Franța consideră că este prematură ridicarea MCV-ului pentru România și Bulgaria, atât timp cât obiectivele de referință fixate pentru fiecare dintre țări nu sunt pe deplin atinse, arată un raport de informare al Comisiei pentru afaceri europene a Senatului francez privind statul de drept în Uniunea Europeană.

”Trebuie remarcat faptul că Franța consideră încă prematură ridicarea MCV-ului, inclusiv pentru Bulgaria, apreciind că progresul adevărat nu poate fi confirmat doar prin angajamente politice”, este subliniat în acest raport, relatează Hotnews.ro.

”Din punctul de vedere al Franţei, MCV trebuie menţinut, atât timp cât obiectivele de referinţă stabilite pentru fiecare dintre cele două ţări nu au fost pe deplin atinse”, se mai arată în document.

Raportul cu pricina vine pe fondul unei intensificări a dialogului politic între România și Comisia Europeană pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Recent, vicepreședintele executivului european Vera Jourova a avut întruniri prin videoconferință cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna, cu ministrul justiției Stelian Ion și cu președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban.

Jourova a arătat că România poate încheia Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justitie anul acesta, urmând ca tuturor statelor membre să li se aplice doar mecanismul privind statul de drept.

“Pe MCV vom emite un raport probabil în vară și care va reflecta ultimele evoluții în derulare, inclusiv legile pe care le-am menționat. În același timp, adunăm date și pentru raportul privind statul de drept care va fi publicat în iulie. Dacă totul merge bine anul acesta și dacă vedem transpuse în realitate recomandările din MCV legate de legile justiției, mecanismul ar putea fi încheiat iar anul viitor România ar putea fi pentru prima dată evaluată numai în contextul raportului privind statul de drept ca toate celelalte state membre. Acesta este și planul meu pentru că aș vrea o standardizare a proceselor de evaluare în toate statele membre și să punem capăt MCV, un mecanism vechi de 13 ani și care este un exercițiu ieșit din comun, nu ca cel normal pe care l-am pornit cu evaluarea statului de drept în toate țările membre”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene în urmă cu trei săptămâni într-un interviu pentru Radio România.

Următorul raport MCV pentru România și Bulgaria va fi publicat în luna iulie, iar cel de-al doilea raport privind statul de drept în toate țările UE la începutul toamnei.

Guvernul a aprobat în luna ianuarie un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens până în această vară.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a anunțat luni că va trimite o solicitare Comisiei de la Veneția pentru un aviz în legătură cu proiectul de lege privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ), adoptat în Camera Deputaților cu amendamentul potrivit căruia magistrații nu pot fi trimiși în judecată decât cu încuviințarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), informează Agerpres.

Stelian Ion a susținut o conferință de presă în care a explicat că nu este autorul amendamentului mai sus amintit, această variantă fiind soluția de compromis în vederea adoptării proiectului.

”Vreau să vă spun că, în cursul zilei de astăzi, deja este redactată solicitarea, voi trimite o solicitare de aviz din partea Comisiei de la Veneţia pe acest proiect de alege şi pe acest amendament, pentru că lucrurile trebuie să fie clare. Ni s-a solicitat: întotdeauna când aveţi de făcut anumite modificări pe legile Justiţiei este bine să existe o asemenea consultare. Eu apreciez că este bine să avem acel aviz”, a precizat ministrul Justiției.

Acesta a explicat că amendamentul prin care se solicită avizul CSM pentru trimiterea în judecată a magistraților a fost votat în Camera Deputaților ca o variantă de compromis. ”Trebuie cumva asumat şi de către cei care au votat acest amendament. Pe de altă parte, ar trebui asumat şi de cei care au considerat că este nevoie de garanţii suplimentare. Eu am spus foarte clar de la bun început că trebuie să desfiinţăm această Secţie specială, fără a aduce alte amendamente şi fără aceste aşa-zise garanţii. Aceasta a fost opinia consecventă a Ministerului Justiţiei şi a Guvernului pe această chestiune”, a explicat Stelian Ion.

Camera Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.

Secția specială a reprezentat un punct de îngrijorare pentru experții Comisiei de la Veneția, care a solicitat autorităților române într-un raport dat publicității în luna iunie a anului 2019 să limiteze drastic utilizarea ordonanțelor de urgență și a avertizat că SIIG poate deveni un obstacol în lupta împotriva corupției.

De altfel, desființarea SIIJ a reprezentat unul dintre principalele puncte discutate de ministrul Justiției, Stelian Ion, cu comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders.

La momentul respectiv, oficialul român a reiterat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020, și anume Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Acestea reprezintă unele dintre temele abordate de Stelian Ion în discuțiile cu experții Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului European privind Statul de Drept.

”Apreciem cooperarea cu instituțiile din România în contextul noului Mecanism privind Statul de Drept şi contăm pe sprijinul dumneavoastră în consolidarea acestuia, la nivelul Uniunii Europene. În funcție de progresele înregistrate în perioada următoare, există premisele ca România să fie evaluată doar în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept, iar monitorizarea în context MCV să se finalizeze”, au declarat reprezentanții Comisiei Europene.

Garanții privind ridicarea MCV a primit și premierul Florin Cîțu, care a avut la mijlocul lunii martie o întrevedere în regim de videoconferință cu Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, după ce, anterior, aceasta a discutat și cu vicepremierul Dan Barna, dar și cu președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban. 

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat cu experții Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului European privind Statul de Drept. Subiectele de interes pentru Comisia Europeană au fost: stadiul proiectului de lege pentru desființarea SIIJ, procesul de modificare a legilor justiției, noua Strategie Națională Anticorupție și activitatea ANABI, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

„Apreciem cooperarea cu instituțiile din România în contextul noului Mecanism privind Statul de Drept şi contăm pe sprijinul dumneavoastră în consolidarea acestuia, la nivelul Uniunii Europene. În funcție de progresele înregistrate în perioada următoare, există premisele ca România să fie evaluată doar în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept, iar monitorizarea în context MCV să se finalizeze”, au declarat reprezentanții Comisiei Europene.

Ministrul justiției a dat detalii despre stadiul dezbaterilor parlamentare privind proiectul de lege pentru desființarea SIIJ. De asemenea, a precizat că proiectele celor trei legi ale justiției urmează să fie definitivate și transmise Comisiei de la Veneția, pentru aviz. Acestea vor fi adoptate de către Guvern până la finalul lunii aprilie, aşa cum este prevăzut în Memorandumul cu tema “Demersuri prioritare necesare pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) – legislația în domeniul justiției”.

„Pentru noi, este foarte important procesul de consultare privind legile justiției. Am primit propuneri din partea magistraților, care vor fi incluse în proiectele actelor normative. De asemenea, vom solicita şi avizul Comisiei de la Veneția şi al GRECO. În același timp, ne așteptăm şi la o dezbatere amplă în Parlament, iar avizele forurilor europene vor avea rolul de a valida întregul concept al celor trei legi”, a declarat ministrul Justiţiei.

Noua Strategie Anticorupție va fi adoptată în toamna acestui an. În același timp, Ministerul Justiției și ANABI au inițiat consultări inter-instituționale pentru definitivarea proiectului de strategie integrată pentru recuperarea produsului infracțiunii. Strategia va include un plan de acțiuni 2021 -2025 cu măsuri legislative și administrative de consolidare a ANABI, dar și de creștere a eficienței în ansamblu a sistemului instituțional – poliție, parchet, instanțe, ANABI si ANAF.