Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: România şi cetăţenii săi au luat decizia fermă de a face parte din familia europeană şi au susţinut întotdeauna, cu multă încredere, proiectul european

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis joi un mesaj în cadrul conferinţei cu tema „Disintegration and Integration in Central-Eastern Europe. Borders, Identities, Communities: The Road to Reconciliation and Partnership in Central and Eastern Europe”, desfăşurată la Berlin. 

Șeful statului a subliniat că, în ciuda perioadei critice care afectează proiectul european, un scenariu al destrămării Uniunii Europene este inacceptabil și trebuie despuse mai multe eforturi pentru „unitate, solidaritate şi un parteneriat mai strâns”.

Președintele a punctat și faptul că România face parte din familia europeană şi că a ”susţinut întotdeauna, cu multă încredere, proiectul european”.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Textul mesajului, redat de Administrația Prezidențială (Mesajul a fost prezentat de către Iulia Huiu, Consilier de Stat):

„Doresc să încep prin a vă mulţumi pentru asigurarea cadrului necesar unei dezbateri solide pe teme referitoare la viitorul nostru şi al Europei. Sunt mulțumit de faptul că această conferinţă reuneşte experți, profesori şi cercetători din toată Europa şi doresc să îmi exprim recunoştinţa pentru importanta dumneavoastră contribuţie la încurajarea eforturilor intelectuale în găsirea unor răspunsuri comune la provocări curente.

Uniunea Europeană traversează o perioadă critică, confruntându-se cu o serie de crize şi provocări care afectează însăşi fundaţia proiectului european. Din acest punct de vedere, nu există o separaţie între Europa Centrală şi de Est şi restul Europei. Suntem supuşi cu toţii aceloraşi tipuri de presiuni care pun sub semnul întrebării nu doar soliditatea Uniunii Europene, dar şi capacitatea noastră de a reacţiona şi a ne adapta.

Cele mai pesimiste scenarii referitoare la viitorul Uniunii Europene iau în considerare o posibilă destrămare a acestui proiect. Pentru noi, un astfel de scenariu este inacceptabil. Astfel de provocări ne amintesc de ce am construit proiectul european, de ce ne-am dorit să facem parte din el, dar şi că există ceva mai puternic ce ne ţine împreună: valorile şi credinţele noastre fundamentale, angajamentul nostru de a respecta democraţia şi libertatea, pacea şi securitatea, de a le oferi cetăţenilor noştri o viaţă sigură şi prosperă.

Trebuie să lucrăm împreună pentru a răspunde în mod eficient la crizele care afectează Uniunea Europeană. Pentru România nu există altă alternativă decât aceea de a fi membrul unei Uniuni Europene puternice şi am încredere că opinia noastră este împărtăşită şi de celelalte state din Europa Centrală şi de Est. România şi cetăţenii săi au luat decizia fermă de a face parte din familia europeană şi au susţinut întotdeauna, cu multă încredere, proiectul european. Integrarea europeană a fost una din cele mai importante obiective naţionale din istoria noastră post-comunistă şi suntem direct interesaţi de succesul acestui proiect, care generează prosperitate şi dezvoltare.

Consider că trebuie să susţinem proiectul european. Momentele şi circumstanţele nefavorabile nu trebuie să slăbească încrederea noastră în beneficiile pe termen lung oferite de apartenenţa la Uniunea Europeană. Provocările cu care ne confruntăm în prezent necesită un răspuns comun, coordonat și cuprinzător, dar care să ia în considerare şi particularitățile fiecărui stat membru.

Într-o perioadă în care extremismul, rasismul, radicalismul şi-au făcut din nou apariţia, trebuie să lucrăm împreună pentru a creşte încrederea publică în instituţiile şi politicile europene, să întărim instituţiile, practicile şi valorile democratice şi să luptăm împotriva euroscepticismului. Putem să depăşim aceste dificultăţi prin mai multă unitate, solidaritate şi un parteneriat mai strâns.

Permiteţi-mi să vă mulţumesc din nou pentru organizarea acestei dezbateri şi pentru că aţi creat un cadru în care putem să împărtăşim cunoştinţe, competenţe şi idei care pot să conducă la acţiuni concrete.”

.

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Dr. Adrian Fiterman -medic endocrinolog

    April 16, 2016 at 4:45 am

    Propun crearea imediata a unui FORUM FOR EAST EUROPE pentru a implimenta o permanenta de ample discutii, cu participare locala, nationala si internationala despre UNIUNEA ECONOMICA EST EUROPEANA
    Argumente: Uniunea Europeana a fost gandita la inceput ca o uniune economica a unor tari capitaliste care aveau economii complementare, Germania(pe atunci RFG) si Franta. Ulterior s-a extins imens, devenind tot mai mult o uniune economica, dar si politica, cu scop defensiv, care continua sa se dezvolte, cu succese si esecuri succesive,pe ambele planuri, dar e greu! UE a ajuns un imens conglomerat neomogen d.p.d.v. economic, religios, etnic, sindical, cultural etc. A sosit timpul ca IN CADRUL UE sa se delimiteze o UNIUNE ECONOMICA EST EUROPEANA, cuprinzand tarile situate la est de frontiera estica a Germaniei. Zona est-europeană nu a fost NICIODATĂ în istorie supusă unui proces de dezvoltare industrială si culturala, după apusul civilizaţiei Cucuteni. Ea a servit apoi drept camp de lupte, de transfer de trupe, de state-tampon, de teritorii-tampon, de teritorii cedabile invingatorilor din marile razboaie, de invazie, de exploatare a resurselor materiale si umane, ca piete de desfacere s.a.m.d.
    In condiţiile actuale, din IASI si din Romania se poate lansa aceasta idee de catre coaliţii locale si guvernamentale largi/totale sau chiar fara partide, care să aibă ca ţinte unirea cu Moldova, implimentarea unei reforme economice structurale în Europa de Est, chiar prin crearea unui al doilea pol al Comunităţi Economice Est- Europeene, ideal la IASI (orasul mare cel mai estic al zonei, oras cu traditii istorice de 1000 de ani si cu institutii universitare capabile sa formeze cadrele care vor asigura functionarea Comunitatii), ceva asemănător cu Strasbourg, pentru a putea permite si relansarea oraşului şi a zonei) etc., coaliţii care ar putea crea si propunerile de legislaţie necesară. Atragerea de fonduri europeene spre aceasta regiune si asigurarea participarii tuturor cetatenilor din aceste tari va da taria necesara uniunii economice si politice propuse.

    CRED că există ACUM multe mijloace materiale şi multi oameni care ar putea fi interesaţi să se implice!

    ASTFEL: Se vor putea INTOARCE ACASA milioanele de oameni plecati de pe aceste meleaguri din cauza saraciei cronice severe, se vor crea conditii pentru atragerea de investitii si oameni SI din afara UE, si, in special, se va dezvolta cel mai puternic zid posibil la estul CE, adica zidul unei societati umane, puternice si dezvoltate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Chestorul Liviu Vasilescu, numit în funcția de inspector general al Poliției Române

Published

on

© Politia Română/ Facebook

Liviu Vasilescu, fostul șef al Direcției de Operațiuni Speciale (DOS), a fost numit în funcția de inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române, de către premierul Viorica Dăncilă, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial.

Chestorul Liviu Vasilescu a condus Direcția de Operațiuni Speciale (DOS) din Poliția Română până în aprilie 2018, după carea a ocupat o nouă funcție  la Direcția de Arme și Muniții, relatează HotNews.

În calitate de director, Liviu Vasilescu a manageriat Direcţia Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase care are atribuţii în prevenirea, descoperirea şi constatarea infracţiunilor la regimul armelor şi muniţiilor, autorizarea persoanelor fizice şi juridice pentru a deţine arme şi muniţii, avizarea în vederea efectuării operaţiunilor de import-export de arme şi muniţii precum şi a eliberarea permisului pentru transferul armelor şi muniţiilor în și din Uniunea Europeană.

IGPR preciza că Vasilescu ”a preluat, cu acordul său”, funcția de director al Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. 

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis: Administrația Trump așteaptă ameliorarea legislației în domeniul energiei pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Statele Unite și administrația Trump aşteaptă ca legislaţia din România în domeniul energiei să fie ameliorată, în condițiile în care alături de omologul american a adoptat o Declarație Comună în care România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională și își asumă că vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei.

“Există această preocupare şi ea a fost adusă în discuţie, însă într-o notă optimistă. Preşedintele Trump şi ceilalţi prezenţi au exprimat aşteptarea că această legislaţie să fie ameliorată pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani şi sunt convins că aceste lucruri se pot realiza”, a spus Iohannis în declaraţia susţinută la Ambasada României din SUA, cu referire la legea offshore şi OUG 114.

Șeful statului a fost întrebat şi dacă anunţul Exxon privind retragerea din România ar avea legătură cu modificările aduse legislaţiei.

“Nu vreau să fac speculaţii, însă această chestiune a fost adusă în discuţie şi eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare”, a arătat Iohannis, menţionând că omolul american este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră.

”România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, este stipulat în textul declarației adoptate de președinții Iohannis și Trump.

Anterior vizitei la Washington, șeful statului a afirmat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a spus președintele săptămâna trecută.

Discuțiile privind relația energetică au avut loc în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislativeAnterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Declarația Comună adoptată de Donald Trump și Klaus Iohannis: SUA își vor extinde sprijinul pentru intrarea României în programul Visa Waiver

Published

on

© Administrația Prezidențială

Declarația Comună România – SUA adoptată de președinții Klaus Iohannis și Donald Trump, prima după cea din 2011 privind Parteneriatul Strategic, reiterează sprijinul Statelor Unite pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.

Anunțată de președintele Klaus Iohannis drept miză a discuțiilor în cadrul celei de-a doua vizite pe care a efectuat-o la Casa Albă în actualul mandat, tema eliminării vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în SUA și-a făcut loc deopotrivă în documentul comun adoptat și în declarațiile celor doi lideri.

Întrebat în Biroul Oval dacă sprijină includerea României în programul Visa Waiver, Donald Trump a răspuns: ”Este o chestiune la care ne gândim“, a spus preşedintele american cu privire la eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în SUA”.

Ulterior, Declarația Comună a stipulat în paragraful final că ”Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.

Mai mult decât atât, în comunicatul de presă dat publicității de Casa Albă pentru a marca vizita președintelui României la Washington este precizat că ”președintele Trump intenționează să extindă legăturile dintre cele două țări prin sprijinirea eforturilor României de a deveni eligibilă în programul Visa Waiver, în concordanță cu rigorile legilor SUA”.

La conferința de presă care a organizat-o la Ambasada României la Washington după întâlnirea cu Donald Trump, președintele Klaus Iohannis a spus că omologul său american ”este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte”.

Anterior vizitei în Statele Unite, șeful statului și-a anunțat ca obiectiv aducerea în discuție a acestui subiect. ”Aici lucrurile trebuie să miște un pic”, spunea Klaus Iohannis în urmă cu o săptămână.

La precedenta sa vizită la Washington, în perioada 5-9 iunie 2017, președintele Iohannis a avut o serie de întâlniri cu senatori și cu membri ai Camerei Reprezentanților din SUA cu care a discutat includerea României în programul Visa Waiver, în condițiile în care o decizie în acest sens trebuie luată de Congresul Statelor Unite.

În plus, la finalul anului trecut, Comisia Europeană și-a reluat mesajul de sprijin pentru România și celelalte țări UE care nu fac parte din programul Visa Waiver în vederea realizării reciprocității depline în materie de vize cu SUA. În prezent, cetățenii din cinci țări membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România) au nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul american în condițiile în care între SUA și UE funcționează principiul reciprocității eliminării vizelor.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

Declarația Comună adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. 

Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending