinară a generației pașoptiste și a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Domnul Unirii, nu trebuie privită doar ca un eveniment istoric, ci ca un ansamblu de lecții prețioase și extrem de actuale pe care elitele vremii ni l-au lăsat moștenire.

Dragi români,

La fel cum înaintașii noștri au acționat la 1859, politicienii de astăzi trebuie să-și asume rolul de reformatori. Politica are nevoie de oameni curajoși, de toți cei care consideră că a guverna sau a administra o urbe este o misiune onorantă. Avem nevoie de politicieni vizionari, pasionați, integri și pregătiți, care să își pună toată priceperea și profesionalismul în slujba intereselor cetățenilor. Avem nevoie de politicieni care să își iubească țara cu adevărat și să facă din ea o Românie normală.

Românii au arătat fără echivoc că își doresc o țară modernă, prosperă, europeană, o țară în care fiecare cetățean să se simtă respectat, auzit, să trăiască decent, să se poată dezvolta și în care instituțiile statului să rezolve problemele eficient și rapid.

Românii așteaptă instituții publice performante, cu funcționari integri, profesioniști, onești și deschiși, infrastructură de transport modernă, spitale sigure și bine dotate, școli în care să-și ducă în siguranță copiii și unde aceștia să primească o educație la cele mai înalte standarde.

Am încredere că actualul Guvern înțelege pe deplin nevoile pe care românii le au și că va lua în continuare măsuri concrete pentru a îndrepta toate lucrurile strâmbe. Primele luni au arătat clar că năzuințele oamenilor au fost auzite. Din Parlament, însă, PSD vrea să blocheze toate reformele, și de aceea avem nevoie de alegeri anticipate. Acesta nu este un moft, ci o dorință stringentă a societății pentru ca România să se schimbe în bine.

Românii vor vota din nou în acest an. Sunt convins că prin alegerile lor vor demonstra, încă o dată și încă o dată, că nu mai acceptă persoane superficiale și slab pregătite în funcții publice. Cei care urmăresc alte scopuri, cei care nu se vor mobiliza pentru susținerea unor reforme oneste, în beneficiul oamenilor, cei care vor încerca să submineze lupta împotriva corupției vor fi excluși automat de la treburile publice de către cetățeni, prin vot.

Îndemn toți românii să nu mai accepte niciun fel de atitudine ostilă modernizării țării noastre și să rămână la fel de angajați în sancționarea derapajelor funcționarilor și reprezentanților statului. Atașamentul românilor față de spiritul, valorile și principiile europene este indiscutabil și a fost demonstrat în nenumărate rânduri, mai ales în ultimii ani.

La rândul său, clasa politică trebuie să demonstreze că îmbrățișează aceleași idealuri și principii. Ceea ce am învățat din realizarea Unirii Principatelor și din modul în care cetățenii au votat anul trecut este că atunci când românii își propun un ideal și luptă cu hotărâre pentru realizarea lui, nimeni și nimic nu le poate sta în cale. Fac aici, la Iași, din locul în care s-a înfăptuit unirea, un apel către toți politicienii, indiferent de culoarea politică: nu ignorați forța și puterea glasului cetățenilor, nu ignorați voința lor!

Având în vedere alegerile românilor de acum 161 de ani, îmi vin în minte cuvintele lui Victor Place, consul francez la Iași și martor al înfăptuirii Micii Uniri, care descria semnificația alegerii domnitorului Cuza astfel: „triumful complet al ideilor unioniste și liberale împotriva vechiului sistem de corupție, care și-a trăit traiul”, cuvinte pe care le găsesc extrem de actuale.

Votul are puterea de a închide drumul oamenilor necinstiți și de a impulsiona meritocrația, onestitatea, buna-credință și profesionalismul. Așadar, dragi români și politicieni de bună-credință, vă îndemn să continuăm pe drumul pe care am pornit acum cinci ani împreună: consolidarea statului de drept și a parcursului democratic și european al României.

Doamnelor și domnilor,

Pentru că ne aflăm la Iași, în inima Moldovei, transmit un semnal ferm către guvernanți: românii și România au nevoie de Autostrada Unirii, proiect consfințit prin lege, care obligă statul să realizeze un drum de mare viteză peste Carpați. Provinciile istorice, Moldova și Transilvania, trebuie să fie unite! Fără această autostradă, Moldova nu va putea recupera decalajul economic.

Închei prin a vă invita să fim împreună, la fel ca în Hora Unirii, în clipele de sărbătoare, să ne stăm aproape unii altora în momentele grele, să ne unim pentru modernizarea României, să ne concentrăm pe lucrurile bune care ne unesc și să găsim împreună soluții pentru a înlătura acele situații care ne dezbină. Vă doresc să aveți multă încredere și mult curaj!

La mulți ani tuturor, oriunde v-ați afla!”

Continue Reading

POLITICĂ

161 de ani de la Unirea Principatelor Române, celebrați la Iași, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Ludovic Orban

Published

on

© Administrația Prezidențială

Unirea Principatelor Române va fi celebrată vineri, la Iaşi, printr-o serie de manifestări la care sunt aşteptaţi să participe preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ambasadori, parlamentari, reprezentanţi ai administraţiei locale.

Evenimentele vor avea loc în Piaţa Unirii, începând cu ora 13:00, şi vor cuprinde un Te Deum şi un cuvânt de binecuvântare rostit de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţia Sa Teofan, alături de Preasfinţia Sa Iosif Păuleţ, Episcop Romano-Catolic de Iaşi. Vor urma discursuri ale oficialităţilor centrale şi locale şi depunerea de coroane la Ansamblul statuar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, notează Agerpres.


La final, alături de militarii, pompierii şi jandarmii ieşeni, vor defila militari ai Brigăzii 30 Gardă “Mihai Viteazul”, ai Batalionului 17 Vânători de Munte “Dragoş Vodă” din Vatra Dornei, cei ai Batalionului 53 Comando “Smaranda Brăescu” din Bacău, elevi ai Colegiului Naţional Militar “Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, precum şi un detaşament al Asociaţiei Tradiţii Militare.

Manifestările oficiale vor fi precedate de un concert de muzică populară, “Noi suntem români”, care va continua de la ora 14:15, fiind susţinut de Nicolae Furdui Iancu, Veta Biriş, Margareta Clipa, Laura Lavric, Ştefan Pintilii şi Ansamblul de dansuri “Mugurelul” al USAMV Iaşi.

Participanţii sunt invitaţi apoi de Primăria Iaşi la o masă populară, cu ceai, vin fiert şi plăcinte moldoveneşti.

De la ora 14:30, la Biserica “Sfinţii Trei Ierarhi”, va fi oficiată o slujbă de pomenire urmată de depuneri de coroane şi jerbe de flori la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Liga Studenţilor din Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Frontul Patrioţilor Români din Iaşi vor organiza Marşul Unioniştilor din România şi Republica Moldova, care va porni, la ora 11,00, de la statuia lui Ştefan cel Mare din faţa Palatului Culturii către statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii.

Printre evenimentele culturale dedicate împlinirii a 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească se numără lansarea revistei “Ioan Neculce – Buletinul Muzeului Municipal Regina Maria” şi expoziţia “Locuri şi zidiri ieşene: Casa Ruset din Iaşi”, care se vor desfăşura la Muzeul de Istorie Naturală, de la ora 11:00 şi, respectiv, ora 11:30.

Spectacolul “Povestea Unirii”, care poartă semnătura regizorului Ovidiu Lazăr, va fi jucat în Sala Unirii, de la ora 11,00. Piesa va fi interpretată de actorii societari ai Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Iaşi, actorii profesori ai Universităţii Naţionale de Arte “George Enescu”, actorii Teatrului pentru Copii şi Tineret “Luceafărul” şi actorii angajaţi sau colaboratori ai Ateneului Naţional din Iaşi.

La Muzeul Municipal “Regina Maria” va avea loc, de la ora 17:00, colocviul “Ocrotirea patrimoniului mobil şi imobil în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza”.

La 24 ianuarie este sărbătorită în întreaga ţară Ziua Unirii Principatelor Române. În acest an, se împlinesc 161 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), fiind considerat primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, întâlnire cu Benjamin Gantz, liderul Alianţei “Albastru şi Alb” din Israel: Este importantă dezvoltarea relației dintre România și Israel

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri, în marja Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, o întrevedere cu liderul Alianţei “Albastru şi Alb” din Israel, Benjamin Gantz, la solicitarea acestuia, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, şeful statului a afirmat că relaţia dintre cele două state este foarte bună şi solidă, fiind importantă dezvoltarea acesteia în continuare, inclusiv prin organizarea unei noi şedinţe comune de Guvern, dar şi prin stimularea pe mai departe a dimensiunii sale economice, care este în creştere.

Klaus Iohannis a arătat că este onorat să reprezinte ţara noastră la Forumul organizat la Ierusalim şi a prezentat hotărârea şi eforturile României în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului şi intoleranţei, având un angajament susţinut în ceea ce priveşte promovarea educaţiei despre Holocaust, a valorilor toleranţei şi nediscriminării.

Şeful statului a subliniat şi “conexiunea existentă între noul val de antisemitism din Europa şi din lume şi populismul practicat de unii politicieni, fiind necesară combaterea conjugată a acestor două fenomene extrem de nocive pentru dezvoltarea societăţilor noastre”.

În acest context, preşedintele Iohannis a menţionat necesitatea unor legislaţii puternice pentru combaterea antisemitismului, dând exemplul cadrului normativ recent din România, precum şi a unor politici responsabile, care să promoveze valorile democratice.

Liderul Alianţei “Albastru şi Alb” din Israel a evidenţiat, la rândul său, stadiul excelent al relaţiei bilaterale dintre cele două ţări, care are baze foarte solide, exprimând speranţa aprofundării acestora.

În acest context, cei doi oficiali au subliniat rolul deosebit al comunităţii evreieşti din România şi al comunităţii evreilor originari din România din Israel pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale.

Liderul Alianţei “Albastru şi Alb” din Israel a apreciat angajamentul României în combaterea antisemitismului, evocând şi activitatea Preşedinţiei române a IHRA, precum şi abordarea preşedintelui Klaus Iohannis privind importanţa educaţiei pentru dezvoltarea societăţii.

Cei doi au discutat şi despre cele mai noi evoluţii din Orientul Mijlociu, cu accent asupra dosarului nuclear iranian şi Procesului de Pace.

“Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, în acest context, importanţa ca Uniunea Europeană să se implice mai mult şi mai activ în regiune, precum şi necesitatea stimulării dialogului politic pentru soluţionarea durabilă a acestor dosare complexe”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Klaus Iohannis efectuează de marți până joi vizita în Israel, numărându-se printre cei 42 de lideri mondiali care participă la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau – “Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”.

Marți, șeful statului s-a întâlnit cu omologul său israelian, Reuven Rivlin, pe care l-a invitat să efectueze o vizită în România în acest an.

Potrivit programului publicat de Administrația Prezidențială, președintele va participa miercuri la dineul oficial oferit de preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, în onoarea şefilor de delegaţii prezenţi la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului.

Forumul liderilor internaţionali, organizat de Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului (World Holocaust Forum Foundation), în cooperare cu Centrul de Comemorare a Holocaustului – Yad Vashem, se desfăşoară sub auspiciile preşedintelui Statului Israel, Reuven Rivlin, şi se va concentra pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

“Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la acest forum internaţional se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce priveşte consolidarea educaţiei despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, promovarea valorilor europene, a toleranţei, a respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale”, arată Administrația Prezidențială.

Peste 40 de lideri din întreaga lume vor participa, la 23 ianuarie, la cel de-al cincilea Forum Mondial al Holocaustului, sub egida ”Amintirea Holocaustului, Combaterea Antisemitismului”, ce va avea loc la Yad Vashem, în Israel.

Președintele Klaus Iohannis se va afla, cu această ocazie, pentru a treia oară în Israel, după vizita efectuată în 2016 și după participarea, în același ani, la ceremoniile funerare ale fostului președinte israelian Shimon Peres. Prezența președintelui în Israel este importantă și în contextul eforturilor României de refacere a relațiilor în regiune în urma situației generate pe fondul subiectului privind mutarea sediului Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Vor fi prezenţi, printre alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

În cadrul evenimentului vor avea intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, vor rosti discursuri preşedintele Consiliului Yad Vashem, rabinul Israel Meir Lau, el însuşi supravieţuitor al Holocaustului, preşedintele Fundaţiei Forumului Mondial al Holocaustului, Moshe Kantor, şi preşedintele Direcţiei Yad Vashem a Autorităţii pentru comemorarea martirilor şi eroilor din Holocaust, Avner Shalev.

Evenimentul va continua cu o ceremonie în onoarea victimelor Holocaustului. Supravieţuitoare a Holocaustului, Rose Moskowitz, din SUA, şi preşedinta Organizaţiei centrale din Israel a supravieţuitorilor Holocaustului, Colette Avital, vor aprinde o torţă în memoria victimelor, după care şefii delegaţiilor vor depune coroane de flori la baza Monumentului revoltei din Ghetoul Varşovia, ridicat la Yad Vasehm.

Ceremonia se va încheia cu intonarea imnului naţional al Israelului, Hatikvah.

Forumul Mondial al Holocaustului va fi transmis live pe site-ul Yad Vashem şi pe pagina de Facebook a acestuia. Transmisia va include traduceri simultane din ebraică în engleză, franceză, germană, rusă şi spaniolă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending