ROMÂNIA
Klaus Iohannis, reverență pentru Jean-Claude Juncker: O personalitate politică dedicată idealului Europei Unite de calibrul părinţilor-fondatori ai UE
Published
1 year agoon
Fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Clade Juncker a fost distins joi, la București, cu titlul Doctor Honoris Causa din partea Academiei de Studii Economice (ASE), într-o ceremonie care a avut loc în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, șeful statului rostind un laudatio echivalent cu o reverență pentru cel care este “o personalitate politică de calibrul părinţilor-fondatori ai Uniunii Europene”.
“Onorăm astăzi o personalitate europeană remarcabilă şi un prieten al României – excelenţa sa, domnul Jean-Claude Juncker. (…) Preşedintele Jean-Claude Juncker este nu doar unul dintre cei mai experimentaţi oameni de stat europeni, ci şi un veritabil susţinător şi promotor al integrării europene, având un rol aparte în istoria recentă a Uniunii Europene. Prin întreaga sa activitate dedicată idealului Europei Unite, Jean-Claude Juncker este o personalitate politică de calibrul părinţilor-fondatori ai Uniunii Europene“, a spus preşedintele Iohannis.
Şeful statului, care a colaborat cu Juncker îndeaproape vreme de cinci ani cât acesta din urmă a fost șef al Comisiei Europene, a evocat câteva momente marcante din bogata experienţă politică a fostului preşedinte al Comisiei Europene, arătând că a fost martor al căderii Zidului Berlinului, arhitect al Tratatului de la Maastricht din 1992, preşedinte al Eurogrupului timp de 8 ani şi că a jucat un important rol în reunificarea continentului european.
“Într-o perioadă când Europa se redefinea după căderea regimurilor comuniste, Jean-Claude Juncker a fost un adevărat campion al cauzei europene, aducând alături state mari şi mici, noi sau vechi, din Est sau din Vest, pentru a lucra împreună pentru dezvoltare şi pentru a depăşi diviziunile trecutului. Planul Juncker a avut un rol-cheie în creşterea şi consolidarea competitivităţii economiei europene. Mare parte din rezilienţa economică atât de necesară în ultimii ani îşi are originea şi în viziunea promovată prin Planul de investiţii pentru Uniunea Europeană”, a spus Iohannis, enumerând contribuțiile subistanțiale ale Juncker.
Referindu-se la mandatul lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei Europene ca unul de referinţă, șeful statului a arătat și provocările considerabile pe care le-a gestionat Juncker și cu care s-a confruntat Uniunea, de la gestionarea consecinţelor crizei economice şi financiare, la criza migranţilor sau la momentul Brexit din 2016.
“În toată această perioadă, preşedintele Juncker a ales să promoveze o agendă europeană pozitivă, a ales calea unităţii, susţinând cu fiecare ocazie importanţa solidarităţii europene – valori care, aşa cum timpul a dovedit-o, continuă să reprezinte arma cea mai puternică a Uniunii Europene. Rezultatele obţinute au subliniat, parcă şi mai puternic, importanţa unor politici economice sănătoase la nivel naţional şi european, capabile să consolideze dezvoltarea şi convergenţa economică în UE”, a spus şeful statului.
El a evocat şi “francheţea şi umorul fin” al fostului preşedinte al executivului european.
Şeful statului a amintit şi cele mai emblematice momente din istoria europeană a României la care a participat Jean-Claude Juncker.
Între acestea se disting prezidarea summitului Consiliului European din 1997, în calitate de premier al Luxemburgului, în cadrul căruia s-a luat decizia istorică de a lansa procesul de extindere a Uniunii înspre statele din Europa Centrală şi de Est, găzduirea, în 2005, la Abaţia Neumunster din Luxemburg, a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, iar în 2007 Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg.
De asemenea, Jean-Claude Juncker a participat în 2017, de Ziua Europei, la aniversarea primilor 10 ani de apartenenţă a României la Uniunea Europeană, iar în 2019 la momentul inaugural al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene de la Ateneul Român şi la Summitul privind viitorul Europei de la Sibiu.
În discursul său de laudatio, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit şi despre evoluţiile dramatice declanşate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, arătând că “avem astăzi în Europa de acest răspuns unit şi solidar în faţa unui atac fără precedent la valorile noastre, la regulile şi la principiile dreptului internaţional”. El a arătat că România sprijină puternic Ucraina şi Republica Moldova, state care au devenit candidate la aderarea la UE.
Șeful statului a optat să concluzioneze discursul său printr-o referire la una dintre cele mai emoționate declarații pe care le-a făcut Juncker cu privire la proiectul european.
“Am trăit, am luptat și am lucrat pentru proiectul european toată viața. Am trăit vremuri bune și vremuri grele. (…) La bine și la greu, nu am încetat niciodată să iubesc Europa”, spunea Jean-Claude Juncker, în septembrie 2017, în discursul său privind Starea Uniunii Europene, suținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
În acest context, Iohannis l-a asigurat pe Juncker că se află “într-o țară care împărtășește pe deplin aceste sentimente.
“România este, de mai bine de 16 ani, în sânul familiei europene și datorită susținerii unor oameni cu viziunea și dedicarea dumneavoastră. Drumul nu a fost tot timpul ușor, dar am luptat și vom continua să luptăm pentru viitorul acestui proiect comun“, a conchis şeful statului.
Ceremonia de acordare a titlului Doctor Honoris Causa fostului preşedinte al Comisiei Europene s-a desfăşurat în Aula Magna a Academiei de Studii Economice. Evenimentul are loc în contextul manifestărilor organizate de ASE cu prilejul împlinirii pe 6 aprilie a 110 ani de la înfiinţarea instituţiei de învăţământ superior.
Prim-ministru al Luxemburgului între 2 –
În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.
Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.
Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.
În calitate de președinte al Comisiei Europene a vizitat România în preajma Zilei Europei din 2017, când țara noastră a aniversat 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, moment în care s-a adresat și Parlamentului European și a fost invitat special al recepției de Ziua Europei găzduită de președintele Iohannis.
În 2018, la invitația lui Juncker, Klaus Iohannis a devenit primul lider român care s-a adresat unei reuniuni a Colegiului Comisiei Europene.
De asemenea, Jean-Claude Juncker este cel care a propus organizarea unui summit informal al liderilor UE la Sibiu, în timpul președinției române a Consiliului UE în 2019, opțiune pe care șeful executivului european de la acea vreme a lansat-o public la discursul său privind Starea Uniunii Europene din septembrie 2017.
Astfel că, la 9 mai 2019, pentru prima dată în istoria UE, liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Sibiu chiar de Ziua Europei, dând naștere “spiritului de la Sibiu” prin care aceștia au făgăduit că vor apăra o singură Europa, de la nord la sud și de la est la vest.
Reamintim că în 2007, anul aderării României la UE, Sibiul condus de primarul Klaus Iohannis și Luxemburgul condus de premierul Jean-Claude Juncker au împărțit titlul de Capitală Culturală Europeană.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
Joe Biden cere Congresului ”să adopte urgent” ajutorul pentru ”prietenii” ucraineni și israelieni: Există momente în istorie care necesită curaj. Acesta este unul dintre ele | Pachetul, supus la vot sâmbătă
Șeful diplomației europene: Nu permiteți Iranului să distragă atenția de la criza din Gaza
Marcel Ciolacu: România continuă să atragă investitori din Emiratele Arabe Unite în infrastructura aeriană, digitalizare, energie și agricultură
ROMÂNIA DIGITALĂ
Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper
Published
7 hours agoon
April 18, 2024Digital Innovation Summit Bucharest, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București sub Înaltul Patronaj al Președintelui Camerei Deputaților și al Premierului României, a avut loc în perioada 16-18 aprilie 2024, la Palatul Parlamentului din București. La summit au participat peste 1800 de specialiști din sectorul public și privat, inclusiv oficiali guvernamentali, experți în securitate și tehnologie.
„Protecția infrastructurii critice și diplomația cibernetică sunt teme și provocări complexe, pentru a căror abordare este nevoie de colaborare între zona academică, sectorul de business și zona de autorități publice.”, a declarat Adrian Victor Vevera, directorul general ICI București, într-un comunicat. „Summit-ul a reprezentat o oportunitate valoroasă de a împărtăși cunoștințe, cele mai bune practici și strategii. Succesul acestuia este dovada angajamentului tuturor de a crea acest ecosistem pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper”, a adăugat acesta.
În marja evenimentului, a fost semnat parteneriatul cu ChainArgos care pune bazele Blockchain Intelligence Academy și a unei noi zone de cercetare pentru ICI București, protocolul de colaborare cu European Digital Innovation Hub Trakia (EDIH Trakia) din Bulgaria, a fost lansat NFT Museum. Reprezentanții NATO Partnerships and Cooperative Security Committee prezenți la DISB au comunicat faptul că în cadrul Science for Peace and Security (SPS) Programme, a fost aprobat proiectul Cyber Polygon: A Cyber Range Platform Specialized on Energy Sector with Automatic Generation of Virtual Scenarios.
DISB a reunit cea de-a 7-a ediție a Forumului de Protejare a Infrastructurii Critice (CIP Forum) și cea de-a 3-a ediție a Conferinței Internaționale privind Diplomația Cibernetică (ICCD). Evenimentul a oferit participanților o platformă pentru a discuta despre inovație, securitate cibernetică și rolul diplomației în lumea digitală interconectată de astăzi împreună cu speakeri din 27 țări.
Summit-ul a constat în paneluri și workshop-uri, TechPulse Hackathon, training în domeniul High Performance Computing, întâlniri B2B, dialoguri interministeriale internaționale și demonstrații ale unor produse de ultimă generație. Printre vorbitori s-au numărat oficiali la nivel înalt ai Guvernului și ai Parlamentului României, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și experți de top în diferite domenii, de la securitate cibernetică și blockchain până la energie și smart city.
DISB s-a bucurat de susținerea Vodafone, MultiversX, Kontron Services, Danubius, ProVision, OPSWAT, Simavi, FIP Consulting, CISCO, Tema Energy, MediGo, Motorola Solution Romania, Claroty, MSAB, Raiffeisen, Stimpex, Domeniile Averesti, Konica Minolta, Automobile Bavaria Group, TAROM, Mobexpert, Aqua Carpatica.
CONSILIUL EUROPEAN
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
Published
11 hours agoon
April 18, 2024Rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis la summitul special al Consiliului European de la Bruxelles, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, unde cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat o discuție aprofundată cu privire la instituirea unui nou „Pact european pentru competitivitate”, inclusiv în lumina prezentării de către Enrico Letta a elementelor din raportul său privind viitorul pieței unice.
Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, șeful statului a pledat pentru o abordare integrată a competitivității, care să consolideze rolul esențial al pieței unice, complementar cu necesitatea de a menține creșterea sustenabilă și incluzivă a productivității în Europa, în vederea asigurării prosperității și a rezilienței pe termen lung.
De asemenea, Klaus Iohannis a arătat că noile decizii ar trebui să asigure aprofundarea pieței unice pe baza principiilor coeziunii, conectivității și convergenței economice și sociale și să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare, productivitate și inovare, atât în interiorul Uniunii, cât și în raport cu alte state.
Liderul de la Cotroceni a pledat, în context, pentru “rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl dețină în continuare” și, în general, pentru necesitatea măsurilor de sprijin care să acompanieze procesul transformativ al societății și economiei europene.
De asemenea, șeful statului a reiterat importanța asigurării condițiilor de concurență echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităților naționale, a simplificării și a reducerii poverii administrative ca priorități orizontale.
În acest sens, Iohannis “a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcționarea pieței unice, ca pilon al competitivității, inclusiv prin raportare la cele patru libertăți de circulație, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spațiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre“, arată Administrația Prezidențială.
Șeful statului a evidențiat și necesitatea unei politici industriale incluzive, care să asigure păstrarea și creșterea producției în Europa, să valorifice potențialul fiecărui stat membru și care să beneficieze de toate formele de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară. În context, a subliniat importanța unei Uniuni a Energiei consolidate inclusiv prin asigurarea interconexiunilor dintre statele membre și cu cele din vecinătate.
De asemenea, președintele Klaus Iohannis a susținut “rolul pe care agricultura europeană îl deține ca instrument de promovare a competitivității europene, evidențiind nevoia unui cadru de sprijin puternic, stabil și previzibil pentru producătorii agricoli”, a unor instrumente flexibile și adaptate la noile realități, reiterând, totodată, că Uniunea trebuie să rămână rezilientă în ceea ce privește securitatea alimentară și să continue să joace un rol de lider global în comerțul cu produse agricole.
În procesul de reflecție asupra noului Pact european pentru competitivitate, liderii europeni au evidențiat necesitatea unor măsuri substanțiale pentru aprofundarea Pieței Unice, avansarea Uniunii piețelor de capital, punerea în aplicare a unei politici industriale eficiente, încurajarea cercetării și inovării, finalizarea Uniunii Energiei, asigurarea circularității resurselor și materiilor prime, sprijinul pentru transformarea digitală la nivelul mediului de afaceri, al administrației și al întregii societăți, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum și urmărirea unei politici comerciale ambițioase, robuste, deschise și sustenabile. În același timp, liderii au subliniat importanța unui cadru de reglementare coerent și au invitat Comisia Europeană să reducă povara administrativă asupra companiilor și a administrațiilor naționale și să prevină reglementarea excesivă.
Liderii au reliefat importanța strategică a asigurării competitivității și rezilienței sectorului agricol european și a măsurilor de sprijin pentru fermieri în abordarea provocărilor cu care aceștia se confruntă.
ROMÂNIA
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
Published
14 hours agoon
April 18, 2024By
Teodora IonPrim-ministrul Marcel Ciolacu a avut întrevederi cu managementul companiei ADQ Al Dahra, cu Khaldoon al Mubarak, CEO al companiei Mubadala, cu reprezentanții companiei IHC/Abu Dhabi Ports și cu Sultan Al Jaber, CEO ADNOC, președinte Masdar și președinte al Summitul-ui mondial pentru acțiuni climatice COP28.
Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, dezvoltarea de proiecte strategice comune între România și Emiratele Arabe Unite a constituit linia directoare a întâlnirilor economice pe care premierul Marcel Ciolacu le-a avut în cadrul vizitei de lucru în Abu Dhabi.
Șeful Executivului român a exprimat interesul părții române în menținerea la cote înalte a relațiilor bilaterale și în atragerea investițiilor emirateze, context în care a subliniat importanța celei de-a treia sesiuni a Comisiei inter-guvernamentale de cooperare, care urmează să se desfășoare la București în perioada imediat următoare.
”Fie că avem în vedere proiecte în energie, infrastructură, agricultură și procesare alimentară, IT&C, companiile emirateze pot avea o contribuție substanțială la dezvoltarea în România a unor investiții majore. Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, investițiile în energia verde și în procesare alimentară sunt obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu Emiratele Arabe Unite”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Totodată, Marcel Ciolacu a apreciat că asociațiile profesionale și camerele de comerț și industrie din ambele țări au un rol important în promovarea și susținerea cooperării bilaterale și a schimburilor de experiență.
Premierul român a menționat că această vizită va conduce și la amplificarea prezenței companiilor românești pe piața emirateză. În același timp, ambele părți și au manifestat interesul pentru constituirea Fondului suveran de investiții România – EAU.
Cooperarea în sectorul energetic a reprezentat unul din subiectele abordate în cadrul acestor întrevederi, în condițiile în care România are încă o componentă importantă de folosire a energiei convenționale, astfel încât oferă oportunități de cooperare în domeniile produselor petroliere și gazelor naturale, dar se află în curs de desfășurare și tranziția către o economie verde, conform angajamentelor climatice asumate la nivelul UE.
Guvernul explică că acesta este motivul pentru care sunt încurajate investiții semnificative în domenii precum energia regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice, dar și în ceea ce privește dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei, în scopul echilibrării sistemului energetic din România.
Un alt domeniu abordat în cadrul întâlnirilor a fost dezvoltarea comerțului bilateral, cu accent pe produse agroalimentare și IT&C, aceste mărfuri oferind un potențial încă insuficient explorat.
În ceea ce privește transporturile, pe lângă importanța strategică a Portului Constanța, România oferă oportunități de cooperare și pentru dezvoltarea rețelelor feroviară și rutieră de care dispune.
Premierul Marcel Ciolacu a amintit și de cele opt proiecte propuse de România în cadrul Inițiativei celor Trei Mări (I3M), aflate în diferite stadii de realizare și care pot fi interesante pentru investitorii cu expertiză în infrastructura de transport, energetică sau digitală.
Concrete & Design Solutions
Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA7 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA4 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- CONSILIUL EUROPEAN1 day ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării