Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile, a declarat miercuri președintele Klaus Iohannis, în timp ce la Bruxelles are loc prima reuniune din ultimii doi ani a Consiliului NATO-Rusia, marcată de consolidarea militară a Rusiei la granița cu Ucraina și de propunerile de securitate ale Rusiei, care solicită limitarea extinderii Alianței și ca NATO să nu desfășoare trupe și tehnică militare în țări care au aderat după 1997, între care se numără și România.
“În fața provocărilor recente de securitate este evident că avem nevoie de o acțiune mai puternică pe palierul descurajare și apărare, acțiune care trebuie articulată în spiritul unității și cooperării transatlantice și al angajamentelor din cadrul NATO”, a afirmat președintele Iohannis.
Șeful statului a susținut miercuri, la Palatul Cotroceni, tradiționalul său discurs privind obiectivele de politică externă și de securitate a României în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, prilej cu care Iohannis a susținut că abordarea României este axată pe continuitate, în baza celor trei piloni esențiali ai politicii sale externe: consolidarea rolului și influenței țării noastre în Uniunea Europeană și, respectiv, în NATO și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.
“Rămâne un obiectiv important și creșterea prezenței militare americane în România“, a subliniat el.
Președintele a arătat că România se implică activ în procesele cu miză strategică la nivelul NATO și UE în ceea ce privește evoluțiile din Vecinătatea Estică și regiunea Mării Negre și s-a referit la mizele reuniunii NATO-Rusia de la Bruxelles.
“Suntem, în mod firesc, preocupați de situația de securitate din vecinătatea noastră, generată de desfășurarea masivă a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei, și de implicațiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică. Chiar astăzi are loc o interacțiune importantă, în formatul Consiliului NATO-Rusia, complementară dialogului strategic americano-rus de la începutul săptămânii, cu privire la care am fost informați în timp real. Din perspectiva noastră, abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susținut-o constant, trebuie să constea atât în măsuri ferme și credibile de descurajare, cât și în deschiderea, pe această bază, pentru dialog”, a detaliat Iohannis.
România susține ca acest dialog să aibă ca reper permanent principiile, valorile și angajamentele care reprezintă fundamentul Alianței.
“Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate. Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre“, a conchis președintele.
Prezenţa militară a Rusiei și masarea de trupe în regiunea Mării Negre provoacă îngrijorări pentru România, una dintre abordările necesare pentru retragerea trupelor din vecinătatea NATO fiind dialogul, care să se bazeze pe măsuri ferme de descurajare, a declarat luni și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu în timp ce la Geneva aveau loc discuții sub egida dialogului de stabilitate strategică dintre SUA și Rusia. Totodată, marți, ministrul apărării Vasile Dîncu a discutat cu reprezentanții diplomatici ai SUA și Marii Britanii despre sprijinul american și britanic pentru securitatea flancului estic al NATO.
Luni a început o săptămână crucială pentru securitatea europeană.
Consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.
Discuțiile dintre Occident și Rusia continuă miercuri și joi la Bruxelles și la Viena, în formatul Consiliului NATO – Rusia și la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Today’s meeting of the #NATO–#Russia Council is underway. It is a timely opportunity for dialogue at a critical moment for European security. When tensions are high, it is even more important that we sit down around the same table and address our concerns. pic.twitter.com/Ek8ey05aGL
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 12, 2022
Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, vor avea rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Mai mult, într-o fișă informativă făcută publică în ajunul tratativelor cu Rusia, Casa Albă a prezentat eforturile diplomatice ale SUA de a implica aliații europeni în aceste discuții, arătând că președintele Joe Biden a vorbit în acest răstimp cu 16 lideri aliați din Europa, precum și cu președintele Ucrainei, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a purtat consultări la nivelul G7, NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană.
Ca parte a acestui proces de consultări, secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, s-a deplasat la Bruxelles după discuțiile cu partea rusă, unde a avut discuții cu aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană. Astfel, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe. Într-o întâlnire precedentă, SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.
România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.
Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american.
Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră.
Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.
Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.
De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.
