Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis reafirmă cu fermitate aspirațiile politicii externe a României: ”Triada conceptuală strategică SUA-UE-NATO va rămâne neatinsă”. Care au fost elementele principale din discursul anual al președintelui

Published

on

Triada conceptuală strategică a politicii externe a României, alcătuită din creşterea rolului țării în cadrul Uniunii Europene, consolidarea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi creșterea rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru NATO, va rămâne neatinsă, a susținut cu fermitate președintele Klaus Iohannis, marți, într-un discurs susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București.

Discursul, unul anual care marchează prezentarea și reafirmarea direcțiilor politicii externe a României, a fost marcat de exercitarea, în premieră, de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, șeful statului afirmând că factorii de decizie de la București vor acționa pentru a asigura eficiența acestui mandat de șase luni.

Dincolo de dimensiunea concretă a președinției României la Consiliul UE, așezată separat în discurs la finalul acestuia, elementele cheie aranjate ca jaloane principale ale politicii externe a Bucureștiului care au însoțit discursul lui Klaus Iohannis au fost: 1) reafirmarea constantei UE-SUA-NATO ca puncte cardinale ale acțiunii externe a statului român; 2) cooperarea regională cu axele sale Inițiativa celor Trei Mări și formatul București 9; 3) relațiile strategice bilaterale cu accent pe cele cu Franța și cu elementul de noutate numit Japonia și 4) augmentarea profilului internațional al României prin dobândirea unui nou mandat în cadrul Consiliului de Securitate al ONU și accederea în cadrul OCDE.

”Indiferent de scena foarte dinamică a politicii interne româneşti, pe care o cunoaşteţi foarte bine, în ceea ce priveşte afacerile europene toţi factorii de decizie ai României vor acţiona unitar şi cât mai eficient, astfel încât Preşedinţia Consiliului Uniunii să se desfăşoare în cele mai bune condiţii”, a spus Iohannis, precizând că exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene nu va genera situația ca celelalte constante şi priorităţi strategice ale României să intre pentru 6 luni pe un plan secundar.

”Astfel, triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă: dincolo de obiectivul creşterii rolului României în cadrul Uniunii Europene, care va fi – sper – maximizat de exercitarea Președinției, păstrăm obiectivul central al consolidării şi extinderii Parteneriatului Strategic cu Statele Unite şi pe cel al creşterii rolului şi susţinerii României în cadrul şi pentru Alianţa Nord-Atlantică”, a completat președintele.

Parteneriatul cu SUA și consolidarea în NATO, pe aceeași linie: România își menține angajamentele asumate

În discursul său, Klaus Iohannis a prezentat prioritățile României în direcția parteneriatului strategic cu SUA și a creșterii rolului țării noastre în NATO de o manieră convergentă, insistând asupra coerenței flancului estic al Alianței și al angajamentului Bucureștiului de aloca 2% din PIB pentru Apărare

Aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, în toate domeniile sale, va rămâne şi în continuare o prioritate pentru politica externă a României. (…) În ceea ce priveşte NATO, acest an va marca un moment important – aniversarea a 70 de ani de la crearea celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie, dar şi a 15 ani de la aderarea României la NATO. România va continua să susţină consolidarea Alianţei şi întărirea coerenţei sale, inclusiv a coerenţei Flancului estic. Summitul aniversar de la finalul acestui an va fi un bun prilej pentru noi progrese în acest sens, iar România va acționa în acest scop în 2019. Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa cum ne-am asumat la nivel aliat.

Cooperarea regională: București 9 și Inițiativa celor Trei Mări

În condițiile în care președintele Klaus Iohannis a găzduit anul trecut, la București, summitul Inițiativei celor Trei Mări, o reuniune care a condus Inițiativa regională spre atingerea unei maturități politice, șeful statului a arătat că România va continua să ofere același interes și sprijin pentru acest format.

”Summitul de anul trecut al Inițiativei celor Trei Mări, pe care l-am organizat la Bucureşti, a marcat prin rezultatele sale concrete maturizarea politică şi conceptuală a Iniţiativei şi a confirmat valoarea sa adăugată pentru dezvoltarea regiunii. De aceea, sunt încrezător că Summitul din luna iunie, din Slovenia, va fi un pas esenţial pentru marcarea progresului în implementarea deciziilor extrem de importante pe care le-am luat la Summitul de aici, din 2018”, a precizat președintele.

În ce privește formatul București 9 – o platformă inițial prezidențială co-organizat de președinții României și Poloniei, apoi extinsă la nivelul miniștrilor Afacerilor Externe și ai Apărării – șeful statului a punctat că ”România va continua să sprijine formatele deja consacrate şi de succes”.

Reamintim că formatul București 9 reunește țările NATO din zona flancului estic și reprezintă o platformă de generare a unei poziții comune și coerente a statelor din regiune pentru a consolida această zonă pe agenda intereselor aliate.

Parteneriatele și relațiile strategice bilaterale: Franța, Germania, Italia, Polonia, dar și Japonia, printre priorități

La capitolul parteneriate și relații strategice bilaterale, președintele a enumerat importanța relațiilor cu Franța, Germania, Italia, Polonia sau Turcia, precum și Japonia și Republica Moldova.

De altfel, în dimensiunea relațiilor strategice bilaterale, cele cu Franța, Italia sau Japonia au cunoscut cel mai puternic dinamism. În luna noiembrie, președinții Emmanuel Macron și Klaus Iohannis au lansat, la Paris, Sezonul cultural România-Franța și au semnat o nouă Declarație a parteneriatului strategic.

În ce privește, de pildă, relația cu Italia, anul 2018 a marcat prima vizită de stat la Roma a unui președinte al României din ultimii 45 de ani. O noutate este dată de relația cu Japonia, în condițiile în care președintele Klaus Iohannis l-a primit în ianuarie 2018, la București, pe premierul Japoniei Shinzo Abe, cu care a convenit ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

”Vom continua şi în acest an să aprofundăm parteneriatele şi relaţiile de tip strategic ale României – cu Franţa, cu care am dat un nou elan Parteneriatului Strategic, împreună cu Preşedintele Macron, prin semnarea anul trecut a unei noi Declaraţii privind Parteneriatul Strategic şi lansarea excepţionalului Sezon cultural comun; cu Germania, cu care dialogul politic la cel mai înalt nivel şi cel sectorial au cunoscut anul trecut un dinamism remarcabil; cu Italia, unde am avut în 2018 o vizită de stat extrem de bună, confirmând soliditatea relației noastre, cu Polonia, cu care am continuat întărirea cooperării noastre securitare şi în alte domenii, cu Turcia, Japonia, pentru a da doar câteva exemple. Lor li se adaugă relațiile cu statele din Orientul Mijlociu şi din Asia”, a explicat Iohannis.

Președintele a insistat, pe larg, asupra relației cu Chișinăul. 

”În relaţia cu Republica Moldova, vom menţine atenţia noastră prioritară asupra Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a acestui stat şi vom încuraja ferm continuarea reformelor necesare apropierii de Uniune. În egală măsură, sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând în această perioadă, ca Uniunea Europeană şi statele membre să continue, pe baza angajamentului politic clar al Chişinăului, sprijinul şi angajamentul în favoarea integrării europene a Republicii Moldova”, a detaliat Klaus Iohannis.

Multilateralism: obținerea unui nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și aderarea la OCDE

Asemenea anilor trecuți, candidatura pentru un nou mandat în Consiliul de Securitate al ONU, cu alegeri programate pentru iunie 2019, și accederea în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltarea Economică, au rămas priorități esențiale ale politicii externe a României, fapt reieșit din discursul președintelui în fața șefilor de misiuni diplomatice.

”Reiterez susţinerea României pentru multilateralism, inclusiv pentru sprijinirea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acest angajament de durată în favoarea păcii, justiției și dezvoltării durabile reprezintă esența mesajului României în campania sa pentru obținerea, la alegerile din acest an, a unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Consider că România are o candidatură puternică și îmi exprim speranța că statele pe care le reprezentați vor acorda încrederea lor României cu prilejul alegerilor din luna iunie. În egală măsură, reiterez obiectivul României de a deveni membru OCDE. Mulțumesc tuturor țărilor membre OCDE pentru sprijinul acordat până acum României, considerată unanim cel mai bine pregătit aspirant european și contez pe manifestarea activă a acestui sprijin și în 2019, cu rezultate, sper, decisive”, a spus Klaus Iohannis.

Un discurs încheiat cu prioritatea zero a politicii externe: președinția Consiliului UE

Președintele și-a încheiat discursul anual susținut în fața ambasadorilor străini cu ambițiile României, în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, un semestru complicat pentru viitorul Uniunii Europene și complex prin raportare la provocările sale generice: evoluția Brexitului, avansarea negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual, impulsul dat de liderii UE la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 sau rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.

Summitul de la Sibiu din 9 mai va fi un moment cheie. (…) Ne propunem  să adoptăm o Declarație Politică pentru a reafirma solidaritatea și angajamentul statelor membre pentru construirea unei Uniuni mai puternice, în plan intern și extern. Este esențial ca agenda de priorități care va fi discutată la Sibiu să corespundă agendei cetățenilor, așteptărilor lor legitime de a beneficia de rezultate concrete”, a spus șeful statului.

Referitor la Brexit, Iohannis a arătat că președinția română va ”depune eforturi pentru facilitarea adoptării măsurilor propuse de Comisia Europeană pentru a ne asigura că Uniunea este pregătită corespunzător pentru retragerea Marii Britanii, în orice scenariu”.

Șeful statului a punctat și importanța consolidării parteneriatului UE-NATO, precum și a parteneriatului transatlantic.

”Președinția română a Consiliului Uniunii va acționa constructiv în sprijinirea demersurilor care vizează avansarea agendei europene în acest domeniu și, în același timp, va depune eforturi pentru avansarea în continuare a parteneriatului Uniunea Europeană-NATO. Acesta trebuie să asigure complementaritatea în acţiune, pentru a se evita duplicările inutile ale eforturilor şi resurselor. În acest context, parteneriatul transatlantic va rămâne o prioritate majoră a României, atât pe parcursul Preşedinţiei, cât şi ulterior, aşa cum a fost şi până acum. Acesta este un parteneriat vital, mai ales dacă vrem ca dinamica schimbărilor la nivel global să nu genereze riscuri sporite pentru securitatea şi prosperitatea ambelor maluri ale Atlanticului”, a completat președintele.

”Consolidarea proiectului european trebuie să se întemeieze pe o abordare unitară, incluzivă și deschisă pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, cu evitarea diviziunilor. Realizarea proiectului european a fost posibilă deoarece popoarele europene împărtășesc un set de valori comune”, a conchis Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis, un ultim apel la vot înainte de alegerile europene și referendum: Dragi români, votați pentru România Europeană, pentru România noastră, a tuturor!”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele  Klaus Iohannis a adresat vineri, la Palatul Cotroceni, un ultim apel la vot către cetățeni înaintea alegerilor europarlamentare și a referendumului național din data de 26 mai, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

„Dragi români, Acum, duminică, pe 26 mai, avem alegeri. Împreună cu alegerile europarlamentare, am convocat un referendum. Am convocat un referendum pentru toți românii.

Mergeți, dragi români, și votați la referendum! Votați pentru o justiție dreaptă în România, votați pentru o bună guvernare în România, pentru o guvernare în interesul României și în interesul românilor.

Mergeți, dragi români, și votați la referendum pentru România Europeană, pentru România prosperă și sigură, pentru România noastră, a tuturor!”, a spus președintele.

 

 

Continue Reading

POLITICĂ

PNL celebrează 144 de ani de la înființare. Președintele Klaus Iohannis, invitat să participe la evenimentul de aniversare

Published

on

Partidul Naţional Liberal aniversează vineri 144 de ani de la înfiinţare printr-un eveniment care va avea loc la sediul central al partidului şi la care a fost invitat şi preşedintele Klaus Iohannis. Anunțul a fost făcut de președintele PNL Ludovic Orban într-un interviu acordat Agerpres.

“Va fi garden party. Deschidem grădina partidului către invitaţi. L-am invitat pe preşedinte şi aş fi foarte bucuros să fie alături de noi la această aniversare importantă. PNL este un partid istoric, cel mai vechi partid din România, cu cea mai amplă istorie, un partid care întotdeauna a fost parte la cele mai importante realizări din istoria modernă a României şi care îşi continuă misiunea de a dezvolta România şi de a o aduce în rândul naţiunilor europene cele mai dezvoltate”, a afirmat Orban, arată sursa citată.

Aniversarea celor 144 de la înființarea Partidului Național Liberal are loc la finalul campaniei electorale pentru alegerile europene și pentru referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis.

PNL este singurul partid înscris la nivelul Autorității Electorale Permanente în calitate de competitor electoral pentru referendumul anticorupție din 26 mai.

Pentru alegerile europene, PNL are o listă de candidați deschisă de jurnalistul Rareș Bogdan și din care fac parte șase actuali eurodeputați – Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Adina Vălean, Cristian Bușoi, Marian-Jean Marinescu și Mihai Țurcanu – , doi primari importanți – Mircea Hava (Alba Iulia) și Gheorghe Falcă (Arad -, dar și fostul ministru de Interne Vasile Blaga.

Prin programul politic privind alegerile europarlamentare, liberalii se angajează să atingă câteva obiective, printre care încetarea MCV, aderarea României la Schengen şi la zona euro.

Prima dintre propunerile concrete ale liberalilor se referă la înfiinţarea „unui mecanism care să monitorizeze situaţia statului de drept“ şi respectarea drepturilor fundamentale în toate statele UE, o măsură centrală pe care și-o asumă și familia politică europeană din care PNL face parte – PPE.

Scurt istoric: Liberalismul în România, din 1875 și până în prezent (Prezentare PNL)

Partidul Național Liberal a fost oficial fondat la 24 mai 1875, când un grup de liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formațiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne. Originile mișcării liberale trebuie însă căutate cu mult mai devreme, în perioada pașoptistă, momentul 1875 constituind doar instituționalizarea și coagularea unor grupări care existau deja pe scena politică. După 1866 liberalii au jucat practic rolul principal în procesul de modernizare a României.

Primul președinte al Partidului Național Liberal a fost Ion C. Brătianu. În 1877, în timpul guvernării liberale, România și-a proclamat independența. Partidul Național Liberal a contribuit semnificativ la dezvoltarea și reformarea societății românești, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului universal. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă, iar liberalii au acționat sub principiul „Prin noi înșine!” care este și astăzi deviza Partidului Național Liberal.

La finele Primului Război Mondial, România și-a împlinit obiectivul național al Marii Uniri, în timp ce la putere se afla tot un cabinet liberal. De altfel, PNL s-a aflat la guvernare aproape neîntrerupt între 1914 și 1919 (cu excepția perioadei martie-noiembrie 1918). Perioada interbelică a fost una prolifică pentru România și pentru liberali, care au promovat reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislație electorală și măsuri de refacere a economiei. Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 și iunie 1927) și apoi în intervalul 1933-1937. Activitatea PNL a fost suspendată între 1938 și 1944, când a fost reluată doar pentru o scurtă etapă.

După cel de-al Doilea Război Mondial regimul comunist a stopat progresul României în termeni de construcție democratică. Instaurarea unui sistem totalitar a însemnat abolirea pluralismului politic și dizolvarea partidelor politice democratice, inclusiv a PNL, care și-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulți dintre fruntașii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viața credința în principiile democratice și valorile liberale, în vreme ce alții au fost fortați să ia calea exilului. Timp de aproape 50 de ani, liberalii din exil, mulți dintre ei foști lideri ai studenților și tineretului PNL, au continuat să-și promoveze ideile și crezurile și au păstrat viu spiritul PNL.

În 1989, după căderea comunismului, o parte dintre aceștia s-au întors în țară pentru a reorganiza și reconstrui Partidul Național Liberal, cărora li s-au alăturat personalități din țară. Printre cei care au repus bazele formațiunii liberale s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, precum și Radu Câmpeanu, primul președinte postcomunist al PNL. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic și a început o nouă etapă din existența sa politică.

În anii ‘90 mișcarea liberală a experimentat o perioadă relativ tumultoasă, caracterizată prin sciziuni succesive, fragmentări și tentative de unificare. Toate au făcut parte din procesul de construcție instituțională a PNL, care a reușit să aducă sub sigla sa nu doar grupările care se revendicau din zona liberalismului, ci s-a impus ca pol de centru-dreapta pe scena politică din România. Procesul reunificării liberale a început sub președinția lui Mircea Ionescu-Quintus. Ca parte a Convenției Democratice, alianța opoziției unite, PNL a participat la coaliția de guvernare din perioada 1996-2000, deținând portofolii importante în cabinet, precum finanțele și economia pentru o perioadă sau cel al justiției.

După 2001, PNL și-a întărit poziția absorbind și alte partide considerate compatibile ideologic și și-a continuat procesul de consolidare organizatorică internă, extinzându-și baza locală și sporindu-și forța filialelor din teritoriu. În 2003, PNL a devenit parte a Alianței Dreptate și Adevăr – Alianța DA PNL-PD, iar după alegerile parlamentare din 2004, președintele PNL de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a devenit primul premier liberal al României după căderea comunismului. În timpul guvernării PNL, România a atins un nivel de dezvoltare economică fără precedent, sub impulsul unor politici liberale, incluzând reducerea fiscalității, încurajarea inițiativei private și a investițiilor. Din punct de vedere politic, forța electorală a transformat PNL într-unul dintre cele trei partide mari din România.

În 2009, Crin Antonescu a devenit președintele PNL și a dus formațiunea politică la cel  mai mare scor din ultimele două decenii. De asemenea, Crin Antonescu a fost candidatul partidului la alegerile prezidențiale din același an, clasându-se pe locul 3.

În 2011, Partidul Național Liberal a format alături de Partidul Conservator (PC) Alianța de Centru  Dreapta (ACD). Aceasta și-a unit mai departe forțele cu Partidul Social Democrat, punându-se astfel bazele Uniunii Social Liberale (USL), proiectul politic al opoziției unite. USL a preluat guvernarea României în mai 2012, în urma unei moțiuni de cenzură asupra Guvernului Ungureanu, și a câștigat alegerile parlamentare din decembrie 2012. Partidul Național Liberal a rămas parte a USL și a guvernării până în februarie 2014, când liberalii au anunțat sfârșitul Uniunii Social Liberale, respectiv ieșirea de la guvernare.

După alegerile europarlamentare din mai 2014, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal au decis să nominalizeze un candidat comun pentru alegerile prezidențiale din 2014, să fuzioneze în viitor și să devină parte a familiei populare europene. Klaus Iohannis, noul președinte al PNL, a devenit candidatul alianței formate din cele două partide, Alianța Creștin Liberală (ACL). În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, devenind primul președinte liberal din istoria țării.

După câștigarea alegerilor prezidențiale, PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut,  copreședinți ai noului PNL devenind Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Începând cu luna decembrie 2016, Raluca Turcan devine președinte interimar al PNL.

În cadrul congresului partidului din data de 17 iunie 2017, Ludovic Orban este ales Președinte al PNL, obținând 78% din voturile celor peste 4500 de delegați, în competiția cu Cristian Bușoi.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Euronews despre referendumul anticorupție convocat de președintele Klaus Iohannis: O șansă a cetățenilor de a preda social-democraților “o lecție”

Published

on

© Euronews/ Screenshot

Cetățenii români vor vota duminică, în tandem cu alegerile europene, pentru un referendum național asupra reformelor anticorupție controversate, o consultare populară convocată de președintele Klaus Iohannis pentru a transmite un semnal și o lecție pentru social-democrații de la putere, scrie Euronews într-un material dedicat referendumului.

Președintele Klaus Iohannis, a lansat referendumul la 25 aprilie, iar liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a văzut-o ca pe o mișcare de a câștiga mai multă popularitate înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie sau decembrie 2019, când Iohannis va căuta să obținută un al doilea mandat”, arată sursa citată.

Euronews punctează faptul că cetățenii vor vota asupra a două întrebări ”formulate ciudat”, dar care ”în esență îi întreabă pe români dacă vor să ia o poziție împotriva modificărilor legislației penale”.

Euronews mai arată și faptul că președintele Klaus Iohannis a declarat că referendumul va fi “de asemenea un referendum asupra PSD” și o șansă de a preda social-democraților “o lecție”.

© Euronews/ Screenshot

”Mulți lideri PSD au fost sau sunt în curs de investigare în cazuri legate de corupție, iar Dragnea se străduiește să modifice Codul Penal și legile anticorupție din acest motiv”, mai menționează sursa citată.

În 2018, România era al patrulea cel mai corupt stat din Uniunea Europeană după Ungaria, Grecia și Bulgaria în Indicele anual de percepție a corupției al Transparency International. România s-a clasat pe locul 61 din 180 de țări în ansamblu.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 

 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending