Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: România şi cetăţenii săi au luat decizia fermă de a face parte din familia europeană şi au susţinut întotdeauna, cu multă încredere, proiectul european

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis joi un mesaj în cadrul conferinţei cu tema „Disintegration and Integration in Central-Eastern Europe. Borders, Identities, Communities: The Road to Reconciliation and Partnership in Central and Eastern Europe”, desfăşurată la Berlin. 

Șeful statului a subliniat că, în ciuda perioadei critice care afectează proiectul european, un scenariu al destrămării Uniunii Europene este inacceptabil și trebuie despuse mai multe eforturi pentru „unitate, solidaritate şi un parteneriat mai strâns”.

Președintele a punctat și faptul că România face parte din familia europeană şi că a ”susţinut întotdeauna, cu multă încredere, proiectul european”.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Textul mesajului, redat de Administrația Prezidențială (Mesajul a fost prezentat de către Iulia Huiu, Consilier de Stat):

„Doresc să încep prin a vă mulţumi pentru asigurarea cadrului necesar unei dezbateri solide pe teme referitoare la viitorul nostru şi al Europei. Sunt mulțumit de faptul că această conferinţă reuneşte experți, profesori şi cercetători din toată Europa şi doresc să îmi exprim recunoştinţa pentru importanta dumneavoastră contribuţie la încurajarea eforturilor intelectuale în găsirea unor răspunsuri comune la provocări curente.

Uniunea Europeană traversează o perioadă critică, confruntându-se cu o serie de crize şi provocări care afectează însăşi fundaţia proiectului european. Din acest punct de vedere, nu există o separaţie între Europa Centrală şi de Est şi restul Europei. Suntem supuşi cu toţii aceloraşi tipuri de presiuni care pun sub semnul întrebării nu doar soliditatea Uniunii Europene, dar şi capacitatea noastră de a reacţiona şi a ne adapta.

Cele mai pesimiste scenarii referitoare la viitorul Uniunii Europene iau în considerare o posibilă destrămare a acestui proiect. Pentru noi, un astfel de scenariu este inacceptabil. Astfel de provocări ne amintesc de ce am construit proiectul european, de ce ne-am dorit să facem parte din el, dar şi că există ceva mai puternic ce ne ţine împreună: valorile şi credinţele noastre fundamentale, angajamentul nostru de a respecta democraţia şi libertatea, pacea şi securitatea, de a le oferi cetăţenilor noştri o viaţă sigură şi prosperă.

Trebuie să lucrăm împreună pentru a răspunde în mod eficient la crizele care afectează Uniunea Europeană. Pentru România nu există altă alternativă decât aceea de a fi membrul unei Uniuni Europene puternice şi am încredere că opinia noastră este împărtăşită şi de celelalte state din Europa Centrală şi de Est. România şi cetăţenii săi au luat decizia fermă de a face parte din familia europeană şi au susţinut întotdeauna, cu multă încredere, proiectul european. Integrarea europeană a fost una din cele mai importante obiective naţionale din istoria noastră post-comunistă şi suntem direct interesaţi de succesul acestui proiect, care generează prosperitate şi dezvoltare.

Consider că trebuie să susţinem proiectul european. Momentele şi circumstanţele nefavorabile nu trebuie să slăbească încrederea noastră în beneficiile pe termen lung oferite de apartenenţa la Uniunea Europeană. Provocările cu care ne confruntăm în prezent necesită un răspuns comun, coordonat și cuprinzător, dar care să ia în considerare şi particularitățile fiecărui stat membru.

Într-o perioadă în care extremismul, rasismul, radicalismul şi-au făcut din nou apariţia, trebuie să lucrăm împreună pentru a creşte încrederea publică în instituţiile şi politicile europene, să întărim instituţiile, practicile şi valorile democratice şi să luptăm împotriva euroscepticismului. Putem să depăşim aceste dificultăţi prin mai multă unitate, solidaritate şi un parteneriat mai strâns.

Permiteţi-mi să vă mulţumesc din nou pentru organizarea acestei dezbateri şi pentru că aţi creat un cadru în care putem să împărtăşim cunoştinţe, competenţe şi idei care pot să conducă la acţiuni concrete.”

.

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Dr. Adrian Fiterman -medic endocrinolog

    April 16, 2016 at 4:45 am

    Propun crearea imediata a unui FORUM FOR EAST EUROPE pentru a implimenta o permanenta de ample discutii, cu participare locala, nationala si internationala despre UNIUNEA ECONOMICA EST EUROPEANA
    Argumente: Uniunea Europeana a fost gandita la inceput ca o uniune economica a unor tari capitaliste care aveau economii complementare, Germania(pe atunci RFG) si Franta. Ulterior s-a extins imens, devenind tot mai mult o uniune economica, dar si politica, cu scop defensiv, care continua sa se dezvolte, cu succese si esecuri succesive,pe ambele planuri, dar e greu! UE a ajuns un imens conglomerat neomogen d.p.d.v. economic, religios, etnic, sindical, cultural etc. A sosit timpul ca IN CADRUL UE sa se delimiteze o UNIUNE ECONOMICA EST EUROPEANA, cuprinzand tarile situate la est de frontiera estica a Germaniei. Zona est-europeană nu a fost NICIODATĂ în istorie supusă unui proces de dezvoltare industrială si culturala, după apusul civilizaţiei Cucuteni. Ea a servit apoi drept camp de lupte, de transfer de trupe, de state-tampon, de teritorii-tampon, de teritorii cedabile invingatorilor din marile razboaie, de invazie, de exploatare a resurselor materiale si umane, ca piete de desfacere s.a.m.d.
    In condiţiile actuale, din IASI si din Romania se poate lansa aceasta idee de catre coaliţii locale si guvernamentale largi/totale sau chiar fara partide, care să aibă ca ţinte unirea cu Moldova, implimentarea unei reforme economice structurale în Europa de Est, chiar prin crearea unui al doilea pol al Comunităţi Economice Est- Europeene, ideal la IASI (orasul mare cel mai estic al zonei, oras cu traditii istorice de 1000 de ani si cu institutii universitare capabile sa formeze cadrele care vor asigura functionarea Comunitatii), ceva asemănător cu Strasbourg, pentru a putea permite si relansarea oraşului şi a zonei) etc., coaliţii care ar putea crea si propunerile de legislaţie necesară. Atragerea de fonduri europeene spre aceasta regiune si asigurarea participarii tuturor cetatenilor din aceste tari va da taria necesara uniunii economice si politice propuse.

    CRED că există ACUM multe mijloace materiale şi multi oameni care ar putea fi interesaţi să se implice!

    ASTFEL: Se vor putea INTOARCE ACASA milioanele de oameni plecati de pe aceste meleaguri din cauza saraciei cronice severe, se vor crea conditii pentru atragerea de investitii si oameni SI din afara UE, si, in special, se va dezvolta cel mai puternic zid posibil la estul CE, adica zidul unei societati umane, puternice si dezvoltate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

România, pe ultimul loc în UE în privința investițiilor în infrastructură rutieră. INS: Doar 4,6% din totalul drumurilor naționale din România sunt autostrăzi

Published

on

România avea, anul trecut, numai 823 de kilometri de autostrăzi, reprezentând 4,6% din totalul drumurilor naţionale, şi de aproape 34 de ori mai mulţi kilometri de drumuri pietruite şi de pământ, respectiv 28.247 kilometri, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi.

Pe de altă parte, peste o treime (38,4%) din lungimea drumurilor modernizate aveau durata de serviciu depăşită.

“Din totalul drumurilor naţionale, 34,9% (6.194 km) erau drumuri europene, 4,6% (823 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 10,6% (1.873 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (31 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile judeţene erau în proporţie de 40,4% drumuri modernizate şi 38,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”, potrivit sursei citate, scrie Agerpres.

De altfel, potrivit Raportului de Competivitate Globală al World Economic Forum pentru anul 2018, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructura existentă, cu un scor de 2.96 dintr-o evaluare maximală pozitivă de 7.

În comparație, datele Eurostat pentru anul 2017 arată că România dispunea acum doi ani de 763 de km de autostradă, ceea ce înseamnă că numărul kilometrilor inaugurați anul trecut sunt doar 70.

Potrivit aceleiași surse, țările din UE care au mai puțini km de autostradă decât România sunt Bulgaria, Luxemburg, Lituania sau Cipru, însă cele din urmă trei țări au o și suprafață net inferioară României.

Pe de altă parte, în 2006, cu un an înainte de aderarea la UE, România avea doar 228 de km de autostradă.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de organizare a referendumului. Care sunt întrebările prin care românii sunt chemați la vot pentru interzicerea amnistiei și grațierii în fapte de corupție

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind organizarea referendumului, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, într-o declarație de presă în care a detaliat și cele două întrebări la care cetățenii români sunt chemați să voteze cu ”Da” sau ”Nu”, referendumul urmând să aibă loc la 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Cele două întrebări sunt:

1 – Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2 – Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infacțiunilor, pedepselor și organizării judiciare și cuextinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență la CCR?”

Declarația integrală a purtătorului de cuvânt:

„Bine ați venit la această declarație de presă!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat astăzi decretul pentru organizarea unui referendum național.

«Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil,

Având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2019 privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la probleme de interes național,

În temeiul prevederilor art. 2, art. 90 și art. 100 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 2 alin. (1) lit. c), art. 11, art. 12 alin. (2) și art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare,

Președintele României decretează:

Art. 1. – Poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național:

1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție;

2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Art. 2. – Pentru realizarea celor prevăzute la art. 1, cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Art. 3. – Data referendumului este 26 mai 2019, în ziua desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European.»

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va transmite un mesaj public cu privire la referendum astăzi, la ora 19:00.

Vă mulțumesc foarte mult, o zi bună!”

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasada României în Republica Moldova și Delegația UE la Chișinău, conferință aniversară comună pentru sărbătorirea a 10 ani de Parteneriat Estic. Republica Moldova, interes strategic pentru menținerea parcursului european

Published

on

Ambasada României în Republica Moldova, în cooperare cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Delegația Uniunii Europene la Chișinău au organizat, joi, Conferința aniversară ,,10 years of EasternPartnership – Stronger Toghether”, care a fost deschisă de secretarul de stat Dan Neculăescu, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, remis CaleaEuropeană.ro

Potrivit sursei citate, în cuvântul de deschidere a evenimentului, Dan Neculăescu s-a referit la importanța strategică a Parteneriatului Estic (PaE) pentru relațiile UE cu statele din Vecinătatea Estică și a evocat beneficiile incontestabile pe care PaE le-a adus Republicii Moldova, în special în ceea ce privește liberalizarea regimului de vize. Totodată, a subliniat necesitatea continuării, mai cu seamă în această perioadă, a eforturilor din partea Chișinăului pentru menținerea parcursului european. 

În acest sens,  Peter Michalko, ambasadorul  UE la Chișinău, a subliniat că Uniunea va coopera cu orice guvern moldovean care va respecta ,,criteriile” pe care se bazează relaţiile bilaterale, potrivit postului de radio Europa Liberă. Oficialul european a declarat că Bruxellesul a urmărit cu mare atenţie evoluţiile de până la alegerile parlamentare din februarie, a urmărit ziua scrutinului şi urmăreşte şi evoluţiile din Republica Moldova de după scrutinul legislativ din 24 februarie.

@Institutul pentru Politici și Reforme Europene /Facebook


Şeful Delegaţiei UE consideră important ca acum politicienii aleşi, care au primit încrederea poporului, să ia deciziile prin care vor implementa aşteptările cetăţenilor. ,,Ţin să subliniez în această privinţă că relaţiile între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, care se bazează pe Acordul de asociere – iar în acest an este marcată a cincea aniversare de la semnarea lui – sunt cu fiecare an din ce în ce mai strânse şi mai puternice. Şi este important acum ca, din partea tuturor forţelor politice din (Republica) Moldova, această bază a relaţiilor şi acest cadru să fie privite ca unul potrivit şi care să rămână şi pentru viitor”, a subliniat diplomatul european, relatează Agerpres.

@Institutul pentru Politici și Reforme Europene /Facebook


Amintim faptul că parlamentare au avut loc la 24 februarie în Republica Moldova, însă partidele care au intrat în noul parlament nu au reuşit nici până acum să formeze o majoritate şi un nou guvern. În noul legislativ au intrat Partidul Socialist (35 de mandate), PD (30 mandate), blocul ACUM (26 de mandate), Partidul ‘ŞOR’ (7 mandate) şi trei deputaţi independenţi. Astfel, președintele Igor Dodon a avertizat că, dacă până la 21 iunie parlamentul nu va forma noul guvern şi nu va aproba nicio lege, conform legislaţiei în vigoare, ar putea să dizolve legislativul şi să convoace alegeri anticipate.

Tot în contextul participării la evenimentul de marcare a aniversării Parteneriatului Estic, secretarul de stat Dan Neculăescu a avut o serie de întrevederi cu oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, respectiv secretarul de stat Tatiana Molcean, secretarul de stat Daniela Morari și secretarul general de stat Mihai Căpățână, potrivit comunicatului transmis.

În cadrul discuțiilor, Dan Neculăescu a transmis un mesaj ferm în direcția continuării obiectivelor europene. Astfel, secretatul de stat a evidențiat importanța decisivă a implementării reformelor asumate de Republica Moldova în contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care trebuie să continue și să meargă în profunzime, fiind unica modalitate pentru asigurarea prosperității, stabilității și democrației în Republica Moldova.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending