Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: România va continua să fie alături de Ucraina și de cetățenii săi curajoși, oferindu-le oportunitatea de a-și reconstrui viețile în țara noastră

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis joi, 8 septembrie 2022, un mesaj în cadrul The Bucharest Forum – Towards a Common European Platform for Refugee Inclusion, în care a subliniat că România va continua să fie alături de Ucraina și de „cetățenii săi curajoși”, oferindu-le sprijin deplin pe perioada șederii lor, precum și oportunitatea de a-și reconstrui viețile în țara noastră.

„Începând cu 24 februarie, odată cu invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, am devenit martorii unor atrocități teribile, despre care nimeni nu și-a imaginat că vor mai avea loc pe continentul european. Case, școli și spitale au fost complet avariate, orașe întregi au fost distruse și mult prea mulți civili nevinovați și-au pierdut viețile. În același timp, alte câteva milioane de persoane au fost nevoite să își părăsească țara, în căutarea siguranței și protecției”, a declarat șeful statului. 

Klaus Iohannis a subliniat că, încă din prima zi a acestui război nedrept și ilegal, Europa a oferit un exemplu întregii lumi prin umanitatea și solidaritatea manifestate.

„Țările europene și-au deschis granițele poporului ucrainean, protejându-l din calea agresiunii ruse și oferindu-i sprijinul atât de necesar. România nu a fost o excepție, fiindcă cetățenii săi și-au primit vecinii, cu inimile deschise, în propriile lor case, găzduind, în prezent, aproape 90.000 de oameni, feriți de pericolele care planează asupra Ucrainei. Zi și noapte, autoritățile noastre, împreună cu diferite organizații și un număr impresionant de voluntari, au fost prezente la punctele de trecere a frontierei, oferind sprijin tuturor celor care căutau refugiu din calea războiului”, a adăugat președintele. 

Mai mult, acesta a precizat că, în aceste vremuri dificile, este „deosebit de important” ca Europa să rămână unită în timp ce se confruntă cu provocări atât de complexe.

„Salut inițiativa Guvernului României de a organiza Forumul de la București, care nu numai că reafirmă, ci și întărește angajamentul nostru în sprijinirea Ucrainei. Uniunea Europeană își dorește ca Ucraina să fie independentă, democratică și europeană. Cu toate acestea, în timp ce continuăm să sprijinim Ucraina în drumul său spre restabilirea păcii, trebuie să admitem că nu putem ști când acest război neprovocat se va încheia. Astfel, se impune o schimbare de perspectivă asupra mecanismelor de sprijin pentru refugiați, de la o abordare temporară, la una pe termen mediu și lung”, a continuat Klaus Iohannis.

De asemenea, el a amintit că România a lansat deja, la sfârșitul lunii iulie, Planul Național de Măsuri pentru Protecția și Incluziunea Persoanelor Strămutate din Ucraina și a Beneficiarilor de Protecție Temporară, care abordează multiple domenii punctuale de intervenție.

Potrivit președintelui, integrarea refugiaților în societățile țărilor-gazdă este un proces complex, cu provocări diverse, care necesită eforturi coordonate și susținute din partea tuturor actorilor implicați: autorități centrale și locale, societate civilă, organizații internaționale, precum și mediul de afaceri și cetățeni. 

„Este important ca refugiații ucraineni să fie protejați și să primească tot sprijinul necesar, indiferent de statul membru în care se află în prezent. Refugiații pot aduce plusvaloare comunităților gazdă, fiind activi pe piața muncii și oferind experiența lor în diferite domenii. Prin urmare, este necesar ca guvernele noastre, societatea civilă și organizațiile internaționale să acționeze împreună pentru a identifica barierele și obstacolele, potențiale sau existente, cu care persoanele strămutate s-ar putea confrunta, dar și pentru a-și împărtăși cunoștințele și bunele practici în abordarea acestor provocări”, a mai afirmat șeful statului. 

El a precizat că garantarea accesului la bunuri și servicii publice într-un mod nediscriminatoriu este o precondiție esențială, alături de includerea refugiaților în sistemele publice de sănătate, în sistemele de educație și pe piața forței de muncă, precum și oferirea unor oportunități pentru locuire

 „Toate acestea necesită modificări legislative și angajamente financiare uriașe, care trebuie să fie asumate, împreună, de către comunitatea europeană. Trebuie să ne asigurăm că viitorul generațiilor tinere de ucraineni nu este pus în pericol în această perioadă. Accesul la o educație de calitate și favorabilă incluziunii pentru copii și tineri este o condiție prealabilă pentru protejarea dezvoltării acestora”, a mai spus Klaus Iohannis. 

În plus, președintele a menționat că depășirea barierelor lingvistice este unul dintre primii pași necesari pentru a facilita incluziunea și integrarea. Acesta a explicat că prin asigurarea mijloacelor necesare pentru ca refugiații să învețe limba țării-gazdă, ei se pot adapta mai bine la noul mediu în care se află și au, astfel, posibilitatea de a participa activ la viața socială, economică și culturală, iar pe termen lung, acest lucru va consolida coeziunea europeană și va contribui la construirea unei identități europene.

„Prin programele desfășurate, trebuie să oferim refugiaților șansa de a se dezvolta în continuare și de a deveni independenți din punct de vedere financiar, fără a se baza pe sprijinul oferit de autoritățile țărilor-gazdă.Prin urmare, trebuie să încurajăm sectorul privat să fie deschis către această nouă oportunitate, asigurându-ne, totodată, că persoanele strămutate au acces la toate pârghiile de care au nevoie pentru a combate șomajul sau supracalificarea. Un aspect important în această privință îl reprezintă recunoașterea diplomelor și calificărilor refugiaților, precum și garantarea accesului la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, atât pentru formarea academică, cât și profesională”, a adăugat președintele. 

În finalul mesajului său, Klaus Iohannis a precizat că trebuie consolidate mecanismele de combatere a muncii nedeclarate sau ilegale, ca măsură preventivă împotriva riscului de exploatare sau al traficului de persoane, având în vedere că o mare parte a persoanelor strămutate din Ucraina sunt categorii vulnerabile, cum ar fi femeile, copiii și persoanele în vârstă.

„Un aspect care trebuie subliniat este acela că toate procesele și deciziile privind refugiații să fie transparente și comunicate în mod eficient, pentru ca aceștia să capete încredere în autoritățile țărilor în care se refugiază pe timpul războiului, simțindu-se în același timp protejați și în siguranță. În timp ce ucrainenii continuă să lupte pentru suveranitatea, libertatea și democrația lor, noi trebuie să ne continuăm eforturile comune și neobosite pentru a le proteja familiile și pe cei dragi lor, care au fost forțați, de mai bine de șase luni, să-și lase în urme casele. Am certitudinea că împreună veți identifica cele mai bune soluții pentru integrarea cu succes a refugiaților ucraineni în societățile noastre, permițându-le să-și continue viețile într-un mediu sigur, până când se vor putea întoarce acasă”, a conchis președintele. 

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

ROMÂNIA

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

Published

on

© European Union, 2023

Vineri, 8 decembrie, în cadrul reuniunii consiliului miniștrilor pentru Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN, a fost evaluată pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar în scurt timp Consiliul Uniunii Europene va emite o nouă decizie de punere în aplicare, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În forma sa modificată, Planul include și capitolul REPowerEU (Componenta 16) și are o alocare de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), acoperind 66 de reforme și 111 investiții.

 „PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziția către sustenabilitate și energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce pornește din conștiința colectivă a românilor, care au înțeles profund importanța sustenabilității și necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiții de o Românie mai modernă, mai curată și aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcția unei societăți dezvoltate și adaptate noilor provocări globale”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.

Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.

Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

Published

on

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu l-a primit vineri, la sediul MAE, pe James O’Brien, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat al SUA, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile au avut loc după a 6-a reuniune în format România – SUA – Ucraina – Republica Moldova – Comisia Europeană pe tema infrastructurii de transport și a culoarelor de solidaritate pentru exporturile agricole ale Ucrainei.

Ambii interlocutori au apreciat substanța și dinamica dialogului bilateral, cu accent pe continuarea dezvoltării Parteneriatului Strategic România-SUA, conform discuțiilor avute de premierul României la Washington cu membrii Cabinetului american și reprezentanții mediului de afaceri. A fost exprimat interesul comun pentru demararea rapidă a pregătirilor pentru ediția din 2024 a Dialogului Strategic România SUA.

Ministrul Luminița Odobescu a apreciat contribuția SUA la securitatea și apărarea Flancului Estic al NATO, în special a României, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, ministrul Odobescu a încurajat prezența economică mai mare a SUA în România, inclusiv din perspectiva cadrului stabil oferit de apartenența țării noastre la UE, NATO, și, în perspectivă, la OCDE.

Ministrul român al afacerilor externe a subliniat importanța continuării sprijinului multilateral și american, esențial pentru reziliența statelor din regiunea Mării Negre. A evidențiat necesitatea dezvoltării în continuare a infrastructurii transfrontaliere și a conexiunilor cu Ucraina și cu Republica Moldova, cu sprijinul SUA și al Uniunii Europene. A reiterat  contribuția țării noastre la asigurarea culoarelor sigure de export pentru cerealele, prin care au tranzitat circa 60% din exporturile de grâne ucrainene către piețe terțe.

Ministrul Odobescu a prezentat eforturile și angajamentele asumate de România în sensul dezvoltării interconectivității și securității în regiunea extinsă a Mării Negre, precum și interesul de a contribui la punerea în practică a Strategiei SUA pentru Marea Neagră, prin dezvoltarea de proiecte concrete împreună cu statele riverane și Statele Unite.

Oficialul român a evidențiat importanța infrastructurii care se dezvoltă în acest moment pentru eforturile internaționale de reconstrucție a Ucrainei. 

Continue Reading

ROMÂNIA

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

Published

on

© UNOCHA/Levent Kulu

Statele Unite ale Americii s-au alăturat, joi, 7 decembrie, reprezentanților din România, Ucraina, Republica Moldova și Uniunea Europeană pentru o nouă reuniune la nivel înalt la Tulcea, pentru a găsi soluții reciproc avantajoase pentru a susține un volum ridicat de exporturi de cereale ucrainene, pentru a îmbunătăți reziliența și flexibilitatea rutelor comerciale regionale și pentru a combate insecuritatea alimentară cauzată de decizia Rusiei de a se retrage din Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră (BSGI) și de a ataca aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Retragerea unilaterală a Rusiei din BSGI și atacurile sale asupra infrastructurii portuare și a infrastructurii de cereale din Ucraina au perturbat piețele de cereale și securitatea alimentară globală – inclusiv în Sudul Global și în țările cu insecuritate alimentară din întreaga lume. BSGI a contribuit la stabilizarea prețurilor mai mici ale alimentelor cu aproape 20 de procente după ce invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a provocat creșteri ale prețurilor alimentelor la nivel mondial. În timp ce Moscova alege să înarmeze alimentele, România, Ucraina, Republica Moldova, Statele Unite și Uniunea Europeană urmăresc soluții viabile pentru a contracara acțiunile dure ale Rusiei. Această nouă reuniune multilaterală a reprezentanților la nivel înalt demonstrează hotărârea și angajamentul lor de a fi alături de Ucraina și de a crește exporturile de cereale ucrainene pe piața globală, în ciuda acțiunilor distructive ale Rusiei.

În cadrul reuniunii de la Tulcea, participanții au recunoscut rolul esențial jucat de România și Moldova în facilitarea exportului a milioane de tone de cereale ucrainene, care a fost esențial pentru a evita foametea generalizată și pentru a consolida eforturile globale de securitate alimentară. Participanții au recunoscut, de asemenea, beneficiile substanțiale pe care accelerarea exporturilor de cereale ucrainene le-ar aduce populațiilor din Ucraina, România și Moldova. Eforturile de modernizare a infrastructurii feroviare, fluviale și portuare nu numai că sporesc eficiența, ci și stimulează creșterea economică în cele trei țări și în regiune. Rețelele de transport modernizate duc la creșterea activității comerciale, generând oportunități de angajare și contribuind la veniturile țărilor. Construcția, întreținerea și operarea infrastructurii de transport cruciale creează locuri de muncă pentru perspectivele lucrătorilor din domeniul transporturilor și crește prosperitatea economică.

Aceste măsuri evidențiază progresele substanțiale în direcția creșterii exporturilor de cereale din Ucraina. În acest context, este esențial să înlăturăm campania de dezinformare a Rusiei care dă vina pe sancțiuni pentru criza globală a securității alimentare. Statele Unite nu au impus sancțiuni la exportul de produse agricole rusești. Exporturile agricole ale Rusiei depășesc nivelurile de dinainte de război și ar putea fi chiar mai mari dacă nu ar fi restricțiile de export autoimpuse de Rusia. Rusia trebuie să înceteze acțiunile sale crude. Trebuie să permită expedierea cerealelor vitale care hrănesc milioane de oameni din întreaga lume. Trebuie să înceteze să mai atace cerealele depozitate și porturile. Trebuie să înceteze să mai amenințe navele țărilor necombatante. Rusia trebuie să înceteze să mai înarmeze alimentele.

La reuniunea de joi au participat ambasadorul James O’Brien, adjunct al Secretarului de Stat, Biroul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Departamentului de Stat al SUA, ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, care s-au alăturat ministrului transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, viceprim-ministrului ucrainean, Oleksandr Kubrakov, secretarului de stat din Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Mircea Păscăluța și directorului general al Direcției Generale Mobilitate și Transporturi Europene, Magda Kopczynska.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

ROMÂNIA16 hours ago

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

U.E.17 hours ago

Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale

ROMÂNIA17 hours ago

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

ROMÂNIA18 hours ago

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII18 hours ago

Nadia Calviño, ministrul spaniol al economiei și finanțelor, va deveni prima femeie președintă a Băncii Europene de Investiții, după un acord al țărilor UE

ROMÂNIA18 hours ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA18 hours ago

FMI sfătuiește România să introducă noi taxe și impozitarea progresivă în 2024, pentru a aduce mai mulți bani la buget

ROMÂNIA18 hours ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA4 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA5 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending