Corespondență din Strasbourg

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat miercuri, în plenul Parlamentului European, pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat. “Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții”, a spus președintele, într-o referire indirectă la Ungaria și premierul acestei țări, Viktor Orban, care au blocat, pentru o perioadă, sprijinul financiar al UE pentru Ucraina.

Șeful statului a susținut un discurs de la pupitrul casei democrației europene, așa cum este considerat Parlamentul European, urmat de o dezbatere cu eurodeputații, evenimentul având loc la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. Klaus Iohannis a evocat “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, liderul de la Cotroceni lansând o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

Referindu-se la ultimele două întrebări, Iohannis a recunoscut că este evidentă necesitatea unei eficientizării a capacității de luare a deciziilor, abordând o temă delicată: aceea a deschiderii negocierilor pentru un nou tratat de funcționare a UE.

“Trebuie să analizăm îndeaproape ce măsuri pot fi luate într-un context în care unii consideră că o eficiență reală a mecanismelor de luare a deciziilor este imposibilă fără redeschiderea tratatelor, în timp ce alții exclud în mod radical această posibilitate. Nu există nicio îndoială că măsuri precum cele discutate în legătură cu votul cu majoritate calificată în domenii specifice ale politicii externe și de securitate pot fi luate fără redeschiderea tratatelor. Fără a exclude modificarea Tratatelor la un moment dat, trebuie să folosim toate posibilitățile disponibile în cadrul Tratatelor pentru un proces de luare a deciziilor mai ușor și mai rapid. România este pe deplin angajată în acest exercițiu.“, a punctat șeful statului.

Liderul de la Cotroceni a insistat că arhitectura de funcționare a UE trebuie îmbunătățită, în perspectiva extinderii.

“Dacă primim Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest, vom fi o Uniune foarte mare, iar acest proces decizional, mai ales în timp de criză – război, pandemie, criză energetică – trebuie să funcționeze corect, transparent, dar să fie și foarte rapid. Și, de aceea, eu cred că trebuie să lucrăm la arhitectura Uniunii“, a spus președintele.

La Consiliul European din decembrie 2023, când au decis deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și R. Moldova, liderii europeni au stabilit că “viitoarele state membre și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării” și au decis că procesul de extindere și reformarea Uniunii vor “înainta în paralel”. La acel moment, președintele Iohannis a pledat în favoarea acestei abordări și împotriva oricăror “fragmentări”.

Deși România se numără printre statele care solicită pregătirea funcționării unei UE extinse, conform prevederilor actuale ale tratatelor, președintele Iohannis a adoptat o poziție deschisă în fața eurodeputaților.

De altfel, cu o majoritate firavă, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în noiembrie anul trecut, solicitând liderilor statelor UE să convoace o convenție pentru revizuirea tratatelor.

“Unele lucruri pot fi schimbate poate fără să redeschidem Tratatele, dar unele chestiuni trebuie schimbate în Tratate pentru că nu sunt perfecte. Și, pentru că avem aceste Tratate, eu sper să nu vă deranjeze că vă spun, au trecut anii, avem o Uniune diferită acum și lucrăm pentru a avea o Uniune diferită și sper să fiți de acord că lucrăm pentru o Uniune mai bună. Așadar, haideți să lucrăm în acest sens!”, a fost îndemnul șefului statului.

“Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții. Așadar dacă nu suntem încă în poziția de a generaliza votul cu majoritatea calificată, care poate arăta diferit față de cum este acum – nu mă refer la detalii – ar trebui să avem curajul să spunem “fără veto” și să îl eliminăm din procesul decizional. Este, de exemplu, un lucru concret pe care-l putem face“, a conchis Klaus Iohannis.

În prezent, votul cu unanimitate în Uniunea Europeană, mai ales în chestiuni de politică externă și securitate, buget sau extindere, presupune și faptul că fiecare stat membru are un drept de veto. Situațiile în care un stat membru nu face uz de dreptul de veto, dar nici nu se opune unei decizii, cum a fost cazul Ungariei privind decizia deschiderii de negocierilor de aderare cu Ucraina, se numesc “abțineri constructive”.

Context

Tema revizuirii tratatelor UE a fost explorată pe parcursul Conferinței privind viitorul Europei, cel mai amplu exercițiu de consultare democratică cu cetățenii, devenit realitate ca urmare a unei promisiuni politice în campania electorală pentru alegerile din 2019.

Conferința privind viitorul Europei, anunțată la finalul anului 2019, după alegerile europene din acel an, a debutat în aprilie 2021 și s-a încheiat pe 9 mai 2022, de Ziua Europei, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg. Ulterior evenimentului de închidere, Parlamentul European a adoptat rezoluție de susținere a modificării tratatelor, în timp ce la evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei, dar cu nuanțe diferite. Șefa Comisiei s-a declarat pregătită să ”reformeze UE pentru a o face să funcționeze mai bine”, iar liderul francez a propus crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE.

În schimb, România s-a numărat printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se află și reformarea tratatelor. În tot acest siaj, concluziile adoptate de liderii statelor membre la Consiliul European din iunie 2022, când Ucraina și Republica Moldova au primit statut de țări candidate, arătau că liderii UE nu iau în calcul revizuirea tratatelor europene și că măsurile după Conferința privind viitorul Europei trebuie luate în conformitate cu tratatele.

Cu toate acestea, impulsul injectat temei extinderii Uniunii Europene, cu decizii pozitive luate privind deschiderea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina, este privit de unii lideri UE și ca o necesitate pentru reformă internă a Uniunii, înainte de a primi noi membri, cum s-a întâmplat la începutul anilor 2000, înainte de marea extindere către est, de la 15 la 27 de state membre.

Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și a cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE. În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm. În schimb, România se numără printre statele care solicită pregătirea funcționării unei UE extinse, conform prevederilor actuale ale tratatelor, respingând teza unei Europe mai multe viteze.