Connect with us

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Klaus Iohannis: România, pregătită să contribuie cu soluții la o Europă adaptată la viitor. Influenţa politică globală a UE trebuie să corespundă puterii noastre economice

Published

on

© Administrația Prezidențială

România, cu potenţialul, creativitatea şi generaţia sa tânără dinamică, este pregătită să contribuie cu soluţii concrete pentru o Europă adaptată pentru viitor, o Europă a cărei influență politică globală trebuie să corespundă puterii noastre economice, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, la ediţia inaugurală a Forumului Grupului Băncii Europene de Investiţii, care a avut loc la Luxemburg.

Invitat în calitate de vorbitor principală la prima ediție a Forumului BEI, președintele Iohannis a susținut un discurs în cadrul sesiunii „Adaptarea la o lume în schimbare” și apoi a interacționat cu audiența, unde a pledat pentru adaptabilitate între soluții la provocări și obiective strategice, unitate de acțiune și loialitate față de valori.

“Trăim vremuri critice. Un deceniu de schimbări majore a început deja. Securitatea nu mai poate fi considerată de la sine înţeleasă în Europa, în urma războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Preţurile energiei au crescut şi securitatea aprovizionării a fost ameninţată. Inflaţia afectează bunăstarea economică a cetăţenilor noştri. Este nevoie urgentă de acţiune climatică. Cu toate acestea, acţiunea noastră decisivă pentru tranziţia verde întâmpină încă obstacole. La fel şi pentru tranziţia digitală. Economiile globale se confruntă cu creşterea nivelului datoriilor şi cu o încetinire a creşterii, ambele contribuind la sporirea vulnerabilităţilor macroeconomice şi reducerea interesului pentru investiţii. Sustenabilitatea financiară se află sub o nouă presiune. Dependenţele în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, în special pentru materiile prime, au devenit o vulnerabilitate majoră pentru economia post-pandemie. Ca urmare a acestor lucruri, economia globală devine din ce în ce mai fragmentată. Globalizarea se confruntă cu provocări serioase. Pe scurt – incertitudinea pare să fie certitudinea acestui deceniu. Toate acestea ne obligă să ne adaptăm mai repede decât înainte. Cei care sunt capabili să o facă şi chiar să fie cu un pas înainte vor deveni mai puternici, mai rezilienţi şi mai pregătiţi pentru viitor”, a spus preşedintele Iohannis.

Astfel, șeful statului a împărtășit viziunea României despre cum poate UE să fie mai puternică, mai rezilientă și mai pregătită pentr viitor.

Trei lucruri vor fi esențiale: În primul rând – adaptabilitatea prin soluții rapide la provocările actuale, păstrând în același timp obiectivele noastre strategice. În al doilea rând – unitatea de acțiune. Într-o lume fragmentată, Uniunea Europeană poate reuși numai dacă statele membre rămân unite. În al treilea rând – să rămânem loiali valorilor noastre fundamentale“, a spus Iohannis.

Şeful statului a afirmat că, în acest moment critic, trebuie să se acţioneze decisiv pentru a consolida Europa atât în interior, cât şi pe scena globală.

Construirea rezilienţei începe acasă. Coeziunea noastră internă este nucleul forţei noastre – aceasta trebuie păstrată în mod prioritar. Această nouă eră economică necesită deja investiţii masive în tranziţia verde şi cea digitală, în special prin noi tehnologii curate inovatoare şi competitive. În faţa incertitudinii actuale, pentru a evita un decalaj de investiţii şi inovare, Uniunea Europeană trebuie să rămână o destinaţie atractivă. Şi este de datoria noastră, ca state membre, să contribuim la o Europă stabilă, coerentă şi prosperă, cu o economie solidă şi o industrie competitivă. Economia românească îşi joacă activ rolul în aceste eforturi”, a afirmat preşedintele.

El a susţinut că actualul context este văzut ca un catalizator pentru ambiţiile către un viitor digital, verde şi sustenabil şi o oportunitate de a stimula investiţiile în energie, transport, agricultură, infrastructură de sănătate şi tehnologie.

Iohannis a completat că fondurile şi investiţiile europene au fost sursa prosperităţii României de mai bine de 15 ani, stimulând vizibil PIB-ul, creşterea economică şi modernizarea ţării.

“Am lucrat în mod constant la reforme, concentrându-ne pe coeziune şi reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de statele care sunt membre mai vechi ale UE. Rezultatele sunt vizibile. PIB-ul nostru pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare este de aproximativ 75% din media UE în 2022. Ultimele date au confirmat că avem o economie rezilientă. Am avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică în 2022 şi ne-am dovedit a fi una dintre cele mai performante, profitabile şi stabile pieţe din Europa de Est. Comunitatea noastră de afaceri investeşte deja în combaterea schimbărilor climatice şi percepe tranziţia către o economie verde ca pe o reală oportunitate”, a transmis Klaus Iohannis.

Potrivit acestuia, prognozele globale sunt optimiste cu privire la perspectivele viitoare ale României ca a doua economie ca mărime a Europei de Est şi un exemplu de creştere în regiune. Şeful statului a subliniat că PNRR, dar şi alte fonduri sau programe UE, precum InvestEU, rămân factori de creştere şi catalizatori pentru investiţii puternice în ţara noastră. El a precizat şi că Banca Europeană de Investiţii este un partener important în implementarea acestor proiecte.

“Extinderea accesului la finanţare pentru micro-întreprinderi, fermieri şi mediul de afaceri din toată ţara şi evitarea concentrării excesive asupra pilonilor de dezvoltare rămân la fel de cruciale ca şi schimbul de bune practici financiare. Un sprijin suplimentar pentru proiectele de infrastructură municipale ar fi, de asemenea, binevenit”, a mai spus Iohannis.

El a vorbit şi despre politicile economice de încredere şi a arătat că în zilele noastre dependenţele economice se pot transforma cu uşurinţă într-un precursor al instrumentelor de şantaj.

“2022 ne-a învăţat că orice, de la energie la alimente, poate fi utilizat ca armă. Cetăţenii noştri nu ar trebui să plătească preţul economic al unor astfel de acţiuni destabilizatoare. Cu toate acestea, nici izolarea şi nici protecţionismul nu pot fi răspunsul. Pieţele conectate, concurenţa globală loială, schimbul de tehnologie şi know-how – toate acestea sporesc productivitatea şi generează prosperitate. Pe scurt – costul tranziţiei verzi şi digitale va creşte, iar competitivitatea europeană va plăti preţul dacă vom tăia legăturile globale. Totuşi, trebuie să alegem cu atenţie aceste legături. Noua realitate geopolitică necesită trecerea de la o abordare bazată exclusiv pe costuri la o abordare mai orientată spre încredere – cu alte cuvinte, îndepărtarea de actorii globali care nu sunt de încredere şi avansarea către o diversificare sigură“, a spus Iohannis.

Potrivit şefului statului, cooperarea transatlantică este crucială şi trebuie realizată şi o apropiere de parteneri din întreaga lume, din Asia, America Latină sau Africa.

Influenţa noastră politică globală trebuie să corespundă puterii noastre economice. Pentru a face acest lucru, trebuie să fim mai prezenţi şi parte a soluţiei în crizele internaţionale. Cheia este să găsim un teren comun pe care să putem construi împreună. (…) Pentru ca influenţa noastră politică globală să corespundă cu puterea noastră economică, Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să îşi adapteze oferta de investiţii economice şi ecologice. Instrumente precum Acordurile de liber schimb şi iniţiative precum Parteneriatele industriale sau un posibil club al materiilor prime critice trebuie să fie pe deplin valorificate şi explorate în continuare”, a indicat preşedintele.

El a amintit că în decembrie anul trecut România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria au convenit să dezvolte un cablu submarin de electricitate verde la Marea Neagră, care va contribui la sporirea securităţii energetice în regiune şi în Europa.

“Uniunea Europeană are instrumentele potrivite pentru a se adapta la acest deceniu al schimbărilor şi pentru a contribui la modelarea lumii de mâine într-un mod durabil, potrivit pentru generaţiile viitoare. Depinde de noi, statele membre, împreună cu parteneri precum Banca Europeana de Investiţii, să conlucrăm pentru realizarea acestui obiectiv. Cu potenţialul, creativitatea şi generaţia sa tânără dinamică, România, ţara mea, este pregătită să contribuie cu aceste soluţii concrete pentru o Europă adaptată pentru viitor“, a conchis şeful statului. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Germania şi Franţa s-au alăturat altor 12 state membre UE, prin care se numără şi România, care cer Băncii Europene de Investiţii să îşi majoreze finanţarea pentru sectorul apărării, ca o modalitate pentru a consolida securitatea europeană în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, transmite Bloomberg.

Aceste ţări au trimis o scrisoare, datată 17 martie, către preşedintele BEI, Nadia Calvino, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi premierul belgian, Alexander De Croo, în care cer o nouă strategie de finanţare, susţine Bloomberg care a consultat o copie a acestei scrisori.

Liderii europeni urmează să se reunească în perioada 21-22 martie pentru Consiliul European de primăvară pentru a discuta și aspecte ce ţin de securitate, inclusiv rolul Băncii Europene de Investiții în pregătirea apărării europene.

Scrisoarea vine într-un moment în care Ucraina are dificultăţi în a obţine mai multă muniţie şi încearcă să îi convingă pe aliaţi să îi acorde ajutoare mai mari. 

“Trebuie să analizăm diferite posibilităţi care ar permite BEI să investească în activităţi care au legătură cu sectorul apărării, dincolo de actualele proiecte cu dublă utilizare. Asta ar însemna discuţii şi re-evaluarea actualelor definiţii ale proiectelor cu dublă utilizare şi a listei activităţilor excluse precum şi regândirea politicilor de creditare către industria de apărare şi a altor elemente restrictive”, se precizează în scrisoarea consultată de Bloomberg și citată de Agerpres.

Liderii din Finlanda, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, România şi Suedia au semnat scrisoarea. De altfel, președintele Klaus Iohannis a ridicat acest subiect în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o pe 8 martie, la București, cu președinta BEI, Nadia Calvino. Atunci, șeful statului, candidat la funcția de secretar general al NATO,  a insistat asupra “importanței deosebite a dimensiunilor de securitate și apărare și a apreciat lansarea, de către BEI, a programului Inițiativa Europeană Strategică de Securitate (SESI), care finanțează proiecte de infrastructură de securitate civilă și proiecte privind tehnologiile avansate”.

Anterior, Bloomberg a informat că BEI, instituţie denumită şi braţul financiar al UE, a avut discuţii cu Executivul european şi alţi decidenţi cu privire la începutul investiţiilor în companii care realizează produse de apărare.

În scrisoarea lor, liderii statelor membre susţin că o nouă politică din partea BEI ar putea avea un “efect de semnal” care ar aduce noi investiţii private şi ar face acest tip de credite mai acceptabil pentru pieţele financiar şi bănci.

“În prezent, finanţarea BEI în domeniul securităţii şi apărării este, totuşi, limitată la proiectele cu dublă utilizare. Iniţiativa Europeană Strategică de Securitate a BEI şi recentul Fond european de apărare (EIF) sunt iniţiative binevenite dar acestea formează doar o mică parte din activităţile actuale ale BEI”, se mai arată în scrisoarea consultată de Bloomberg.

Cu bilanţ total de 544,6 miliarde de euro (590,78 miliarde de dolari), BEI este cea mai mare instituţie financiară multilaterală din lume în funcţie de active, cu împrumuturi acordate şi promise de 562 miliarde de euro în 2022, faţă de cele 171 miliarde de dolari ale Băncii Mondiale.

Este un jucător cheie în finanţarea tranziţiei ambiţioase a Europei către zero emisii de dioxid de carbon şi o economie mai digitalizată, dar nu poate finanţa producţia de arme sau infrastructură pentru scopuri militare.

Citiți și Un proiect Germania-România privind producția de pulberi pentru muniții, finanțat de UE cu 47 de milioane de euro. UE alocă 500 de milioane de euro pentru a produce 2 milioane de obuze până în 2025

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Klaus Iohannis și președinta Băncii Europene de Investiții au discutat despre securitate și industria apărării în contextul războiului Rusiei în Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, a primit vineri, la Palatul Cotroceni, o delegație a Grupului Băncii Europene de Investiții, condusă de președinta instituției de finanțare a proiectelor strategice ale UE, Nadia Calvino, în cadrul întrevederii fiind abordate teme de actualitate aflate pe agenda europeană, precum tranziția verde, digitalizarea, inovarea, dar și aspecte privind securitatea și industria apărării în contextul războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.

În cadrul întâlnirii, președintele Klaus Iohannis a felicitat-o pe Nadia Calvino pentru preluarea mandatului de Președinte al BEI începând cu 1 ianuarie 2024 și a subliniat cooperarea foarte bună dintre țara noastră și instituția financiară a UE, cooperare consolidată de-a lungul a peste trei decenii de parteneriat, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, în cadrul discuțiilor a fost evidențiat “portofoliul consistent al BEI în țara noastră”, concentrat pe finanțarea programelor operaționale, susținerea finanțării sectorului privat în domenii importante pentru dezvoltarea economică și socială a României, precum transport, energie, sănătate, dezvoltare urbană și educație.

La întâlnirea șefului statului cu delegația BEI au fost abordate și teme de actualitate aflate pe agenda europeană, precum tranziția verde, digitalizarea, inovarea, dar și aspecte privind securitatea și industria apărării în contextul războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.

“Președintele Klaus Iohannis a insistat asupra importanței deosebite a dimensiunilor de securitate și apărare și a apreciat lansarea, de către BEI, a programului Inițiativa Europeană Strategică de Securitate (SESI), care finanțează proiecte de infrastructură de securitate civilă și proiecte privind tehnologiile avansate”, precizează Administrația Prezidențială.

Cei doi oficiali au accentuat necesitatea investițiilor în noile tehnologii, luând în considerare provocările existente în legătură cu tehnologiile viitorului, abordare care să contribuie la un profil relevant al Uniunii Europene pe piețele internaționale.

În domeniul tranziției verzi, România este interesată să continue și să dezvolte cooperarea cu BEI.

Astfel, a fost subliniat faptul că Pactul Verde European trebuie să aducă prosperitate pentru toți și să implice constructiv cetățenii și mediul economic. Finanțarea oferită de BEI trebuie să facă economia europeană mai puternică, prin investiții care să susțină dezvoltarea industriilor verzi și competitivitatea economică.

Șeful statului și șefa Băncii Europene de Investiții au convenit că “implementarea agendei climatice este strâns legată de creșterea competitivității și a coeziunii la nivelul UE” și au subliniat, totodată, faptul că dialogul în domeniul finanțării și cel al tehnologiei verzi trebuie amplificat și cu state din afara Uniunii”, pentru o tranziție verde incluzivă și eficientă.

În ceea privește prioritățile României în colaborarea cu BEI pentru următorii ani, președintele Klaus Iohannis “a indicat avantajul competitiv regional pe care țara noastră îl are în anumite domenii”, iar parteneriatul cu Banca Europeană de Investiții “poate facilita o serie de proiecte ambițioase, aflate deja în implementare, în domeniul infrastructurii de transport, precum și a infrastructurii de sănătate”.

La rândul său, președinta BEI, Nadia Calvino, “a confirmat importanța României în calitate de stat membru al Grupului BEI și a evidențiat potențialul de dezvoltare și diversificare a serviciilor financiare oferite țării noastre”. 

Totodată ea a mulțumit pentru buna cooperare și a apreciat implicarea autorităților române, atât în derularea proiectelor BEI din România, cât și în efortul comun de construire a unei economii europene competitive și coezive.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Noua președintă a BEI, vizită la București. Marcel Ciolacu: Banca Europeană de investiții, un partener strategic pentru România

Published

on

© Guvernul României

Premierul Marcel Ciolacu a primit-o astăzi, 8 martie, pe noua președintă a Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño, la Palatul Victoria. 

Cu acest prilej, oficialul român a reiterat importanța cooperării dintre țara noastră și BEI: „Banca Europeană de investiții este un partener cheie și strategic pentru România. Vom accelera implementarea proiectelor noastre comune cu sprijinul noului președinte, Nadia Calviño”, a transmis prim-ministrul român într-un mesaj postat pe Twitter.

Potrivit discuțiilor, proiecte importante se vor implementa în sectorul sănătății, energiei, agriculturii și infrastructurii. 

Citiți și: Nadia Calviño, ministrul spaniol al economiei și finanțelor, va deveni prima femeie președintă a Băncii Europene de Investiții, după un acord al țărilor UE

Nadia Calviño, care este prim-vicepreședinte al Guvernului Spaniei și ministru al economiei, comerțului și întreprinderilor, ar urma să îi succeadă lui Werner Hoyer, al cărui al doilea mandat la conducerea băncii UE se încheie la 31 decembrie 2023.

Economistă de formație, Calviño a ocupat anterior, între 2014 și 2018, funcția de director general pentru buget în cadrul Comisiei Europene.

“BEI, brațul financiar al UE, este o instituție-cheie pentru economia europeană. Ea va avea un rol și mai important în viitor pentru a finanța tranziția ecologică, pentru a oferi sprijin financiar pentru reconstrucția Ucrainei și, de asemenea, pentru a sprijini rolul Europei în lume. Sunt onorată de încrederea și sprijinul miniștrilor pentru a mă afla la conducerea Grupului BEI”, a declarat Calviño.

Candidatura lui Calviño a fost înaintată la scurt timp după alegerile din Spania, în iulie, când existau deja alți patru candidați: italianul Daniele Franco, suedezul Thomas Östros, poloneza Teresa Czerwinska și daneza Margrethe Vestager, care și-a luat concediu din poziția sa de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru a candida la președinția BEI.

BEI este cel mai mare creditor multilateral din lume, cu un bilanț de 547 de miliarde de euro. Actualul său președinte este politicianul german Werner Hoyer, care se află în funcție din 2012, după ce a fost reales pentru un al doilea mandat în 2018.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO5 mins ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO12 mins ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO24 mins ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

U.E.15 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO17 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE17 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending