Connect with us

NATO

Klaus Iohannis: Salut anunțul explicit al lui Joe Biden de a crește prezența militară a SUA în România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat joi anunțul președintelui SUA Joe Biden de a trimite forțe militare suplimentare americane în România dacă Rusia va decide să lanseze o ofensivă armată împotriva Ucrainei. 

Salut anunțul explicit al președintelui Joe Biden de a crește prezența militară a SUA în România, pe flancul estic, dacă situația de securitate se va deteriora mai mult“, a scris Iohannis, pe Twitter.

El a subliniat că Parteneriatul Strategic dintre România și SUA și solidaritatea din cadrul NATO sunt “foarte puternice”.

Anterior, șeful statului a salutat un anunț similar al președintelui francez Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară avansată a NATO în România.

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului.

Întrebat despre pretențiile de securitate ale Moscovei – ca Ucraina să nu adere la NATO, ca SUA își mute toate armele nucleare din Europa și să nu mai aibă trupe în Europa de Est- Biden a răspuns că nu există o astfel de opțiune.

Nu. Nu, nu există spațiu pentru asta. Nu vom staționa permanent. Dar ideea că nu vom… de fapt, vom crește prezența trupelor în Polonia, în România, etc., dacă, de fapt, se va mișca (n.r. – dacă Rusia va ataca Ucraina), deoarece avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări“, a spus liderul de la Casa Albă.

Ele (n.r. – Polonia și România) fac parte din NATO. Nu avem această obligație în raport cu Ucraina, deși suntem foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Ucraina“, și-a întărit Biden mesajul.

Totodată, prin aceste afirmații, Biden a consolidat angajamentul pe care Statele Unite l-au livrat către aliații de pe flancul estic. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

Published

on

© European Union, 2022

NATO nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina pentru a lupta în războiul cu Rusia, au declarat marţi agenţiei EFE oficiali ai Alianţei, idee care nu a fost discutată nici în cadrul UE, potrivit unui purtător de cuvânt al Uniunii, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus această posibilitate.

“NATO şi aliaţii săi oferă un ajutor militar fără precedent Ucrainei. Este ceea ce am făcut începând din 2014 şi l-am intensificat după invazia rusă pe scară extinsă. Dar nu există planuri de a trimite trupe ale NATO pe teren în Ucraina”, au semnalat oficialii din cadrul NATO, neprecizați, relatează Agerpres.

Posibilitatea trimiterii unor trupe combatante în Ucraina “nu a fost discutată la nivelul” UE, a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano. La ora actuală, “consensul în UE este de a da Ucrainei tot ce este necesar şi atât timp cât este necesar pentru ca Ucraina să poată câştiga războiul în legitimă apărare”, a adăugat purtătorul de cuvânt comunitar.

La finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei la care au participat luni la Paris circa 20 de şefi de stat şi de guvern, preşedintele Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”. O declaraţie asemănătoare a dat marţi şi premierul francez Gabriel Attal.

Primul care a vorbit despre această posibilitate, dar a dezaprobat-o, a fost premierul slovac Robert Fico. Acesta a declarat, înaintea reuniunii găzduite de Franţa, că potrivit documentului pregătitor al acesteia mai multe state membre ale UE şi ale NATO iau în considerare să trimită soldaţi în Ucraina prin înţelegeri bilaterale.

Reacţiile venite între timp din partea statelor membre în UE sau în NATO au fost toate negative, printre ţările care până în prezent au respins oficial această posibilitate numărându-se Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Austria, Germania, Spania sau Italia, arată Reuters.

Prezent la reuniunea de la Paris, cancelarul german Olaf Scholz s-a delimitat de declarațiile lui Emmanuel Macron, precizând că niciun soldat al ţărilor membre UE sau NATO nu va fi trimis în Ucraina.

De la Washington, Casa Albă a precizat că SUA nu vor trimite trupe combatante în Ucraina.

“Preşedintele Biden a fost clar asupra faptului că Statele Unite nu vor trimite soldaţi să lupte în Ucraina”, a declarat, potrivit Reuters şi AFP, purtătoarea de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională al SUA, Adrienne Watson, după ce Biden s-a întâlnit la Casa Albă cu o delegaţie a Congresului pentru a discuta despre ajutorul oferit Ucrainei.

Şi Regatul Unit, unul din principalii susţinători ai Ucrainei, a anunţat că nu are în vedere vreo “desfăşurare pe scară extinsă” în Ucraina, în plus faţă de personalul limitat pe care l-a trimis deja acolo “pentru a susţine forţele armate ucrainene, în special pentru pregătirea medicală”.

Posibilitatea trimiterii unor trupe occidentala în Ucraina “este o idee a lui Macron”, a remarcat ministrul de externe italian Antonio Tajani. “Dar când vorbeşti despre trimiterea de trupe trebuie să fii foarte prudent, pentru că nu trebuie să facem oamenii să creadă că suntem în război cu Rusia”, a explicat ministrul italian, potrivit agenţiei ANSA.

În opinia preşedintelui bulgar Rumen Radev, la conferinţa desfăşurată luni la Paris “a început testarea opiniei publice asupra trimiterii de trupe ale unor ţări” în Ucraina, întrucât “vedem că strategia de a obţine victoria (împotriva Rusiei) pe câmpul de luptă prin mijloace militare nu a dat rezultatul dorit”. Potrivit preşedintelui bulgar, acuzat de simpatii pro-ruse, trimiterea unor trupe combatante în Ucraina ar implica un risc ridicat de război mondial şi conflict nuclear.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis salută extinderea NATO: Cu Suedia în familia NATO, vom consolida apărarea și descurajarea pe flancul estic

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat luni finalizarea procesului de aderarea a Suediei la NATO, subliniind că prin aderarea acestei țări scandinave la Alianța Nord-Atlantice va fi consolidată postura de apărare și descurajare pe flancul estic.

“Astăzi au fost îndeplinite condiţiile pentru a primi Suedia în familia NATO. Contribuţia sa la securitatea euroatlantică este esenţială. Cu Suedia în NATO, vom consolida postura de apărare şi descurajare pe Flancul Estic şi vom continua sprijinul puternic pentru Ucraina. Împreună suntem mai puternici”, a scris şeful statului român pe platforma X.

 

Parlamentul Ungariei a votat luni după-amiază în favoarea aderării Suediei la aderarea la NATO, punând capăt unei epopei de aproape doi ani de zile la finalul căreia Budapesta rămăsese unicul obstacol în calea extinderii Alianței cu cel de-al 32-lea stat membru.

Doar o mână de parlamentari s-au opus, după ce guvernul premierului Viktor Orban a permis ca moțiunea să ajungă la vot după luni de amânare, a relatat Deutsche Welle și The Guardian.

Aprobarea a fost salutată imediat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Salut votul Parlamentului ungar de ratificare a aderării Suediei la NATO. Acum că toți aliații au aprobat, Suedia va deveni al 32-lea aliat NATO. Aderarea Suediei ne va face pe toți mai puternici și mai siguri”, a scris Stoltenberg.

“Astăzi (…) vom susține aderarea Suediei la NATO”, a declarat Orban la începutul sesiunii plenare.

Orban a declarat că criticile aduse de politicienii suedezi la adresa stării statului de drept din Ungaria i-au determinat pe legislatorii din partidul său să se opună candidaturii Suediei la aderare.

Vinerea trecută, Orban s-a întâlnit cu omologul suedez Ulf Kristersson la Budapesta și a indicat că partidul său va susține candidatura Stockholmului la aderarea la NATO. “Am reușit să ne clarificăm bunele noastre intenții reciproce”, a declarat el după semnarea unui acord pentru achiziționarea a patru avioane de luptă de producție suedeză.

Anterior, aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică fusese blocată în parlament din cauza obiecțiilor deputaților din partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orban.

Luna trecută, Turcia și-a dat aprobarea pentru ratificarea aderării la NATO a acestei țări nordice, lăsând Ungaria să fie ultima țară care mai trebuie să facă acest lucru – în ciuda asigurărilor date de Orbán că nu va fi ultimul membru NATO care va ratifica această extindere.

Suedia și Finlanda au abandonat decenii de nealiniere militară după ce președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să invadeze Ucraina în februarie 2022, căutând protecție sub umbrela de securitate a NATO.

Finlanda și Suedia au semnat la data de 5 iulie 2022 protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid din 29-30 iunie 2022 după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. Cele două țări scandinave au depus cererea de aderare la NATO la data de 14 mai 2022.

Cele două țări ar fi trebuit să adere concomitent la NATO, dar Ankara a fost convinsă să accepte doar accederea Finlandei la Alianță. Astfel, Finlanda a aderat la 4 aprilie 2023, în mod oficial, la Alianța Nord-Atlantică, devenind cel de-al 31-lea stat membru al NATO și punând capăt unui proces de extindere care a durat mai puțin de un an și în urma căruia teritoriul Alianței și-a dublat granița terestră cu Rusia, devenită între timp cea mai mare amenințare la adresa securității euro-atlantice după invadarea Ucrainei.

Continue Reading

NATO

Președintele Senatului: Prin obținerea acordului Ungariei, NATO își întărește prezența în zona nordică a continentului nostru

Published

on

© Guvernul României

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, salută votul „majoritar decisiv” al Parlamentului ungar de ratificare a aderării Suediei la NATO. 

„Admiterea Finlandei și a Suediei în NATO ne arată că cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie este garanția de securitate prin care democrațiile de tip occidental își pot proteja modul de viață, bunăstarea și perspectivele unui viitor dezvoltat. Votul majoritar decisiv din Parlamentul de la Budapesta elimină ultimul obstacol al admiterii Suediei în NATO. Prin obținerea acordului Ungariei, Alianța Nord-Atlantică ajunge la 32 de membri și își întărește prezența în zona nordică a continentului nostru”, a notat înaltul oficial român într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Parlamentul Ungariei a votat luni după-amiază în favoarea aderării Suediei la aderarea la NATO, punând capăt unei epopei de aproape doi ani de zile la finalul căreia Budapesta rămăsese unicul obstacol în calea extinderii Alianței cu cel de-al 32-lea stat membru.

„Finlanda și Suedia au aplicat împreună, însă complicațiile geopolitice au făcut ca steagul finlandez să fie ridicat la sediul NATO cu un an mai devreme. Prin renunțarea la neutralitate a acestor două țări, se încheie două capitole ale istoriei, deschise încă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Cele două state nordice au rămas în blocul occidental doar pe plan economic, Finlanda evitând instaurarea unui regim comunist chiar prin această politică externă de neutralitate militară”, a mai transmis liderul PNL. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ROMÂNIA20 mins ago

Sebastian Burduja: Suntem cu un pas mai aproape de crearea unui cadru legal pentru producerea de energie eoliană offshore în țărmul românesc al Mării Negre

PARLAMENTUL EUROPEAN41 mins ago

PE a adoptat o lege pentru a reface 20% din suprafața terestră și maritimă a UE până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050

U.E.41 mins ago

Ministrul francez de Interne: Rusia este astăzi principalul inamic al Franței în războiul informațional

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS2 hours ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA2 hours ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO6 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA19 hours ago

Nicolae Ciucă: PNRR este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending