Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunţat joi că Uniunea Europeană va mobiliza 220 de milioane de euro pentru finanţarea transferurilor de pacienţi cu COVID-19 dintr-o ţară în alta, pentru a susţine spitalele suprasolicitate din cele mai afectate state membre de al doilea val al pandemiei, informează AFP.

Pentru a facilita aceste transferuri, statele “trebuie să împărtăşească date exacte şi în timp real” la nivel european “pentru o mai bună coordonare”, a declarat şefa executivului european în cadrul unei conferinţe de presă după încheierea unei videoconferinţe despre coordonarea răspunsului UE la pandemia de COVID-19, cu participarea celor 27 de state membre.

“Răspândirea virusului va copleşi sistemele noastre de sănătate dacă nu acţionăm urgent”, a avertizat Ursula von der Leyen, care a precizat că le-a transmis liderilor UE cinci mesaje cheie: statele membre să facă schimb de informații, să facă, de asemenea, schimb de experiență și analiză, să crească masiv capacitatea de testare, capacitatea de depistare și urmărire și, nu în ultimul rând, vaccinarea.

“Testarea și urmărirea sunt esențiale pentru conținerea virusului. Acum și în viitor. Avem nevoie de o abordare colectivă pentru implementarea și utilizarea testelor rapide. Și acestea ar trebui să fie recunoscute reciproc în întreaga UE”, a spus și Charles Michel, președintele Consiliului European.

🔴 LIVE NOW: follow the press conference after today’s EU leaders’ meeting on #COVID19 coordination. https://t.co/59z3AoZ81i

— Charles Michel (@eucopresident) October 29, 2020

În context, oficialul european a mai informat că Uniunea Europeană va lucra pentru validarea rapidă, la nivelul Uniunii, a testelor rapide de antigen şi că Comisia Europeană este în discuţii cu patru companii pentru a asigura potenţiale vaccinuri, după ce a încheiat deja înţelegeri privind oferte de furnizare cu alte trei companii (AstraZeneca, Sanofi şi Johnson & Johnson), potrivit Reuters, informează Agerpres.

Ursula von der Leyen a menţionat discuţii cu Moderna, CureVac şi un parteneriat între Pfizer şi BionTech. 

Totodată, preşedinta Comisiei Europene a dat asigurări că viitoarele vaccinuri vor fi disponibile pentru toate statele “în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii”, în funcţie de numărul populaţiei.

Mai mult, șefa executivului european a informat că se intenţionează, de asemenea, punerea la punct a unui formular comun de localizare a pasagerilor până la sfârşitul anului. 

Înaintea videoconferinței liderilor UE, și președintele Klaus Iohannis a declarat că este absolut necesară o abordare unitară la nivelul statelor UE, prin convenirea unor criterii şi instrumente comune în ceea ce priveşte recunoaşterea reciprocă a rezultatelor testelor pentru COVID-19.

Miercuri, Comisia Europeană a lansat noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

Europa începe să se confrunte cu valul al doilea al pandemiei de coronavirus, cele mai afectate țări din UE fiind Franța, Spania și Italia, însă creșterile semnificative de cazuri se înregistrează și în Germania, Belgia, Olanda, Polonia, Cehia și România.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat joi, în cadrul unei videconferințe cu liderii europeni, importanța asigurării dezvoltării și implementării vaccinurilor pentru toate statele membre, odată ce acestea vor deveni disponibile.

“La videoconferința Consiliului European de astăzi, am subliniat importanța asigurării dezvoltării și implementării vaccinurilor pentru toate statele membre, odată ce acestea vor deveni disponibile. Limitarea răspândirii virusului rămâne o prioritate majoră. Solidaritatea este cheia în rezolvarea acestei crize”, a scris Iohannis, într-o postare pe Twitter.

At today’s #EUCO videocall, I stressed the importance of ensuring the development and deployment of the vaccines for all Member States, once they will become available. Limiting the spread of the virus remains a major priority. Solidarity is the key in dealing with this crisis. pic.twitter.com/sFmb243Pxq

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) October 29, 2020

Înaintea videoconferinței liderilor UE, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, odată ce va fi disponibil vaccinul anti-COVID, va fi furnizat statelor membre ale UE şi a subliniat că este nevoie de creşterea finanţării disponibile în cadrul Instrumentului pentru Sprijin de Urgenţă, pentru a permite sporirea surselor de aprovizionare cu vaccinuri.

De asemenea, el a declarat că este absolut necesară o abordare unitară la nivelul statelor UE, prin convenirea unor criterii şi instrumente comune în ceea ce priveşte recunoaşterea reciprocă a rezultatelor testelor pentru COVID.

Mai mult, șeful statului a arătat că va sublinia partenerilor europeni importanța asigurării unei bune funcționări a Pieței Unice și a liberei circulații în cadrul Uniunii Europene și necesitatea asigurării de rezerve adecvate și suficiente de medicamente și echipamente medicale în toate statele membre.

Cu o zi în urmă, Comisia Europeană a lansat noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

Anterioara reuniune a liderilor UE a avut loc faţă în faţă, în zilele de 15 şi 16 octombrie 2020, la Bruxelles, discutându-se, printre altele, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit în contextul Brexit-ului, criza generată de noul coronavirus etc.

Cu privire la COVID-19, Consiliul European din 15-16 octombrie a evaluat situaţia epidemiologică şi a suscitat o îngrijorare profundă în contextul evoluţiilor recente. Liderii au apreciat progresele înregistrate până în prezent în ceea ce priveşte coordonarea generală la nivelul UE împotriva COVID-19, inclusiv recomandarea privind o abordare coordonată a restricţionării liberei circulaţii.

De asemenea, s-a convenit să se continue efortul de coordonare în ceea ce priveşte reglementările privind carantina, depistarea transfrontalieră a contacţilor, strategiile de testare, evaluarea comună a metodelor de testare sau restricţionarea temporară a călătoriilor neesenţiale către UE.

Liderii UE au discutat şi despre următorii paşi către asigurarea dezvoltării şi distribuirii de vaccinuri împotriva COVID-19, subliniind că este nevoie de un proces solid de autorizare şi de monitorizare, de crearea unei capacităţi de vaccinare în UE şi de un acces echitabil şi la preţuri abordabile la vaccinuri. În ceea ce priveşte vaccinurile, ei au încurajat totodată cooperarea la nivel mondial.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au condamnat puternic atacurile teroriste care au avut loc în Franța, manifestându-și solidaritatea cu Franța în lupta împotriva terorismului și a extremismului violent, într-o declarație comună adoptată joi.

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni s-au declarat “șocați și întristați” de aceste atacuri, declarația fiind adoptată în debutul unei videoconferințe informale pe care liderii UE o dedică problematicii COVID-19 și celui de-al doilea val al pandemiei.

“Noi, liderii europeni, suntem șocați și întristați de atacurile teroriste din Franța. Condamnăm în cel mai puternic mod posibil aceste atacuri care reprezintă atacuri asupra valorilor noastre comune. Suntem uniți și fermi în solidaritatea noastră cu Franța, cu poporul francez și cu Guvernul Franței – în lupta noastră comună și continuă împotriva terorismului și extremismului violent”, se arată în declarația Consiliului European remisă CaleaEuropeană.ro.

În declarația lor, liderii europeni fac apel la omologii lor din întreaga lume “să lucreze mai degrabă spre dialog și înțelegere între comunități și religii” și nu “spre divizare”.

Joint statement by the members of the European Council on the terrorist attacks in France: https://t.co/8cmGLbGkgd#EUCO #Nice pic.twitter.com/l5hXXEY0DL

— Charles Michel (@eucopresident) October 29, 2020

Un atacator înarmat cu un cuţit a ucis joi trei persoane, inclusiv o femeie care a fost decapitată, la o biserică din Nisa, oraş din sudul Franţei, a informat poliţia, într-un incident descris de primarul oraşului de la Marea Mediterană, Christian Estrosi, drept terorism, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Estrosi a confirmat existenţa a trei victime şi a declarat că suspectul tot repeta sintagma ”Allah akbar”. El a vorbit cu reporterii şi a calificat atacul din Nisa drept ”islamofascism”.

Edilul din Nisa a scris pe Twitter că atacul cu cuţitul a avut loc în interiorul sau în apropierea bisericii Notre-Dame de pe bulevardul Jean Medecin, principala arteră comercială din oraş, şi că poliţia l-a reţinut pe atacator care se află în prezent internat într-un spital.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a deplasat la Nisa.

Poliţia a transmis că două persoane au fost confirmate decedate în atac, iar mai multe persoane au fost rănite. O sursă din poliţie a confirmat informaţia că o femeie a fost decapitată. Şi preşedinta Adunării Naţionale (fostul Front Naţional, de extremă dreapta), Marine Le Pen, a vorbit tot despre o decapitare care s-ar fi produs în timpul atacului.

Atacul a avut loc în jurul orei locale 09:00 (08:00 GMT), potrivit unei surse din poliţie – citată de AFP – care a adăugat că o echipă de genişti se afla la faţa locului.

Ministrul de interne Gerald Darmanin a anunţat pe Twitter organizarea unei ”reuniuni de criză” la Paris.

Potrivit postului BFMTV, a fost sesizat parchetul naţional antiterorist, fiind deschisă o anchetă pentru asasinat şi tentativă de asasinat având legătură cu un act terorist.

Atacul are loc în contextul în care Franţa încă nu şi-a revenit după decapitarea, la începutul lunii, la Paris, a profesorului de istorie Samuel Paty de către un tânăr de 18 ani, de origine cecenă. Paty prezentase la clasă, la o oră privind libertatea de expresie, câteva dintre caricaturile din Charlie Hebdo care îl înfăţişau pe profetul Mahomed.