Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a avut o întrevedere luni, 7 iulie, cu asistentul special al Președintelui Trump și director senior pentru Europa și Rusia în cadrul Consiliului Securității Naționale, Charles McLaughlin, informează Ambasada României la Washington.

Discuția s-a concentrat asupra perspectivelor de cooperare bilaterală între România și Statele Unite, cu accent asupra rolului României în plan regional, a securității și apărării (inclusiv postura militară a SUA), a eforturilor României în direcția creșterii bugetului apărării potrivit deciziilor Summitului NATO de la Haga și consolidării infrastructurii militare. De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domeniul energiei.

Cu acest prilej, ambasadorul Muraru a pledat pentru admiterea României în programul Visa Waiver, după decizia din mai a Departamentul de Securitate Internă al SUA (DHS) de a anula desemnarea României pentru a proteja integritatea programului și pentru a asigura securitatea frontierelor și a imigrației. Administrația Biden desemnase România ca țară VWP la 9 ianuarie 2025,  în ciuda preocupărilor legate de securitate. La 25 martie 2025, însă, DHS a suspendat punerea în aplicare a VWP pentru a efectua o revizuire a desemnării României.

În cadrul dialogului, ambasadorul român și reprezentantul președintelui SUA au mai abordat situația regională de securitate, conflictul din Ucraina și rolul României în procesul de reconstrucție post-conflict, precum și sprijinul acordat Republicii Moldova.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că Rusia și China reprezintă amenințări tot mai mari la adresa alianței transatlantice și a confirmat că NATO se pregătește pentru un posibil atac rusesc de amploare asupra teritoriului aliat în anii următori, informează EFE, preluat de Agerpres.

„Xi Jinping, președintele Chinei, înainte de a ataca Taiwanul, va da mai întâi un telefon la Moscova pentru a-i cere lui Putin să ne țină ocupați în această parte a Europei,” a declarat Rutte în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin, alături de cancelarul german Friedrich Merz.

„China își dezvoltă rapid forțele armate. Are deja mai multe nave pe mare decât SUA. Până în 2030, vor mai lansa încă 100 de nave. Au acum 1.000 de focoase nucleare. Acestea nu sunt pentru parade în Beijing. Acestea sunt, într-adevăr, pentru a fi folosite”, a subliniat secretarul general al NATO.

Rutte a afirmat că Beijingul „va încerca, într-un fel, să preia controlul asupra Taiwanului”, adăugând: „Presupunerea noastră, bazată pe numeroase discuții și, desigur, pe ce știm din sursele noastre, este că riscul este din ce în ce mai mare.”

Secretarul general a susținut că amenințările la adresa securității NATO din zona Indo-Pacificului s-au intensificat în ultimii ani. El a menționat implicarea activă a Coreei de Nord în războiul din Ucraina prin sprijinul acordat Rusiei, furnizarea de echipamente cu dublă utilizare din partea Chinei către Moscova și colaborarea Iranului cu Rusia în domeniul dronelor.

Rutte a avertizat că Rusia nu se va opri în Ucraina și ar putea lansa un atac împotriva teritoriului NATO în următorii ani: „Au fost unii dintre propriii dumneavoastră generali germani de rang înalt care au prezis că, în trei, cinci sau șapte ani, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac pe scară largă asupra teritoriului NATO. Trei ani înseamnă azi, cinci ani e săptămâna viitoare, șapte ani e luna viitoare,” a declarat Rutte.

El a subliniat nevoia urgentă ca aliații europeni să își majoreze bugetele de apărare, nu pentru a-l mulțumi pe președintele american Donald Trump, ci pentru a întări capacitatea de descurajare a NATO.

„Nu facem cele 5% și 3,5% cheltuieli de bază pentru a face o persoană fericită. Facem asta pentru că știm că există o amenințare. O amenințare împotriva SUA, o amenințare împotriva Canadei, o amenințare împotriva aliaților europeni. De aceea trebuie să cheltuim mai mult pentru apărare,” a explicat Rutte.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost primită de omologul italian Sergio Mattarella la Palatul Quirinale, în contextul vizitei pe care oficialul moldovean o efectuează în Italia.

„Moldova și Italia au devenit tot mai strâns legate de când, cu câteva decenii în urmă, moldovenii au început să se stabilească în Italia în căutarea unui trai mai bun. Oameni harnici și curajoși, ei au muncit cinstit, s-au integrat în societate și au câștigat respectul comunităților italiene. Când am efectuat prima vizită oficială în Italia în 2021, mi-am dorit ca relațiile oficiale dintre statele noastre să reflecte apropierea dintre oamenii noștri, construită în ani de muncă în comun și prietenie. Am găsit în Președintele Mattarella un susținător ferm al moldovenilor, al Moldovei și al drumului nostru european”, a menționat Sandu într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

Aceasta a amintit de sprijinul oferit de Italia pentru viitorul european al Republicii Moldova.

„Din 2021 până acum, Italia a alocat 90 de milioane de euro pentru dezvoltarea Moldovei și ajutor în momente grele — inclusiv pentru reducerea facturilor la energie și instalarea contoarelor inteligente în zeci de mii de gospodării”, a evidențiat Maia Sandu.

Aceasta a amintit de sprijinul oferit de Italia pentru viitorul european al Republicii Moldova.

„Din 2021 până acum, Italia a alocat 90 de milioane de euro pentru dezvoltarea Moldovei și ajutor în momente grele — inclusiv pentru reducerea facturilor la energie și instalarea contoarelor inteligente în zeci de mii de gospodării”, a evidențiat Maia Sandu.

Aceasta a anunțat „două realizări importante pentru moldovenii din Italia”:

Acordul privind protecția socială, „care garantează că moldovenii care au muncit în Italia vor primi pensie pentru anii lucrați acolo, fie că aleg să rămână în Italia, fie că se întorc în Moldova, a fost promulgat de președintele Mattarella”.

Acordul privind conversia permiselor de conducere a fost semnat azi în noua redacție. „Acesta permite ca toate permisele de conducere moldovenești, inclusiv cele care vor fi emise în viitor, să poată fi recunoscute și schimbate în Italia, ceea ce va exclude probleme întâmpinate în ultimii ani de conaționalii noștri în Italia”, a mai spus Maia Sandu.

„Comunitățile de moldoveni din Italia sunt o legătură puternică între țările noastre. Prin tot ce fac, ele arată că Moldova este parte din Europa — nu doar pe hartă, ci și prin valorile sale și contribuțiile pe care le aduce”, a conchis președinta Republicii Moldova.