Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: România şi cetăţenii săi au luat decizia fermă de a face parte din familia europeană şi au susţinut întotdeauna, cu multă încredere, proiectul european

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis joi un mesaj în cadrul conferinţei cu tema „Disintegration and Integration in Central-Eastern Europe. Borders, Identities, Communities: The Road to Reconciliation and Partnership in Central and Eastern Europe”, desfăşurată la Berlin. 

Șeful statului a subliniat că, în ciuda perioadei critice care afectează proiectul european, un scenariu al destrămării Uniunii Europene este inacceptabil și trebuie despuse mai multe eforturi pentru „unitate, solidaritate şi un parteneriat mai strâns”.

Președintele a punctat și faptul că România face parte din familia europeană şi că a ”susţinut întotdeauna, cu multă încredere, proiectul european”.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Textul mesajului, redat de Administrația Prezidențială (Mesajul a fost prezentat de către Iulia Huiu, Consilier de Stat):

„Doresc să încep prin a vă mulţumi pentru asigurarea cadrului necesar unei dezbateri solide pe teme referitoare la viitorul nostru şi al Europei. Sunt mulțumit de faptul că această conferinţă reuneşte experți, profesori şi cercetători din toată Europa şi doresc să îmi exprim recunoştinţa pentru importanta dumneavoastră contribuţie la încurajarea eforturilor intelectuale în găsirea unor răspunsuri comune la provocări curente.

Uniunea Europeană traversează o perioadă critică, confruntându-se cu o serie de crize şi provocări care afectează însăşi fundaţia proiectului european. Din acest punct de vedere, nu există o separaţie între Europa Centrală şi de Est şi restul Europei. Suntem supuşi cu toţii aceloraşi tipuri de presiuni care pun sub semnul întrebării nu doar soliditatea Uniunii Europene, dar şi capacitatea noastră de a reacţiona şi a ne adapta.

Cele mai pesimiste scenarii referitoare la viitorul Uniunii Europene iau în considerare o posibilă destrămare a acestui proiect. Pentru noi, un astfel de scenariu este inacceptabil. Astfel de provocări ne amintesc de ce am construit proiectul european, de ce ne-am dorit să facem parte din el, dar şi că există ceva mai puternic ce ne ţine împreună: valorile şi credinţele noastre fundamentale, angajamentul nostru de a respecta democraţia şi libertatea, pacea şi securitatea, de a le oferi cetăţenilor noştri o viaţă sigură şi prosperă.

Trebuie să lucrăm împreună pentru a răspunde în mod eficient la crizele care afectează Uniunea Europeană. Pentru România nu există altă alternativă decât aceea de a fi membrul unei Uniuni Europene puternice şi am încredere că opinia noastră este împărtăşită şi de celelalte state din Europa Centrală şi de Est. România şi cetăţenii săi au luat decizia fermă de a face parte din familia europeană şi au susţinut întotdeauna, cu multă încredere, proiectul european. Integrarea europeană a fost una din cele mai importante obiective naţionale din istoria noastră post-comunistă şi suntem direct interesaţi de succesul acestui proiect, care generează prosperitate şi dezvoltare.

Consider că trebuie să susţinem proiectul european. Momentele şi circumstanţele nefavorabile nu trebuie să slăbească încrederea noastră în beneficiile pe termen lung oferite de apartenenţa la Uniunea Europeană. Provocările cu care ne confruntăm în prezent necesită un răspuns comun, coordonat și cuprinzător, dar care să ia în considerare şi particularitățile fiecărui stat membru.

Într-o perioadă în care extremismul, rasismul, radicalismul şi-au făcut din nou apariţia, trebuie să lucrăm împreună pentru a creşte încrederea publică în instituţiile şi politicile europene, să întărim instituţiile, practicile şi valorile democratice şi să luptăm împotriva euroscepticismului. Putem să depăşim aceste dificultăţi prin mai multă unitate, solidaritate şi un parteneriat mai strâns.

Permiteţi-mi să vă mulţumesc din nou pentru organizarea acestei dezbateri şi pentru că aţi creat un cadru în care putem să împărtăşim cunoştinţe, competenţe şi idei care pot să conducă la acţiuni concrete.”

.

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Dr. Adrian Fiterman -medic endocrinolog

    April 16, 2016 at 4:45 am

    Propun crearea imediata a unui FORUM FOR EAST EUROPE pentru a implimenta o permanenta de ample discutii, cu participare locala, nationala si internationala despre UNIUNEA ECONOMICA EST EUROPEANA
    Argumente: Uniunea Europeana a fost gandita la inceput ca o uniune economica a unor tari capitaliste care aveau economii complementare, Germania(pe atunci RFG) si Franta. Ulterior s-a extins imens, devenind tot mai mult o uniune economica, dar si politica, cu scop defensiv, care continua sa se dezvolte, cu succese si esecuri succesive,pe ambele planuri, dar e greu! UE a ajuns un imens conglomerat neomogen d.p.d.v. economic, religios, etnic, sindical, cultural etc. A sosit timpul ca IN CADRUL UE sa se delimiteze o UNIUNE ECONOMICA EST EUROPEANA, cuprinzand tarile situate la est de frontiera estica a Germaniei. Zona est-europeană nu a fost NICIODATĂ în istorie supusă unui proces de dezvoltare industrială si culturala, după apusul civilizaţiei Cucuteni. Ea a servit apoi drept camp de lupte, de transfer de trupe, de state-tampon, de teritorii-tampon, de teritorii cedabile invingatorilor din marile razboaie, de invazie, de exploatare a resurselor materiale si umane, ca piete de desfacere s.a.m.d.
    In condiţiile actuale, din IASI si din Romania se poate lansa aceasta idee de catre coaliţii locale si guvernamentale largi/totale sau chiar fara partide, care să aibă ca ţinte unirea cu Moldova, implimentarea unei reforme economice structurale în Europa de Est, chiar prin crearea unui al doilea pol al Comunităţi Economice Est- Europeene, ideal la IASI (orasul mare cel mai estic al zonei, oras cu traditii istorice de 1000 de ani si cu institutii universitare capabile sa formeze cadrele care vor asigura functionarea Comunitatii), ceva asemănător cu Strasbourg, pentru a putea permite si relansarea oraşului şi a zonei) etc., coaliţii care ar putea crea si propunerile de legislaţie necesară. Atragerea de fonduri europeene spre aceasta regiune si asigurarea participarii tuturor cetatenilor din aceste tari va da taria necesara uniunii economice si politice propuse.

    CRED că există ACUM multe mijloace materiale şi multi oameni care ar putea fi interesaţi să se implice!

    ASTFEL: Se vor putea INTOARCE ACASA milioanele de oameni plecati de pe aceste meleaguri din cauza saraciei cronice severe, se vor crea conditii pentru atragerea de investitii si oameni SI din afara UE, si, in special, se va dezvolta cel mai puternic zid posibil la estul CE, adica zidul unei societati umane, puternice si dezvoltate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ce au discutat Klaus Iohannis și Mike Pence la întâlnirea de la München: Administrația Trump apreciază ”leadership-ul puternic” al președintelui României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis și vicepreședintele american Mike Pence au reiterat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite precum și cea a consolidării relației transatlantice, în cadrul întrevederii avute în marja participării lor la Conferința de Securitate de la München, conform unei postări pe Twitter a șefului statului.

”Am reiterat importanța parteneriatului nostru strategic și consolidarea în continuare a relației transatlantice, care se află la un nivel excelent”, a scris președintele pe Twitter.

Potrivit Administrației Prezidențiale, cei doi înalți oficiali au evocat stadiul excelent al Parteneriatului Strategic România-SUA și posibilitățile de aprofundare a acestuia, cu accent pe dimensiunea economică și cea de apărare.

”Președintele României a reiterat angajamentul consecvent al țării noastre pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și pentru întărirea relației transatlantice”, arată sursa citată. 

De cealaltă parte, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului, subliniind totodată excelenta relație pe care președintele României o are cu președintele Donald Trump.

În același timp, vicepreședintele Mike Pence a reamintit relația apropiată a președintelui SUA, Donald Trump, cu președintele Klaus Iohannis.

Nu în ultimul rând, Mike Pence a mulțumit pentru decizia recentă a Președintelui Klaus Iohannis de recunoaștere a lui Juan Guaidó ca președinte interimar al Venezuelei. Cei doi înalți oficiali au mai abordat și alte teme de actualitate internațională.

Președintele Klaus Iohannis s-a înâlnit la München cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, ambii lideri aflându-se la a doua lor participare la prestigioasa Conferință de Securitate. Aceasta este prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump.

Șeful statului și vicepreședintele american s-au întâlnit după ce sâmbătă dimineața au participat la primele sesiuni de lucru ale Conferinței, Klaus Iohannis deschizând discuțiile alături de președintele Egiptului, în timp ce Mike Pence a participat la un dialog strategic sensibil la care au mai luat parte de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei și  Yang Jiechi, un influent și proeminent diplomat din cadrul Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez.

Reamintim că președintele Klaus Iohannis a fost primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, la 9 iunie 2017.

Președintele Klaus Iohannis participă la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

La München, președintele a mai avut întrevederi cu Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, cu David Harris, președintele executiv al Comitetului Evreiesc American și cu Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Reuniune importantă pentru România la München: Președintele Klaus Iohannis, întâlnire bilaterală cu vicepreședintele SUA Mike Pence

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis s-a înâlnit la München cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, ambii lideri aflându-se la a doua lor participare la prestigioasa Conferință de Securitate. Aceasta este prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump.

Șeful statului și vicepreședintele american s-au întâlnit după ce sâmbătă dimineața au participat la primele sesiuni de lucru ale Conferinței, Klaus Iohannis deschizând discuțiile alături de președintele Egiptului, în timp ce Mike Pence a participat la un dialog strategic sensibil la care au mai luat parte de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei și  Yang Jiechi, un influent și proeminent diplomat din cadrul Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez.

FOTO – Reuniune bilaterală Klaus Iohannis și Mike Pence

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

Reamintim că președintele Klaus Iohannis a fost primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, la 9 iunie 2017.

Președintele Klaus Iohannis participă la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

La München, președintele a mai avut întrevederi cu Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, cu David Harris, președintele executiv al Comitetului Evreiesc American și cu Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending