Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis reafirmă cu fermitate aspirațiile politicii externe a României: ”Triada conceptuală strategică SUA-UE-NATO va rămâne neatinsă”. Care au fost elementele principale din discursul anual al președintelui

Published

on

Triada conceptuală strategică a politicii externe a României, alcătuită din creşterea rolului țării în cadrul Uniunii Europene, consolidarea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi creșterea rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru NATO, va rămâne neatinsă, a susținut cu fermitate președintele Klaus Iohannis, marți, într-un discurs susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București.

Discursul, unul anual care marchează prezentarea și reafirmarea direcțiilor politicii externe a României, a fost marcat de exercitarea, în premieră, de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, șeful statului afirmând că factorii de decizie de la București vor acționa pentru a asigura eficiența acestui mandat de șase luni.

Dincolo de dimensiunea concretă a președinției României la Consiliul UE, așezată separat în discurs la finalul acestuia, elementele cheie aranjate ca jaloane principale ale politicii externe a Bucureștiului care au însoțit discursul lui Klaus Iohannis au fost: 1) reafirmarea constantei UE-SUA-NATO ca puncte cardinale ale acțiunii externe a statului român; 2) cooperarea regională cu axele sale Inițiativa celor Trei Mări și formatul București 9; 3) relațiile strategice bilaterale cu accent pe cele cu Franța și cu elementul de noutate numit Japonia și 4) augmentarea profilului internațional al României prin dobândirea unui nou mandat în cadrul Consiliului de Securitate al ONU și accederea în cadrul OCDE.

”Indiferent de scena foarte dinamică a politicii interne româneşti, pe care o cunoaşteţi foarte bine, în ceea ce priveşte afacerile europene toţi factorii de decizie ai României vor acţiona unitar şi cât mai eficient, astfel încât Preşedinţia Consiliului Uniunii să se desfăşoare în cele mai bune condiţii”, a spus Iohannis, precizând că exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene nu va genera situația ca celelalte constante şi priorităţi strategice ale României să intre pentru 6 luni pe un plan secundar.

”Astfel, triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă: dincolo de obiectivul creşterii rolului României în cadrul Uniunii Europene, care va fi – sper – maximizat de exercitarea Președinției, păstrăm obiectivul central al consolidării şi extinderii Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi pe cel al creşterii rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru Alianţa Nord-Atlantică”, a completat președintele.

Parteneriatul cu SUA și consolidarea în NATO, pe aceeași linie: România își menține angajamentele asumate

În discursul său, Klaus Iohannis a prezentat prioritățile României în direcția parteneriatului strategic cu SUA și a creșterii rolului țării noastre în NATO de o manieră convergentă, insistând asupra coerenței flancului estic al Alianței și al angajamentului Bucureștiului de aloca 2% din PIB pentru Apărare

Aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, în toate domeniile sale, va rămâne şi în continuare o prioritate pentru politica externă a României. (…) În ceea ce priveşte NATO, acest an va marca un moment important – aniversarea a 70 de ani de la crearea celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie, dar şi a 15 ani de la aderarea României la NATO. România va continua să susţină consolidarea Alianţei şi întărirea coerenţei sale, inclusiv a coerenţei Flancului estic. Summitul aniversar de la finalul acestui an va fi un bun prilej pentru noi progrese în acest sens, iar România va acționa în acest scop în 2019. Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa cum ne-am asumat la nivel aliat.

Cooperarea regională: București 9 și Inițiativa celor Trei Mări

În condițiile în care președintele Klaus Iohannis a găzduit anul trecut, la București, summitul Inițiativei celor Trei Mări, o reuniune care a condus Inițiativa regională spre atingerea unei maturități politice, șeful statului a arătat că România va continua să ofere același interes și sprijin pentru acest format.

”Summitul de anul trecut al Inițiativei celor Trei Mări, pe care l-am organizat la Bucureşti, a marcat prin rezultatele sale concrete maturizarea politică şi conceptuală a Iniţiativei şi a confirmat valoarea sa adăugată pentru dezvoltarea regiunii. De aceea, sunt încrezător că Summitul din luna iunie, din Slovenia, va fi un pas esenţial pentru marcarea progresului în implementarea deciziilor extrem de importante pe care le-am luat la Summitul de aici, din 2018”, a precizat președintele.

În ce privește formatul București 9 – o platformă inițial prezidențială co-organizat de președinții României și Poloniei, apoi extinsă la nivelul miniștrilor Afacerilor Externe și ai Apărării – șeful statului a punctat că ”România va continua să sprijine formatele deja consacrate şi de succes”.

Reamintim că formatul București 9 reunește țările NATO din zona flancului estic și reprezintă o platformă de generare a unei poziții comune și coerente a statelor din regiune pentru a consolida această zonă pe agenda intereselor aliate.

Parteneriatele și relațiile strategice bilaterale: Franța, Germania, Italia, Polonia, dar și Japonia, printre priorități

La capitolul parteneriate și relații strategice bilaterale, președintele a enumerat importanța relațiilor cu Franța, Germania, Italia, Polonia sau Turcia, precum și Japonia și Republica Moldova.

De altfel, în dimensiunea relațiilor strategice bilaterale, cele cu Franța, Italia sau Japonia au cunoscut cel mai puternic dinamism. În luna noiembrie, președinții Emmanuel Macron și Klaus Iohannis au lansat, la Paris, Sezonul cultural România-Franța și au semnat o nouă Declarație a parteneriatului strategic.

În ce privește, de pildă, relația cu Italia, anul 2018 a marcat prima vizită de stat la Roma a unui președinte al României din ultimii 45 de ani. O noutate este dată de relația cu Japonia, în condițiile în care președintele Klaus Iohannis l-a primit în ianuarie 2018, la București, pe premierul Japoniei Shinzo Abe, cu care a convenit ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

”Vom continua şi în acest an să aprofundăm parteneriatele şi relaţiile de tip strategic ale României – cu Franţa, cu care am dat un nou elan Parteneriatului Strategic, împreună cu Preşedintele Macron, prin semnarea anul trecut a unei noi Declaraţii privind Parteneriatul Strategic şi lansarea excepţionalului Sezon cultural comun; cu Germania, cu care dialogul politic la cel mai înalt nivel şi cel sectorial au cunoscut anul trecut un dinamism remarcabil; cu Italia, unde am avut în 2018 o vizită de stat extrem de bună, confirmând soliditatea relației noastre, cu Polonia, cu care am continuat întărirea cooperării noastre securitare şi în alte domenii, cu Turcia, Japonia, pentru a da doar câteva exemple. Lor li se adaugă relațiile cu statele din Orientul Mijlociu şi din Asia”, a explicat Iohannis.

Președintele a insistat, pe larg, asupra relației cu Chișinăul. 

”În relaţia cu Republica Moldova, vom menţine atenţia noastră prioritară asupra Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a acestui stat şi vom încuraja ferm continuarea reformelor necesare apropierii de Uniune. În egală măsură, sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând în această perioadă, ca Uniunea Europeană şi statele membre să continue, pe baza angajamentului politic clar al Chişinăului, sprijinul şi angajamentul în favoarea integrării europene a Republicii Moldova”, a detaliat Klaus Iohannis.

Multilateralism: obținerea unui nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și aderarea la OCDE

Asemenea anilor trecuți, candidatura pentru un nou mandat în Consiliul de Securitate al ONU, cu alegeri programate pentru iunie 2019, și accederea în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltarea Economică, au rămas priorități esențiale ale politicii externe a României, fapt reieșit din discursul președintelui în fața șefilor de misiuni diplomatice.

”Reiterez susţinerea României pentru multilateralism, inclusiv pentru sprijinirea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acest angajament de durată în favoarea păcii, justiției și dezvoltării durabile reprezintă esența mesajului României în campania sa pentru obținerea, la alegerile din acest an, a unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Consider că România are o candidatură puternică și îmi exprim speranța că statele pe care le reprezentați vor acorda încrederea lor României cu prilejul alegerilor din luna iunie. În egală măsură, reiterez obiectivul României de a deveni membru OCDE. Mulțumesc tuturor țărilor membre OCDE pentru sprijinul acordat până acum României, considerată unanim cel mai bine pregătit aspirant european și contez pe manifestarea activă a acestui sprijin și în 2019, cu rezultate, sper, decisive”, a spus Klaus Iohannis.

Un discurs încheiat cu prioritatea zero a politicii externe: președinția Consiliului UE

Președintele și-a încheiat discursul anual susținut în fața ambasadorilor străini cu ambițiile României, în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, un semestru complicat pentru viitorul Uniunii Europene și complex prin raportare la provocările sale generice: evoluția Brexitului, avansarea negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual, impulsul dat de liderii UE la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 sau rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.

Summitul de la Sibiu din 9 mai va fi un moment cheie. (…) Ne propunem  să adoptăm o Declarație Politică pentru a reafirma solidaritatea și angajamentul statelor membre pentru construirea unei Uniuni mai puternice, în plan intern și extern. Este esențial ca agenda de priorități care va fi discutată la Sibiu să corespundă agendei cetățenilor, așteptărilor lor legitime de a beneficia de rezultate concrete”, a spus șeful statului.

Referitor la Brexit, Iohannis a arătat că președinția română va ”depune eforturi pentru facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea este pregătită corespunzător pentru retragerea Marii Britanii, în orice scenariu”.

Șeful statului a punctat și importanța consolidării parteneriatului UE-NATO, precum și a parteneriatului transatlantic.

”Președinția română a Consiliului Uniunii va acționa constructiv în sprijinirea demersurilor care vizează avansarea agendei europene în acest domeniu și, în același timp, va depune eforturi pentru avansarea în continuare a parteneriatului Uniunea Europeană-NATO. Acesta trebuie să asigure complementaritatea în acţiune, pentru a se evita duplicările inutile ale eforturilor şi resurselor. În acest context, parteneriatul transatlantic va rămâne o prioritate majoră a României, atât pe parcursul Preşedinţiei, cât şi ulterior, aşa cum a fost şi până acum. Acesta este un parteneriat vital, mai ales dacă vrem ca dinamica schimbărilor la nivel global să nu genereze riscuri sporite pentru securitatea şi prosperitatea ambelor maluri ale Atlanticului”, a completat președintele.

”Consolidarea proiectului european trebuie să se întemeieze pe o abordare unitară, incluzivă și deschisă pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, cu evitarea diviziunilor. Realizarea proiectului european a fost posibilă deoarece popoarele europene împărtășesc un set de valori comune”, a conchis Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă de la Cotroceni, că salariile profesorilor și punctul de pensie nu pot fi majorate în această perioadă pentru că “nu există spațiu fiscal” în condițiile în care măsura ar „împovăra bugetul pentru anul viitor cu 6% din PIB”. 

El a subliniat că România riscă să piardă 3 miliarde de euro din fondurile europene dacă majorarea pensiilor va intra în vigoare, iar agențiile de rating ne vor retrograda.

”Este o chestiune pe care am mai discutat-o. Este de dorit să crească pensiile și salariile profesorilor. Sunt lucruri pe care și eu mi le doresc, și Guvernul și le dorește. Chiar dacă ne dorim mai mult, trebuie să ținem cont de contextul în care ne aflăm: suntem în criză economică și bugetul este sub presiune. PSD a împovărat bugetul pentru anul viitor cu 6% din PIB. Acest spațiu fiscal nu există, ar trebui să luăm bani din altă parte, dar de peste tot banii au fost reduși la minim. Chiar dacă ne dorim ca aceste creșteri să intre în vigoare, trebuie să așteptăm momentul prielnic. Acum nu este”, a declarat președintele, întrebat dacă va promulga legea adoptată marți de parlament privind majorarea pensiilor și a salariilor profesorilor.

 

Șeful statului a precizat că mai mulți oficiali ai Comisiei Europene au avertizat că, dacă măsurile votate de Parlament vor intra în vigoare, România va pierde aproximativ 3 miliarde de euro.

”Există nu doar avertismente, ci și discuții cu înalți responsabili din Comisia Europeană, care ne-au spus franc: dacă această rectificare intră în vigoare, ni se vor tăia aproximativ 3 miliarde de euro pentru că încălcăm mai multe prevederi din tratate. De asemenea, agențiile de rating ne vor retrograda ratingul de țară dacă aceste cheltuieli imense vor fi aprobate. Nu există bani, dați-vă seama ce se întâmplă dacă se blochează miliarde din fonduri europene, dacă ne scade ratingul de țară și ne vom împrumuta mai scump. Este un scenariu de groază”, a avertizat Klaus Iohannis.

Parlamentul României a adoptat marţi rectificarea bugetară pe 2020, cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie. Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%.

Guvernul PNL a anunțat deja că va ataca aceste modificări la Curtea Constituțională.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la Timișoara: Datorită fondurilor europene obținute, România se va repoziţiona pe harta infrastructurii regionale de transport

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că, pentru o creştere economică sustenabilă, este nevoie de inovare şi de o ”tehnologie prietenoasă cu mediul şi sigură” și că datorită fondurilor europene generoase obținute, România se va repoziţiona pe harta infrastructurii regionale de transport şi îşi va reconsolida avantajele competitive generate de resursa umană.

“Pentru o creştere economică sustenabilă, avem nevoie de tehnologie prietenoasă cu mediul şi sigură. Avem nevoie de decizii şi acţiuni responsabile, atât din partea autorităţilor, cât şi din partea mediului de afaceri. Şi avem nevoie de inovare”, a spus Iohannis, după o vizită la Continental Automotive Timişoara, relatează Agerpres.

Şeful statului a conferit companiei Continental Ordinul “Meritul industrial şi comercial” în grad de Ofiţer la aniversarea a 20 de ani de prezenţă în România.

“În urmă cu 20 de ani, aţi început activitatea în România, în acest oraş care este kilometrul zero al democraţiei şi libertăţii noastre. Timişoara este, fără discuţie, un simbol al schimbării noastre democratice, dar şi al dezvoltării. Acum, sunteţi unul dintre cei mai mari exportatori ai economiei româneşti. Aveţi peste 20.000 de angajaţi din ţara noastră, dintre care o treime sunt ingineri şi specialişti IT în centrele de cercetare şi dezvoltare. Sunteţi un partener constant în educaţia profesională pentru tinerele generaţii. Pentru performanţele deosebite ale companiei şi rezultatele obţinute, am decis să decorez astăzi, la Timişoara, compania Continental Automotive România”, a spus preşedintele Iohannis.

El a felicitat conducerea companiei pentru modul în care a înţeles să ofere, de-a lungul timpului, oportunităţi de dezvoltare şi de investiţii, atât în plan local, cât şi pentru economie.

Preşedintele Iohannis a indicat că discuţiile cu reprezentanţii Continental au vizat investiţiile derulate, planurile de viitor, contribuţia la dezvoltarea economică a zonei, impactul economic al pandemiei şi implicarea mediului de afaceri în gestionarea efectelor în plan local.

“În privinţa aspectelor care îi preocupă pe timişoreni referitor la fabrica de anvelope, am primit asigurări că finalizarea investiţiei privind staţia de ameliorare a calităţii aerului va răspunde în mod adecvat interesului cetăţenilor”, a subliniat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a salutat iniţiativele de susţinere a sectorului sanitar.

“Ceea ce am văzut la Timişoara este un exemplu de solidaritate, care merită continuat şi dezvoltat. Salut, de asemenea, implicarea mediului de afaceri în promovarea şi susţinerea educaţiei. Am remarcat faptul că, în ciuda crizei actuale, interesul pentru învăţământul dual a rămas la fel de puternic, iar clasele cu acest profil, organizate şi cu sprijinul Continental, se bucură de mare apreciere în rândul tinerilor. Mediul de afaceri şi tinerii au înţeles perfect oportunităţile pe care acest sistem le oferă. Sper ca îmbinarea pregătirii teoretice cu activitatea practică să devină regulă de bază pentru dezvoltarea de competenţe în cât mai multe domenii”, a adăugat Iohannis.

Potrivit şefului statului, industria auto este unul dintre principalii vectori de competitivitate ai economiei. El a subliniat că parteneriatul cu industria IT şi activităţile de cercetare-dezvoltare vor transforma acest sector într-un “vârf de lance pentru industria viitorului”.

El a precizat că, în contextul gestionării crizei sanitare şi al efectelor acesteia asupra economiei, s-a implicat direct, împreună cu Guvernul, în identificarea celor mai bune căi de a răspunde acestor provocări.

“S-au luat măsuri eficiente de protejare şi stimulare a angajaţilor şi angajatorilor, iar acestea şi-au atins în mare parte scopul. Au fost salvate locuri de muncă şi companii, au fost sprijinite familii şi afaceri, au fost asigurate resurse pentru investiţii în domeniile cheie: infrastructură, sănătate, educaţie, servicii publice. Sunt rezultate concrete, obţinute cu eforturi considerabile, rezultate pe care românii le apreciază”, a spus Iohannis.

El a punctat şi faptul că provocările viitorului, inclusiv în ceea ce priveşte implicarea centrelor universitare cu tradiţie în susţinerea industriei inteligente, a agendei digitale şi de mediu, ar trebui să fie o preocupare constantă pentru toţi.

“Dacă adăugăm şi fondurile europene generoase pe care le-am obţinut, am convingerea că România se va repoziţiona pe harta infrastructurii regionale de transport şi îşi va reconsolida avantajele competitive generate de resursa umană. În încheiere, vă transmit mult succes în activitate şi vă doresc să ţintiţi cât mai sus. Este foarte important ca economia noastră să funcţioneze în parametri cât mai buni, însă în condiţii de siguranţă şi sănătate pentru noi toţi”, a conchis Iohannis.

Continue Reading

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA8 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă8 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.9 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL9 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.9 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending