Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO Klaus Iohannis se adresează astăzi pentru a treia oară liderilor lumii de la tribuna Adunării Generale ONU. Ce a susținut președintele în discursurile din 2015 și 2017

Published

on

Președintele Klaus Iohannis susține miercuri al treilea său discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU după intervențiile avute în plenul instituției onusiene în 2015 și 2017, urmând să promoveze candidatura României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020 – 2021. Intervenţia naţională a președintelui în cadrul dezbaterilor generale ale celei de a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU este transmisă LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

În intervenția sa națională, conform Administrației Prezidențiale, șeful statului va face referire la provocările actuale la adresa păcii, echităţii şi sustenabilităţii societăţilor statelor membre şi rolul jucat de ONU în abordarea acestora, punctând angajamentele României ca stat care va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019 și subliniind consolidarea relaţiei UE-ONU ca prioritate.

Klaus Iohannis va aborda şi tema candidaturii României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020 – 2021.

În acest context, el va vorbi despre importanţa rolului pe care Consiliul de Securitate îl poate juca în abordarea mai multor aspecte care afectează pacea şi securitatea, inclusiv, spre exemplu, schimbările climatice care au devenit una dintre cele mai grave provocări la nivel global.

Citiți și despre participarea președintelui Klaus Iohannis la lucrările celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU

Agerpres notează că miercuri vor mai fi susținute intervenții naționale de la tribuna Adunării Generale de către lideri sau oficiali din Panama, Namibia, Ghana, Estonia, Liban, Nigeria, Yemen, Columbia, Uruguay, Tonga, Mali, Angola, Cuba, Liberia, Slovacia, Coreea de Sud, Marea Britanie, Afganistan.

Preşedintele Klaus Iohannis participă de luni până vineri, la New York, la cea de a 73-a sesiune a Adunării Generale a ONU, a treia sa participare la forul onusian, precedentele fiind în 2015 și 2017.

Președintele efectuează săptămâna aceasta cea mai importantă vizită externă a mandatului său, urmând să participe la lucrările celei de 73-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, cel mai mare for al organizației, acolo unde va promova candidatura României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în intervalul 2020-2021.

Candidatura României vizează obținerea locului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) alocat Grupului Est-European, pentru perioada 2020-2021. Alegerile se vor desfăşura în cadrul celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale, în iunie 2019. Pentru mandatul 2020-2021 atribuit zonei Europei de Est, România concurează cu Estonia. Actualmente, locul Europei de Est în Consiliul de Securitate al ONU este deținut de Polonia, până la finele anului 2019.

Discursul de miercuri va fi cel de-al treilea susținut de Klaus Iohannis la tribuna Adunării Generale a ONU. 

FOTO: Administrația Prezidențială

În precedentul discurs, cel din 2017, șeful statului a folosit prilejul adresării Adunării Generale pentru a arăta că România ar fi onorată să își aducă din nou contribuția la activitatea Consiliului de Securitate.

„Candidatura noastră pentru un loc nepermanent în mandatul 2020-2021 este legată de implicarea categorică a țării mele în sprijinirea eforturile ONU pentru pace și securitate și de angajamentul nostru ferm pentru pace, dezvoltare și justiție. Dacă efortul nostru de a deveni un membru nepermanent al Consiliului de Securitate pentru mandatul 2020-2021 va fi încununat cu succes, vom fi onorați să ne implicăm și mai mult în avansarea proiectelor noastre comune și a Organizației în ansamblu (Urmăriți și VIDEO Într-un discurs adresat liderilor lumii reuniți la ONU, Klaus Iohannis a promovat candidatura României pentru un loc de membru nepermanent la Consiliul de Securitate)

În 2015, la nouă luni de la preluarea funcției prezidențiale, Klaus Iohannis a participat la cea de-a 70-a sesiune a Adunării Generale, unde a punctat contribuțiile aduse de România Națiunilor Unite, în condițiile în care țara noastră aniversa în acel context 60 de ani de la aderarea la organizație.

România se află printre acele țări care au avut și au încredere, și au susținut și susțin necondiționat Națiunile Unite. 2015 este un an special pentru țara mea, deoarece aniversăm 60 de ani de la aderarea României. Națiunile Unite au ajutat România în diferite moduri, în diferite perioade din era ce a urmat Celui de al Doilea Război Mondial. La început, în ciuda și împotriva faptului că a făcut pare din grupurile monolitice de țări fost comuniste, Romania a găsit, aici, la ONU, cadrul propice pentru a-și afirma independența națională și a-și face prieteni și parteneri în întreaga lume. Mai târziu, Națiunile Unite i-au furnizat țării mele ocazia de a intra în dezbateri și acțiuni privind chestiuni globale, în dialog și cooperare pe toate continentele. (…) România s-a aflat deseori în prima linie a marilor campanii desfășurate de către Națiunile Unite” (Urmăriți și VIDEO Corespondență de la New York. Președintele Iohannis, primul său discurs la tribuna ONU)

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Pacea cu Rusia, intermediată de Franța și Germania: Emmanuel Macron și Angela Merkel l-au asigurat pe Vladimir Putin că ”Rusia își are locul în Consiliul Europei”

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Franţa şi Germania au jucat din nou ”cartea temperării” marţi seara în criza dintre Rusia şi Consiliul Europei, asigurând Moscova că ‘îşi are locul’ în acest organism paneuropean, notează France Presse, citând informațiile reieșite dintr-o convorbire telefonică ce a avut loc între președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin.

Cei doi lideri europeni l-au asigurat pe liderul de la Moscova că ”Rusia îşi are locul (în Consiliul Europei) şi au subliniat importanţa găsirii unei soluţii rapide care să permită menţinerea acesteia (în cadrul instituţiei), cu toate drepturile şi obligaţiile care îi revin”, a indicat Palatul Elysee după o convorbire telefonică avută între cei trei lideri, scrie Agerpres.

Franţa prezidează de săptămâna trecută Consiliul Europei, având sarcina dificilă de a scoate organizaţia paneuropeană de apărare a drepturilor omului din criza sa cu Rusia. Vinerea trecută, la Consiliul Ministerial de la Helsinki, miniștrii de Externe din țările membre ale Consiliului Europei au decis să redea Rusiei dreptul de a vota în cadrul instituției, drept pe care îl pierduse în urma anexării peninsulei Crimeea în 2014.

Pentru a sancţiona anexarea Crimeii de către Moscova, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a suspendat dreptul de vot în 2014 pentru delegaţia rusă. Moscova a replicat prin politica ”scaunului gol”. Din 2017, Rusia nu şi-a mai achitat contribuţia de 33 milioane de euro la bugetul anual al Consiliului Europei (CE).

Conform regulilor Consiliului, un stat membru care nu-şi plăteşte contribuţia riscă excluderea după doi ani, începând cu luna iunie pentru Rusia. Aceasta înseamnă că Moscova nu va participa în iunie la alegerea noului secretar general al organizaţiei, o posibilitate care, potrivit Rusiei, ar putea să însemne plecarea sa din Consiliul Europei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Sondaj Reuters/Ipsos: 50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul în următorii ani

Published

on

©House of Representatives/ Flickr

50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul ,,în următorii câţiva ani”, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos difuzat marţi, pe fondul intensificării tensiunilor între cele două ţări.

Sondajul arată că americanii sunt mai preocupaţi de Iran în 2019 decât în anul precedent, stat pe care îl consideră o ameninţare de securitate la adresa Statelor Unite, însă nu mulți susțin un atac preventiv împotriva armatei iraniene. Dar dacă Iranul ar ataca primul forţele militare americane, patru din cinci respondenţi cred că Statele Unite ar trebui să răspundă militar printr-o ofensivă pe scară largă sau limitată, arată sondajul din perioada 17-20 mai, potrivit sursei citate.

Mai exact, dacă Iranul atacă, 79% au răspuns că armata americană ar trebui să se răzbune: 40% sunt pentru un răspuns limitat cu lovituri aeriene, în timp ce 39% sunt în favoarea unei invazii complete.

De asemenea, gestionarea relațiilor cu Iranul de către Donald Trump este dezaprobată de 49% dintre americani, în timp ce doar  39% aprobă politica lui Trump per ansamblu.

Sondajul mai arată că mai mult de jumătate dintre americanii de vârstă adultă (51%) sunt de părere că Statele Unite şi Iranul vor purta un război în următorii câţiva ani, ceea ce reprezintă o creștere cu 8 pp.  față de un sondaj asemănător din aceeași perioadă a anului trecut.

Trecând la spectrul politic,  atât republicanii, cât şi democraţii văd  Iranul mai mult ca pe o ameninţare şi afirmă că războiul este probabil. În acest sens, percepția că Iranul este o amenințare ,,gravă” sau ,,iminentă” s-a accentuat cu 6 pp. față de luna iulie a anului precedent, ajungând la 53%.

Comparativ, majoritatea americanilor percept Coreea de Nord ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității SUA (58%) și doar 51% dintre ei consideră că Rusia este o ameninţare.

În ciuda preocupărilor lor, 60% dintre americani au declarat că Statele Unite nu ar trebui să efectueze un atac preventiv împotriva armatei iraniene, în timp ce 12% afirmă că americanii ar trebui să lovească primii.

În orice caz, atât Statele Unite, cât şi Iranul au declarat că nu vor război, deşi au existat declaraţii belicoase din ambele părţi.

Relaţiile istoric tensionate dintre Washington şi Teheran s-au înrăutăţit în mai, după ce preşedintele american Donald Trump şi-a înăsprit poziţia anti-Iran şi a restabilit toate sancţiunile asupra exporturilor de petrol iranian după decizia sa cu un an înainte de a retrage Statele Unite dintr-un acord nuclear internaţional cu Teheranul din 2015.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski a convocat alegeri anticipate pe 21 iulie

Published

on

© www.president.gov.ua

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat marți, a doua zi după învestirea sa în funcție, alegeri legislative anticipate pe 21 iulie, conform unui decret publicat pe site-ul președinției care oficializează dizolvarea Parlamentului, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acest document ”pune capăt puterii Parlamentului”, ostil noului şef al statului şi ”fixează alegeri legislative anticipate pe 21 iulie”.

Volodimir Zelenski, un neinițiat în lumea politică, în vârstă de 41 de ani, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, atacă astfel o clasă politică neîncrezătoare în fața unui novice care a promis să transforme o țară marcată de războiul din estul separatist și de dificultățile economice.

Partidul său ”Slujitorul poporului”, în prezent aproape inexistent, este creditat cu până la 40% din intenţiile de vot de ultimele sondaje.

Anunţându-şi decizia de a dizolva Parlamentul luni, noul preşedinte a făcut apel la miniştri să demisioneze, chiar dacă legea nu obligă guvernul să plece decât după legislative.

Premierul Volodimir Groisman, în funcţie de trei ani, şi-a anunţat imediat demisia, invocând dezacorduri cu noul preşedinte.

Anunţul dizolvării Parlamentului, procedură foarte complexă şi precis reglementată, a provocat o controversă, anumiţi experţi şi oameni politici denunţând această decizie drept una anticonstituţională şi cerându-i lui Zelenski să renunţe la idee.

Citiți și: 
Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski cere SUA să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei: Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Nu putem face faţă singuri agresiunii Moscovei
Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending