Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România este primul stat din UE care a primit acceptul Comisiei Europene pentru o rezervă strategică de echipamente medicale pe teritoriul țării noastre

Published

on

© Administrația Prezidențială

România este primul stat membru al Uniunii care a primit acceptul Comisiei Europene de a demara procedurile de achiziție necesare pentru constituirea unei rezerve a Uniunii Europene pe teritoriul țării noastre, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă care precedă videoconferința liderilor europeni de la ora 17:00.

”La nivelul Uniunii, prin intermediul Comisiei Europene, au fost demarate proceduri de achiziții în comun de echipamente și dispozitive medicale necesare gestionării epidemiei. Este vorba de mănuși, echipamente de protecție, ventilatoare și echipamente de laborator. Având în vedere că situația s-a deteriorat rapid și în țara noastră în ultimele zile, a devenit crucială dezvoltarea urgentă a procedurilor de achiziții comune ale Uniunii lansate pentru echipamente medicale. Este important ca aceste proceduri să fie finalizate cât mai repede cu putință, pentru ca statele membre interesate, adică și noi, și România, să poată intra rapid în posesia acestor produse”, a spus Iohannis.

Președintele a reamintit că la nivel european s-a decis, în baza unui proiect aprobat în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale, în cadrul Mecanismului European de Protecție Civilă, destinat prevenirii, pregătirii și reacției Uniunii Europene la diferite crize și dezastre, cum este epidemia cu care ne confruntăm.

”Foarte important, România este primul stat membru al Uniunii care a primit acceptul Comisiei Europene de a demara procedurile de achiziție necesare pentru constituirea acestei rezerve a Uniunii Europene pe teritoriul țării noastre”, a declarat șeful statului, care mai precizat că va sublinia aceste priorități ale României în videoconferința șefilor de stat sau de guvern.

Klaus Iohannis a mai spus că, într-o primă etapă, achiziția derulată de România, în numele Uniunii Europene, în limita sumei de 10 milioane de euro, va viza echipamente medicale de protecție – măști și costume individuale de protecție – și ventilatoare.

”Această procedură se desfășoară independent de achizițiile făcute direct de Comisie, dar, evident, că atunci când aceste materiale vor fi disponibile, vom putea și noi, în România, să solicităm o parte din această rezervă strategică. Voi prezenta în cadrul videoconferinței eforturile pe care România le face deja în proiect, discuțiile cu furnizorii fiind deja demarate, voi solicita o finanțare mai consistentă pe acest program și voi arăta disponibilitatea României de a se implica mai mult și în alte zone din acest mecanism” a mai adăugat președintele.

Reamintim faptul că România se numără printre cele 24 de state membre care participă la procedurile de achiziții publice lansate săptămâna trecută de Comisia Europeană pentru cumpărarea de măști, mănuși și ventilatoare respiratorii. În același context, Comisia Europeană a decis instituirea primei rezerve comune a Uniunii Europene de echipamente medicale de urgență, în contextul crizei sanitare provocate de pandemia noului coronavirus.

Citiți și Liderii europeni, o nouă videoconferință pe tema COVID-19: Șefii de stat sau de guvern din UE, așteptați să anunțe un ”Plan Marshall” pentru redresarea economică a Europei

Referitor la videoconferința liderilor europeni, președintele Klaus Iohannis a mai precizat că le va  transmite partenerilor din Uniune că este nevoie de lanțuri de aprovizionare funcționale pentru a asigura accesul adecvat al cetățenilor europene la bunurile esențiale și va cere eliminarea barierelor din lanțurile de aprovizionare și evitarea apariției altor blocaje.

Un alt aspect pe care șeful statului îl va menționa se referă la repatrierea cetățenilor români aflați în prezent fie în afara Uniunii, fie în state membre și care, din motive obiective, doresc să revină în România.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a precizat că ”este important să începem să gândim o strategie de recuperare post-criză”.

”Comisia Europeană trebuie încurajată, trebuie să înțeleagă că trebuie dezvoltat un plan de acțiune, bazat pe o evaluare cuprinzătoare a consecințelor și a posibilelor instrumente aplicabile tuturor statelor membre pentru sprijinirea recuperării. Uniunea Europeană în ansamblul său și fiecare stat membru în parte traversează, în aceste momente, o perioadă extrem de dificilă. Ne confruntăm cu o realitate care devine cu fiecare zi mai dramatică și suntem forțați să ne adaptăm rapid și să găsim cele mai bune soluții pentru toți cetățenii noștri. Sunt convins că proiectul european va ieși întărit din această grea încercare, iar noi vom înțelege, o dată în plus, cât de importante sunt valorile, libertățile și credințele care ne unesc și pe care, de multe ori, uităm să le apreciem cum se cuvine”, a conchis președintele.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a primit-o joi la Palatul Cotroceni, pe ministrul Forțelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

În cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte referitoare la stadiul Parteneriatului Strategic dintre România și Franța și perspectivele de dezvoltare a acestuia, cu accent pe componenta de apărare, agenda NATO și cea a Uniunii Europene, precum și pe evoluțiile recente în plan securitar din regiunea Mării Negre, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Președintele României a apreciat evoluția și rezultatele foarte bune ale cooperării bilaterale dintre țara noastră și Franța în domeniul apărării, inclusiv pe timpul misiunilor executate în comun sub egida NATO, UE, ONU și OSCE, precum și în cadrul exercițiilor multinaționale.

Referindu-se la criza de securitate din zonă, Președintele Klaus Iohannis a precizat că aceasta nu produce efecte doar la nivelul regiunii Mării Negre, ci afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic, subliniind, totodată, importanța unității și solidarității la nivelul Uniunii Europene și NATO.

În acest context, președintele României a transmis mulțumiri Franței pentru disponibilitatea de a participa la prezența militară avansată a NATO în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la deteriorarea mediului de securitate în estul Europei.

Citiți și Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării

În ceea ce privește agenda europeană, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat aprecierea pentru obiectivele foarte ambițioase stabilite de Franța pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene, obiective care vor contribui la continuarea progreselor în domeniul securității și apărării, și a dat asigurări privind sprijinul României pentru materializarea acestora.

În contextul diversificării provocărilor de securitate, Președintele României a reliefat faptul că parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană este esențial pentru securitatea europeană și a accentuat necesitatea de consolidare în continuare a acestuia, în spiritul complementarității și sinergiei eforturilor.

Ministrul francez al Apărării a apreciat relațiile de cooperare bilaterală cu România și a reliefat interesul Franței de a continua dezvoltarea și diversificarea acestora.

De asemenea, ministrul Florence Parly a prezentat prioritățile președinției Franceze a Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe Busola Strategică, proiectele subsumate Cooperării Structurate Permanente și Politicii de Securitate și Apărare Comună, politica spațială și cooperarea în domeniul securității cibernetice.

Totodată, oficialul francez a evidențiat contribuția semnificativă a țării noastre în cadrul Uniunii Europene și NATO pe componenta de apărare, subliniind foarte buna colaborare dintre cele două state în cadrul misiunilor din teatrele de operații, cu accent pe participarea la misiunile comune privind combaterea terorismului din regiunea Sahel.

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: O amenințare împotriva Ucrainei este o amenințare împotriva Europei

Published

on

© European Union

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut ieri o întrevedere cu premierul Slovaciei, Eduard Heger la Bratislava, iar cu acest prilej oficialul european a reiterat sprijinul UE pentru Ucraina în contextul în care negocierile cu Federația Rusă nu au un rezultat pozitiv.

„Aș dori să subliniez că o amenințare la adresa Ucrainei este o amenințare la adresa Europei. Și de aceea ne angajăm să sprijinim detensionarea situației, pe care sperăm să o obținem pe cale diplomatică. Credem că toate eforturile ar trebui depuse în diferite formate diplomatice: fie că este vorba de OSCE, de Consiliul de Securitate al ONU, de formatul Normandia, de Consiliul NATO-Rusia sau de discuțiile directe dintre SUA și Rusia”, a transmis Charles Michel.

 În acest spirit de cooperare deplină cu statele membre europene și cu aliații noștri, în special cu aliații noștri din cadrul NATO, în special cu Statele Unite, a avut loc luni o videoconferință care a reunit mai mulți lideri europeni și parteneri americani și britanici. Aceasta a fost o oportunitate de a ne afirma unitatea, acest angajament de a da o șansă canalului diplomatic, dar și pregătirea noastră, dacă acesta va eșua și dacă va exista o agresiune, de a lua măsuri restrictive în unitate. Pentru că, dacă ar avea loc o agresiune militară, consecințele ar fi grave și masive pentru Rusia, care ar efectua o astfel de agresiune.

Președintele Consiliului European a menționat că se va implica în cooperarea deplină cu statele membre și cu NATO, în special cu Statele Unite.

„Solidaritatea europeană înseamnă că trebuie să ținem cont de realitățile din diferitele țări europene – de aici importanța schimburilor directe pe care am putut să le avem. Prin urmare, vom lucra în această direcție, pentru a ne asigura că putem lua măsuri, că putem lua decizii împreună, în unitatea europeană, pentru a face Europa mai eficientă, mai în serviciul celor 450 de milioane de cetățeni europeni, pentru a garanta securitatea și prosperitatea”, a mai transmis acesta. 

De asemenea, Charles Michel a fost primit și de noul cancelar al Austriei. Cei doi oficiali au discutat despre desfășurarea militară a Rusiei la granița cu Ucraina, care „reprezintă un motiv de îngrijorare extremă.”

„Vrem să credem în diplomație, dar vom fi puternici și fermi în unitate, atât în Europa, cât și cu partenerii din lume care împărtășesc aceeași viziune ca și Uniunea Europeană pe această temă”, a conchis președintele Consiliului European. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Olaf Scholz îl va primi marți, la Berlin, pe preşedintele francez Emmanuel Macron, cu care va discuta despre situația de securitate din Europa și tensiunile cu Rusia, în contextul în care puterile occidentale încearcă să detensioneze și să aplaneze un potențial conflict generat de o ofensivă militară a Rusiei în Ucraina.

Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt al guvernului german, care nu a dorit să comenteze informaţiile din presă conform căreia Scholz a refuzat o invitaţie transmisă din scurt de preşedintele american Joe Biden pentru a discuta despre criza din Ucraina, notează Agerpres.

Biroul de presă al lui Macron a precizat vineri că întâlnirea de la 25 ianuarie de la Berlin cu Scholz va aborda securitatea internaţională şi alte subiecte, cum ar fi economia digitală, schimbările climatice, președinția franceză a Consiliului UE şi preşedinţia Germaniei asupra G7.

Aceasta va fi cea de-a treia interacțiune dintre Macron și Scholz, după ce liderul de la Elysee a fost gazda noului cancelar german în a treia zi de la preluarea funcției de către acesta din urmă, în decembrie anul trecut, și după o conferință comună de presă pe care liderii cuplului politic franco-german au susținut-o la finalul Consiliului European din decembrie.

De altfel, întâlnirea dintre cei doi va avea loc la trei zile distanță după ce Franța și Germania vor marca cea de-a 59-a aniversare a Tratatului de la Elysee, semnat la 22 ianuarie 1963 de președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adeunauer, precum și a treia aniversare a Tratatului de la Aachen, semnat la 22 ianuarie 2019 de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel.

În ceea ce privește situația de securitate din Europa, Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în această săptămână, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

În timp ce Macron se adresa eurodeputaților la Strasbourg, Scholz a vorbit în premieră la Forumul Economic Mondial de la Davos, acolo unde a subliniat că nu trebuie să i se permită Rusiei să schimbe granițele naționale prin forță în contextul unei iminente intervenții militare a Moscovei în Ucraina pe care SUA, NATO și Europa încearcă să o prevină și solicită Rusiei să aleagă calea diplomatică.

De asemenea, Scholz l-a primit joi, la Berlin, pe secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, alături de care a subliniat importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și împreună cu care a transmis Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei. Cu două zile în urmă, tot la Berlin, cancelarul german a găzduit anunțul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a invitat membrii NATO și Federația Rusă la o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Pe plan european, discuțiile dintre Scholz și Macron ar putea avea un punct de pornire divergent după vizita cancelarului german la Madrid. 

Pactul de stabilitate şi de creştere, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria ţărilor membre ale zonei euro, trebuie să continue să servească drept “bază” bugetară în Europa, a apreciat luni cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Madrid, într-o declarație prin care liderul de la Berlin se îndepărtează de viziunea expusă de Franța în obiectivele sale președinției sale la Consiliul UE.

Aceste afirmaţii survin în timp ce o dezbatere are loc în cadrul Uniunii Europene cu privire la viitorul acestor reguli comune, suspendate în prezent din cauza pandemiei şi pe care mai multe state membre, între care Franţa şi Italia, doresc să le reformeze. De altfel, Parisul și Roma au semnat la finele anului trecut Tratatul de la Quirinale, document ce ranforsează cooperarea europeană dintre Franța și Italia, în timp ce președintele Emmanuel Macron și premierul Mario Draghi au redactat împreună un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times. În materialul de opinie, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

Macron și Draghi speră că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în prima jumătate a anului 2022, în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE. Mai mult, șeful statului francez a propus, ca obiectiv al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, reformarea criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

COMUNICATE DE PRESĂ9 hours ago

New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu prezintă rezultatele proiectului inedit „Investments in a Safer Future”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Papa Francisc consideră că propagarea știrilor false și a dezinformării pe tema COVID-19 reprezintă o încălcare a drepturilor omului

U.E.11 hours ago

Ministrul leton al Apărării critică relația ”imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

ROMÂNIA11 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

ROMÂNIA11 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.1 day ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Advertisement

Team2Share

Trending