Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță lansarea primelor module ale sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+, sistemul unic de management al informației privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027 prin care se vor atrage cele 46 miliarde euro din Politica de Coeziune 2021-2027.

Potrivit unui comunicat al MIPE, platforma este dezvoltată de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, în conformitate cu reglementările Comisiei Europene și cerințele de transparentizare și acces facil al beneficiarilor la fondurile externe nerambursabile, stabilite în cadrul Sistemului de management și control.

”România este acum într-un moment foarte important, având un buget de investiţii care este aproape dublu faţă de ceea ce înseamnă perioada de programare precedentă, dar şi faţă de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În acest sens, finalizarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ care stă la baza gestionării fiecărui cent din banii europeni de care dispunem era vitală pentru viitorul investițiilor strategice naționale. Am promis că pe 16 mai lansăm platforma. Ei bine, astăzi găsiți pe site-ul ministerului noul sistem informatic, construit în conformitate cu regulile de transparentizare și acces facil la fonduri. Îmbunătățirea funcționalităților platformei față de cea veche, prin automatizarea anumitor acțiuni în diversele etape din ciclul de viață al programului/proiectelor, va însemna pentru cei care accesează bani europeni eficientizarea și accelerarea procesului de implementare a proiectelor. Mulțumesc pe această cale tuturor partenerilor implicați, în special Serviciului de Telecomunicații Speciale, fără de care viitorul banilor europeni ar fi fost în pericol”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Cum se utilizează platforma MySMIS2021/SMIS2021+

Aplicația MySMIS2021 acoperă toate etapele ciclului de viață al unui proiect – definirea apelului, elaborarea și depunerea proiectului (cererii de finanțare), evaluarea, contractarea, achizițiile, implementarea și monitorizarea, prin module dedicate. Între modulele aplicației există o interdependență, astfel încât informațiile pot fi, pe de o parte, asociate codului unic al proiectului, și pe de altă parte, agregate la diferite niveluri ale programului operațional.

La acest moment, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează platforma pentru etapa de preînscriere, pentru ca beneficiarii să aibă posibilitatea să creeze contul unic și să introducă documentele preliminare necesare procesului de accesare a fondurilor europene.

De asemenea, beneficiarii au acces la un sistem de Helpdesk, pentru a putea răspunde în cel mai scurt timp celor interesați de finanțările europene.

Ulterior, în cursul lunii iunie se va lansa modulul „Cereri de finanțare”, care asigură introducerea de către beneficiari a informațiilor necesare pentru completarea cererii. Modulul este utilizat pentru introducerea de informații structurate și atașarea de documente justificative în secțiuni definite în vederea elaborării și transmiterii cererii de finanțare.

Pentru atingerea obiectivelor, în cadrul aplicațiilor MySMIS2021 (interfețele Back Office și Front Office), s-a introdus declarația unică în vederea simplificării procesului de evaluare, prin asumarea solicitantului că a respectat toate cerinţele pentru depunerea cererii de finanţare şi îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului, urmând ca solicitantul să prezinte toate documentele justificative în situaţia în care proiectul este admis la contractare pentru a face dovada îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate.

Ce aduce nou sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+

Sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+ asigură o utilizare facilă, transparentă, nediscriminatorie și simplificată la fondurile europene, având ca obiective principale:

–  reducerea birocrației pentru beneficiari;

– reducerea duratei proceselor de evaluare, selecţie şi contractare, pentru respectarea termenelor şi condiţiilor prevăzute de reglementările legale aplicabile în domeniu;

– eficientizarea procesului de implementare şi monitorizare a proiectelor  de către autoritățile responsabile.

În vederea creșterii calității serviciilor publice, sistemul informatic MySMIS2021/SMIS2021+ facilitează schimbul de date cu sisteme informatice ale altor autorități, în baza principiului interoperabilității.

S-a pus accent pe corelarea informațiilor și preluarea automată a acestora în diverse secțiuni ale aplicației, pentru a reduce timpul necesar completării informațiilor de către utilizatori, precum și simplificarea procesului, prin comasarea sau eliminarea mai multor interfețe care existau în vechiul sistem informatic MySMIS2014.

De asemenea, la nivelul MySMIS2021 s-a optimizat modalitatea de construire și modificare a bugetului proiectului, iar informațiile introduse se corelează automat cu alte secțiuni, în funcție de tipul bugetului, după caz.

Reamintim că pentru dezvoltarea și funcționarea sistemului unic de management al informației privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027, cadrul instituțional a fost adoptat de Guvern prin OUG nr. 172/2022. Actul normativ prevede că Serviciul de Telecomunicații Speciale va asigura dezvoltarea aplicațiilor, administrarea tehnică a acestora și a sistemului informatic MySMIS2021/ SMIS2021+, în timp ce MIPE va asigura administrarea operațională.

46 de miliarde de euro pentru investiții strategice

În 2022, România a primit aprobarea Acordului de Parteneriat și a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc României 46 de miliarde de euro pentru investiții strategice în spitale mai sigure, rețele strategice de transport, modernizarea infrastructurii de apă și canalizare și sprijin pentru mediul de afaceri.

Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocuparea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.

MIPE a lansat un calendar consolidat al apelurilor de proiecte în 2023, pentru programele cu finanțare din fonduri europene, care să permită o corelare a diferitelor surse, atât din Politica de Coeziune 2021-2027, cât și din PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a agreat cu executivul european, cadrul pentru continuarea proiectelor în programele cu finanțare din fonduri europene 2021-2027.

”Dragilor, zilele acestea sunt într-o vizită de lucru la Bruxelles pentru discuții despre investițiile strategice care se desfășoară în acest moment în România. Peste tot pe unde am fost prin țară am primit de la primari întrebarea <<ce facem cu proiectele pe care nu le putem termina?>> Ei bine, am agreat astăzi cu Comisia Europeană cadrul pentru continuarea proiectelor în programele cu finanțare din fonduri europene 2021-2027, iar în scurt timp va ajunge în Guvernul României un OUG în acest sens. Practic, ne asigurăm că nu se vor bloca proiectele de infrastructura de transport (cum ar fi Sibiu-Pitești), infrastructura de apă-canalizare, infrastructura locală și județeană de transport, proiectele de investiții în domeniul mobilității urbane, dar și proiectele din domeniul investițiilor în sănătate și infrastructura educațională”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Ministrul a explicat că ”beneficiarii vor avea asigurat, prin grija noastră, cadrul de programare necesar, lucru care o să fie operaționalizat printr-o serie de modificări ale programelor 2021-2027”.

”Deci nu vom întrerupe fluxurile financiare și decontările aferente proiectelor acestora pe parcursul tranziției de la o perioadă de programare la alta. Nu vreau să închei fără să aduc mulțumiri speciale doamnei comisar Elisa Ferreira pentru grija pe care o acordă marilor proiecte de investiții ale României”, a conchis Marcel Boloș.

O delegație a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, condusă de ministrul Marcel Boloș, efectuează în perioada 15-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles și Luxemburg, în cadrul căreia au loc întrevederi cu înalți reprezentanți ai Comisiei Europene, conform unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Scopul deplasării este consultarea experților executivului european în vederea atingerii potențialului maxim pentru oportunitățile de investiții pe care România le are prin Planul Național de Redresare și Reziliență, avansarea discuțiilor pentru modificarea PNRR și a discuțiilor necesare pentru închiderea Programelor aferente Politicii de Coeziune 2014-2020 fără să fie periclitate investițiile strategice naționale.

Închiderea proiectelor perioadei 2014-2020

Reprezentanții MIPE și cei ai CE vor discuta despre modalitatea prin care se va asigura continuitatea și predictibilitatea implementării proiectelor cu finanțare europeană în următoarea perioadă de programare și instituirea prevederilor care să asigure continuitatea finanțării.

Reamintim că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat în consultare un proiect de Ordonanță de urgență privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020. Proiectul reglementează și modalitățile prin care proiectele nefinalizate în acest exercițiu financiar pot fi continuate din fondurile alocate pentru perioada de programare 2021-2027.

Proiectul a venit la solicitarea autorităților publice locale, pentru asigurarea unui cadru de predictibilitate pentru acțiunile și proiectele aflate în implementare din fonduri europene, prin intermediul programelor operaționale 2014-2020.

Compensarea facturilor la energie

Se va discuta despre posibilitatea rambursării cheltuielilor plătite prin Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, prin Fondul de tranziție energetică, către furnizorii de energie electrică și gaze naturale în numele IMM-urilor, în baza schemei de plafonare a prețurilor stabilită de Guvern prin OUG 27/2022.

Astfel, prin rambursarea sumelor deja plătite de la bugetul de stat, din fonduri europene, ar crește capacitatea României de a asigura în continuare sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare, realizate la nivelul întreprinderilor.

Modificarea PNRR

Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune. În acest sens, cele două părți sunt într-un dialog constructiv permanent, iar o propunere finală avansată de România ar urma să vină inclusiv în baza discuțiilor ce au loc la Bruxelles.

Modificarea Planului în conformitate cu circumstanțele și nevoile actuale urmează să cuprindă trei componente distincte:

1. Diminuarea alocării în urma creșterii economice

Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții.

În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creșterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările aferente statelor membre, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului inițial, cum este cazul Belgiei. În iunie 2022, pe fondul creșterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de către CE pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%. De la o valoarea inițială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro.

Așadar, este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare și Reziliență a fost conceput pentru a spriji pentru investiții și reforme esențiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19. MIPE, în baza mandatului primit, urmează să definitiveze o listă cu propunerile.

2. Introducerea capitolului REPowerEU

REPowerEU aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 Euro alocare RePowerEU și 43.162.623 Euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiții strategice în domeniul cheie al siguranței energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producție și stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).

MIPE va propune un pachet de reforme și investiții pentru a consolida reziliența sistemului energetic național cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziției Europei la o energie curată.

3. Modificări în baza circumstanțelor obiective

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a solicitat coordonatorilor de reforme și investiții (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane și ținte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe obiective și să furnizeze, după caz, justificările necesare.

Astfel, din analiza răspunsurilor primite, ajustarea planului din perspectiva circumstanțelor obiective va urmări următoarele direcții:

1)       Modificări de substanță a unor măsuri incluse în PNRR;

2)       Diminuarea indicatorilor cantitativi aferenți țintelor și jaloanelor cu menținerea alocării financiare pentru investiție, în urma creșterii prețurilor și/sau întreruperii lanțurilor de aprovizionare;

3)       Modificarea termenelor de realizare a țintelor și jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfășurării licitațiilor (ex: contestații).

Printre solicitările transmise s-au evidențiat o serie de modificări de substanță ale măsurilor incluse în plan cu impact direct asupra descrierii din CID, precum și asupra mecanismului de implementare, precum înlocuirea liniei de Metrou 4 cu linia de Metrou 6, înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB și modificarea indicatorilor cantitativi aferenți țintelor, precum și posibilitatea solicitării de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanțare ca urmare a creșterii prețurilor.

Șapte membri ai Parlamentului European, patru dintre aceștia români,  vor călători la Cluj-Napoca și Alba, în România, pentru a vizita investițiile de infrastructură și mediu finanțate de UE în regiune.

Potrivit unui comunicat al instituției, în perioada 15-17 mai 2023, șapte deputați din cadrul Comisiei pentru dezvoltare regională a PE (Comisia REGI) vor vizita regiunile de nord-vest și centru ale României pentru a vizita proiectele de infrastructură și mediu sprijinite din resursele politicii de coeziune. Discuțiile vor include și problemele legate de programare și absorbția fondurilor.

”Această vizită a delegației este extrem de importantă pentru comisia noastră și pentru Parlamentul European pentru că ne va oferi o perspectivă asupra modului în care sunt puse în aplicare fondurile pe teren, dar și informații despre nevoilor cetățenilor și autorităților locale. Acest lucru va fi esențial pentru discuțiile noastre privind viitorul politicii de coeziune. Așteptăm cu nerăbdare să vizităm România”, a menționat Younous Omarjee (Grupul Stângii din Parlamentul European – GUE/NGL, FR), șeful delegației.

Președintele Omarjee va fi însoțit de alți șase deputați în Parlamentul European: Daniel Buda (PPE, România); Corina Crețu (S&D, România); Mircea-Gheorghe Hava (PPE, România); Krzysztof Hetman (PPE, Polonia); Dan Motreanu (PPE, România); Andrey Novakov (PPE, Bulgaria).

În contextul crizei combinate de energie și inflație, precum și al impactului considerabil pe care războiul din Ucraina îl are asupra regiunilor din România, deputații europeni vor analiza situația de pe teren și vor discuta provocările actuale și nevoile viitoare cu reprezentanții locali și regionali și beneficiarii fondurilor. Aceștia vor avea, de asemenea, oportunitatea de a face schimb de opinii pe această temă cu membri ai Parlamentului României. Concluziile vizitei vor fi folositoare în ce privește implementarea bugetului alocat politicii de coeziune în actualul exercițiu bugetar 2021 – 2027.

În cadrul misiunii, eurodeputații vor vizita mai multe proiecte sprijinite din fonduri structurale și de investiții, cum ar fi sistemul integrat de gestionare a deșeurilor municipale din Galda de Jos finanțat din Fondul de Coeziune; Cetatea Alba Carolina; precum și proiectul de pe râul Someș care vizează modernizarea și extinderea infrastructurii pentru ciclism si trafic pietonal, ambele sprijinite din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

De asemenea, aceștia vor afla mai multe despre capacitățile de producție ale cramei Jidvei, care au fost dezvoltate cu ajutorul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). În plus, deputații europeni vor vizita Parcul de Inovare Cluj, creat pentru a coordona și dezvolta Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC) și Centrul de Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat și Microîntreprinderi (TEAM).