Connect with us

NEWS

Klaus Iohannis: ”România și Republica Moldova se vor afla nu numai în Uniune, ci și în comuniune”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că România este cel mai redutabil susținător al Republicii Moldova în procesul de integrare în UE, punctând că cele două state se vor afla într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune.

iohannis-timofti

Șeful statului a reafirmat sprijinul pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova.

“România va fi mereu de partea dumneavoastră, domnule președinte. Cred cu tărie că Republica Moldova își poate împlini destinul doar în Uniunea Europeană. Vom fi alături de cetățenii Republicii Moldova oricât de mult efort va trebui să depunem și oricât va dura. Sunt, totodată, convins că oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune”, a afirmat Iohannis, la Suceava, la ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa omologului său moldovean, Nicolae Timofti.

El a arătat că Republica Moldova trebuie să facă eforturi susținute pentru a împlini procesul de reformare a statului, anunță Agerpres.

“Consolidarea statalității înseamnă în primul rând asumarea în practică a valorilor și principiilor europene fără de care nu poate exista integrare deplină. Combaterea corupției, stabilitatea economică și întărirea instituțiilor reprezintă singura cale de succes. O spun din nou: Moldova are o mare șansă pe care noi n-am avut-o la momentul aderării. Această șansă se numește România, membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, astăzi cel mai redutabil susținător al Republicii Moldova în procesul de integrare”, a afirmat Iohannis, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeana.ro.

Șeful statului român a salutat rezultatul alegerilor locale din Republica Moldova.

iohannis-suceava“Faptul că partidele proeuropene au reușit să câștige orașe importante, inclusiv Capitala, demonstrează dorința cetățenilor de a îmbrățișa și de a-și însuși valorile europene și hotărârea pentru susținerea parcursului european. Sperăm cu toții că această opțiune manifestată la alegerile locale se va concretiza foarte curând în constituirea unui guvern de coaliție, cu o clară orientare proeuropeană, decis să continue reformele începute în Republica Moldova”, a spus Iohannis.

Potrivit acestuia, acordarea titlului de Doctor Honoris Causa omologului său moldovean de către Universitatea ‘Ștefan cel Mare’ reprezintă un moment deosebit pentru mediul academic, dar și pentru relația dintre cele două state de limbă română.

“Acordarea titlului de Doctor Honoris Causa domnului președinte Nicolae Timofti recunoaște și înnobilează meritele sale profesionale și politice. Cariera profesională a domnului Timofti este impresionantă. Sistemul judecătoresc actual al Republicii Moldova poartă amprenta distinsului lider, prin promovarea reformei de drept. Priceperea și corectitudinea de care a dat mereu dovadă, puterea exemplului personal și simțul datoriei au jucat un rol esențial în afirmarea sa pe scena publică, iar încrederea pe care a reușit să o câștige din partea propriilor cetățeni este confirmarea virtuozității sale. Determinarea și curajul domnului Timofti de a conduce țara pe calea integrării europene reprezintă cu certitudine un model pentru alte state din regiune. Domnia sa s-a implicat cu toată forța pentru fructificarea din plin a statutului de membru al Parteneriatului Estic și pentru împlinirea destinului european al țării sale. Eforturile distinsului lider de a construi un stat liber, democratic și consolidat reprezintă cu siguranță o alegere pe care atât România, cât și Uniunea Europeană o susțin cu fermitate”, a mai declarat Iohannis.

Acesta a evocat și personalitatea lui Ștefan cel Mare, afirmând că “Moldova, cea din stânga și din dreapta Prutului, reprezintă un loc care păstrează aproape la tot pasul numele și faptele celei mai importante figuri medievale românești, iar Suceava poartă, în timp și spațiu, o încărcătură istorică extrem de valoroasă”.

”Prin faptele sale, Ștefan cel Mare a contribuit enorm la formarea identității și solidarității unui neam. Având un simbol comun în acest remarcabil personaj istoric, țările noastre nu vor putea uita niciodată că sunt legate prin cultură, limbă și sunt parte ale aceleiași istorii, factori care contribuie decisiv la consolidarea legăturilor dintre statele noastre”, a adăugat Iohannis.

iohannis-timofti2

El a remarcat relația îndelungată în ceea ce privește schimbul de studenți între cele două țări și cooperarea extrem de strânsă la nivel preuniversitar, universitar și științific.

“Aceasta este o consecință a faptului că împărtășim aceeași viziune cu privire la educarea și formarea tinerei generații, ca zonă de importanță strategică, pentru a putea asigura progresul și stabilitatea țărilor noastre. În plus, această experiență arată că relația României cu Republica Moldova este un episod unic la nivel european, iar efortul nostru nu a fost în zadar. Vreau să vă asigur că România va continua să investească în pregătirea tinerilor din Republica Moldova, având credința că, astfel, contribuie implicit la dezvoltarea și integrarea în familia europeană de valori a țării dumneavoastră”, a mai spus șeful statului.

El a precizat că România alocă anual 5.000 de burse de studiu pentru studenții din Republica Moldova și peste jumătate din copiii preșcolari de peste Prut beneficiază de programul finanțat de țara noastră pentru renovarea și dotarea grădinițelor. Potrivit acestuia, universitățile din cele două state cooperează în cadrul unor numeroase programe bilaterale, dar și europene, prin schimb de studenți și profesori.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis, despre marșul pentru unirea cu R. Moldova: ”Sunt convins că oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune” | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Un an cu Klaus Iohannis – Călătoria și transformarea președintelui: 7 Consilii Europene și 13 vizite oficiale de stat. Securitatea, capitol de excelență | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: România, alături de Republica Moldova. Klaus Iohannis: Am decis să acordăm un ajutor umanitar nerambursabil | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin își apără decizia de a acorda cetățenie rusă separatiștilor din Ucraina: ”Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”

Published

on

© Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și-a apărat joi decizia de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste invocând decizii similare care sunt adoptate și de țări precum Polonia, România sau Ungaria.

După summitul istoric de la Vladivostok pe care l-a avut cu liderul Coreei de Nord, Vladimir Putin a reacţionat la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Viktor Orban anunță de la Beijing că inițiativa ”Noul Drum al Mătăsii” este în deplină armonie cu interesele Ungariei: Vom acţiona întotdeauna în conformitate cu interesul naţional

Published

on

©️ Viktor Orban/ captură video

Inițiativa ”Noul Drum al Mătăsii” ( Belt and Road Initiative, BRI) este în deplină armonie cu interesele Ungariei, a declarat joi prim-ministrul Viktor Orban, cu prilejul discuţiilor avute la Beijing cu omologul său chinez Li Keqiang, transmite MTI, citat de Agerpres.

Premierul ungar a afirmat că este ”o mare onoare” să fie invitat la cel de-al doilea forum al BRI, care se va desfăşura joi, vineri şi sâmbătă la Beijing.

Această iniţiativă este ”o garanţie serioasă pentru un comerţ mondial liber şi pentru libertatea economiei mondiale” a subliniat Viktor Orban.

Ungurii au nevoie de o economie globală deschisă’, iar Ungaria este pregătită să coopereze în continuare în cadrul acestei iniţiative şi va respinge ”orice presiune exterioară ideologică” pentru că guvernul său ”va acţiona întotdeauna în conformitate cu interesul naţional”, a mai spus Orban.

El a subliniat contribuţia importantă a companiilor chineze la modernizarea economiei ungare, notând că investiţiile chineze au ajuns la circa 4.5 miliarde de dolari şi propunând menţinerea afluxului de investiţii de capital.

Salutând delegaţia ungară, premierul chinez a apreciat cooperarea dintre cele două ţări şi şi-a exprimat speranţa că aceasta va fi extinsă în sectoare precum digitalizarea.

La finalul discuţiilor, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, şi ministrul inovaţiei şi tehnologiei, Laszlo Palkovics, au semnat cu partea chineză acorduri bilaterale, referitoare, printre altele, la înfiinţarea unui centru de cooperare ungaro-chinez, cooperarea în domeniul sportului, crearea unui ”Drum al Mătăsii digital”, înfiinţarea unui grup de lucru vizând facilitarea comerţului bilateral.

Viktor Orban are programată în cursul zilei de joi o întâlnire cu preşedintele chinez Xi Jinping, urmând ca vineri şi sâmbătă să participe la forumul BRI, la care sunt aşteptaţi 37 de şefi de stat şi lideri mondiali.

Noul Drum al Mătăsii”, proiectul secolului al liderului chinez

Forumului de trei zile, care a început joi, urmărește să promoveze ”proiectul secolului” al liderului chinez Xi Jinping, o inițiativă de politică externă lansată în 2013 pentru a revigora vechile rute comerciale dintre Asia și Europa, precum și a construi noi legături în Orientul Mijlociu, Africa și America de Sud, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale, anunță The Guardian.

Spre deosebire de summitul de acum doi ani, forumul Inițiativei ”Noul Drum al Mătăsii” are loc într-un mediu mai puțin prietenos. Criticii spun că Beijingul urmărește prin această inițiativă să cimenteze influența chineză la nivel global.

Se așteaptă ca la eveniment să participe 37 de lideri, inclusiv președintele Rusiei, Vladimir Putin, premierul italian Giuseppe Conte, ministrul britanic Philip Hammond, premierul Pakistanului, Imran Khan și 10 lideri membri ai statelor membre ASEAN. Se pare că Statele Unite vor trimite reprezentanți de rang inferior, iar India nu va participa.

Printre țările care au fost prezente la summitul anterior, dar care au refuzat să fie prezente la această întâlnire se numără Turcia, care criticat public tratamentul Chinei privind minoritatea musulamnă uigură, Polonia, Spania, Fiji, Sri Lanka și Argentina.

Înaintea forumului, China a înregistrat deja câteva victorii-cheie pentru proiect. Italia a devenit primul stat membru al G7 care a aderat la această inițiativă în luna martie, în pofida criticilor venite din partea Statelor Unite și îngrijorărilor exprimate de Uniunea Europeană. În această lună, Malaezia a fost de acord să continue un proiect feroviar de 10.7 miliarde de dolari, care inițial fusese anulat.

Până în prezent, China a semnat mai mult de 170 de acorduri cu 125 de țări, potrivit mass-media chineze de stat. Între 2013 și 2018, aceste tranzacții au însumat mai mult de 90 miliarde de dolari în investiții chinezești.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța și Noua Zeelandă se unesc pentru a combate terorismul online. Emmanuel Macron și Jacinda Ardern vor prezida un summit în care vor face apel la companiile de tehnologie să își asume angajamentul de a elimina conținutul terorist și violent de pe internet

Published

on

Premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, a anunțat miercuri că se va întâlni în luna mai cu președintele francez Emmanuel Macron, la Paris, pentru a discuta despre căile prin care actele de violență extremă și terorism pot fi cenzurate online, anunță Deutsche Welle.

Cei doi lideri vor prezida un summit, programat pentru data de 15 mai, la care vor participa lideri mondiali și directori executivi ai companiilor de tehnologie. Macron și Ardern au de gând să ceară acestora să își asume un angajament de a elimina conținutul terorist și violent de pe internet, ce va purta numele de ”Christchurch Call”, numele orașului unde, în urma unui atac terorist care a avut loc la mijlocul lunii martie și care a fost transmit live pe Facebook, au murit 50 de persoane.

”Atacurile teroriste din 15 martie au relevat că social media au fost utilizate ca instrument de promovare a unui act de terorism și ură. Cerem un leadership pentru a ne asigura că mass-media nu va mai fi folosită în modul în care a fost în atacul terorist din 15 martie”, a spus Ardern într-o declarație.

Cu toţii trebuie să acţionăm iar acest lucru include ca platformele online să îşi asume responsabilitatea pentru conţinutul de pe site-urile lor .. este crucial ca platforme de tehnologie precum Facebook să nu devină instrumente pentru terorism şi să devină în schimb o parte a soluţiei globale împotriva terorismului”, a adăugat ea.

Ardern a declarat că a vorbit deja cu CEO ai marilor companii de tehnologie, inclusiv cu cei de la Facebook, Twitter, Microsoft şi Google. Ea a descris conversaţiile ca fiind ”pozitive”, anunță The Guardian.

”Nicio companie de tehnologie, la fel ca niciun guvern, nu îşi doreşte să vadă extremism şi terorism online aşa că avem acest punct de început al unităţii”, a declarat ea.

”Ceea ce încercăm să gestionăm aici este o problemă globală şi cred că este nevoie de un răspuns global. Noua Zeelandă doreşte să joace un rol important pentru că ce s-a întâmplat aici este fără precedent aşa că avem o responsabilitate pentru a încerca să schimbăm lucrurile”, a precizat Ardern.

La 15 martie, orașul neo-zeelandez Christchurch era martorul unui atac terorist anti-musulmat care s-a soldat cu moartea a 50 de persoane.

Pe Internet a fost difuzat un film cu atentatul comis la una dintre cele două moschei. Se pare că suspectul a filmat cu o cameră montată la cască și a transmis totul live online. S-a putut vedea cum își ia armele din portbagaj, intră în moschee și deschide cu sânge rece focul asupra oamenilor din incintă.

Video-ul a fost copiat și distribuit la scară largă pe internet.

Compania Facebook a anunțat că, de când au avut loc atacurile, a interceptat și împiedicat peste un milion de încercări de a încărca și distribui din nou videoclipul.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending