Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis se pronunță pentru abordarea curajoasă “fără veto” în deciziile UE: Nu este acceptabil ca un membru să ne oprească în a-i ajuta pe ceilalți

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Strasbourg

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat miercuri, în plenul Parlamentului European, pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat. “Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții”, a spus președintele, într-o referire indirectă la Ungaria și premierul acestei țări, Viktor Orban, care au blocat, pentru o perioadă, sprijinul financiar al UE pentru Ucraina.

Șeful statului a susținut un discurs de la pupitrul casei democrației europene, așa cum este considerat Parlamentul European, urmat de o dezbatere cu eurodeputații, evenimentul având loc la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. Klaus Iohannis a evocat “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, liderul de la Cotroceni lansând o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

Referindu-se la ultimele două întrebări, Iohannis a recunoscut că este evidentă necesitatea unei eficientizării a capacității de luare a deciziilor, abordând o temă delicată: aceea a deschiderii negocierilor pentru un nou tratat de funcționare a UE.

Trebuie să analizăm îndeaproape ce măsuri pot fi luate într-un context în care unii consideră că o eficiență reală a mecanismelor de luare a deciziilor este imposibilă fără redeschiderea tratatelor, în timp ce alții exclud în mod radical această posibilitate. Nu există nicio îndoială că măsuri precum cele discutate în legătură cu votul cu majoritate calificată în domenii specifice ale politicii externe și de securitate pot fi luate fără redeschiderea tratatelor. Fără a exclude modificarea Tratatelor la un moment dat, trebuie să folosim toate posibilitățile disponibile în cadrul Tratatelor pentru un proces de luare a deciziilor mai ușor și mai rapid. România este pe deplin angajată în acest exercițiu.“, a punctat șeful statului.

Liderul de la Cotroceni a insistat că arhitectura de funcționare a UE trebuie îmbunătățită, în perspectiva extinderii.

Dacă primim Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest, vom fi o Uniune foarte mare, iar acest proces decizional, mai ales în timp de criză – război, pandemie, criză energetică – trebuie să funcționeze corect, transparent, dar să fie și foarte rapid. Și, de aceea, eu cred că trebuie să lucrăm la arhitectura Uniunii“, a spus președintele.

La Consiliul European din decembrie 2023, când au decis deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și R. Moldova, liderii europeni au stabilit că “viitoarele state membre și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării” și au decis că procesul de extindere și reformarea Uniunii vor “înainta în paralel”. La acel moment, președintele Iohannis a pledat în favoarea acestei abordări și împotriva oricăror “fragmentări”.

Deși România se numără printre statele care solicită pregătirea funcționării unei UE extinse, conform prevederilor actuale ale tratatelor, președintele Iohannis a adoptat o poziție deschisă în fața eurodeputaților.

De altfel, cu o majoritate firavă, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în noiembrie anul trecut, solicitând liderilor statelor UE să convoace o convenție pentru revizuirea tratatelor.

“Unele lucruri pot fi schimbate poate fără să redeschidem Tratatele, dar unele chestiuni trebuie schimbate în Tratate pentru că nu sunt perfecte. Și, pentru că avem aceste Tratate, eu sper să nu vă deranjeze că vă spun, au trecut anii, avem o Uniune diferită acum și lucrăm pentru a avea o Uniune diferită și sper să fiți de acord că lucrăm pentru o Uniune mai bună. Așadar, haideți să lucrăm în acest sens!”, a fost îndemnul șefului statului.

Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții. Așadar dacă nu suntem încă în poziția de a generaliza votul cu majoritatea calificată, care poate arăta diferit față de cum este acum – nu mă refer la detalii – ar trebui să avem curajul să spunem “fără veto” și să îl eliminăm din procesul decizional. Este, de exemplu, un lucru concret pe care-l putem face“, a conchis Klaus Iohannis.

În prezent, votul cu unanimitate în Uniunea Europeană, mai ales în chestiuni de politică externă și securitate, buget sau extindere, presupune și faptul că fiecare stat membru are un drept de veto. Situațiile în care un stat membru nu face uz de dreptul de veto, dar nici nu se opune unei decizii, cum a fost cazul Ungariei privind decizia deschiderii de negocierilor de aderare cu Ucraina, se numesc “abțineri constructive”.

Context

Tema revizuirii tratatelor UE a fost explorată pe parcursul Conferinței privind viitorul Europei, cel mai amplu exercițiu de consultare democratică cu cetățenii, devenit realitate ca urmare a unei promisiuni politice în campania electorală pentru alegerile din 2019.

Conferința privind viitorul Europei, anunțată la finalul anului 2019, după alegerile europene din acel an, a debutat în aprilie 2021 și s-a încheiat pe 9 mai 2022, de Ziua Europei, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg. Ulterior evenimentului de închidere, Parlamentul European a adoptat rezoluție de susținere a modificării tratatelor, în timp ce la evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei, dar cu nuanțe diferite. Șefa Comisiei s-a declarat pregătită să ”reformeze UE pentru a o face să funcționeze mai bine”, iar liderul francez a propus crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE.

În schimb, România s-a numărat printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se află și reformarea tratatelor. În tot acest siaj, concluziile adoptate de liderii statelor membre la Consiliul European din iunie 2022, când Ucraina și Republica Moldova au primit statut de țări candidate, arătau că liderii UE nu iau în calcul revizuirea tratatelor europene și că măsurile după Conferința privind viitorul Europei trebuie luate în conformitate cu tratatele.

Cu toate acestea, impulsul injectat temei extinderii Uniunii Europene, cu decizii pozitive luate privind deschiderea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina, este privit de unii lideri UE și ca o necesitate pentru reformă internă a Uniunii, înainte de a primi noi membri, cum s-a întâmplat la începutul anilor 2000, înainte de marea extindere către est, de la 15 la 27 de state membre.

Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și a cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE. În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm. În schimb, România se numără printre statele care solicită pregătirea funcționării unei UE extinse, conform prevederilor actuale ale tratatelor, respingând teza unei Europe mai multe viteze.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, după ce Rusia a dat-o în urmărire pe Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei: O insignă de onoare pentru apărarea neobosită a valorilor UE

Published

on

© European Union 2023

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis marți un mesaj de sprijin pentru prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, după ce poliţia rusă a dat-o în urmărire în urmărire

“Kaja Kallas, poți purta această listă pe lista de “urmăriți” a Rusiei ca pe o insignă de onoare pentru apărarea neobosită a valorilor și principiilor pe care a fost fondată Uniunea Europeană”, a scris Michel, pe platforma X.

“Nu ne vom lăsa intimidați de războiul de război al Kremlinului. Și suntem solidari cu tine”, a continuat el.

 

Kallas este urmărită “într-un dosar penal”, a transmis Ministerul Afacerilor Interne de la Moscova, fără a specifica infracţiunea implicată. Sunt daţi în urmărire şi secretarul de stat estonian Taimar Peterkop şi ministrul culturii din Lituania, Simonas Kairis.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că cei trei sunt ostili Rusiei, fiind “răspunzători de decizii care sunt de facto o insultă la adresa istoriei” şi “persoane care întreprind acţiuni ostile împotriva memoriei istorice, a ţării noastre”.

“Acțiunea Federației Ruse nu este surprinzătoare, deoarece este tactica sa obișnuită de intimidare”, a denunțat Kallas într-o declarație, promițând că va continua să susțină Ucraina distrusă de război și să lupte împotriva “propagandei ruse”.

“De-a lungul istoriei, Rusia și-a mascat represiunile în spatele așa-ziselor agenții de aplicare a legii. Știu asta din istoria familiei mele. Când bunica și mama mea au fost deportate în Siberia, KGB-ul a emis mandatul de arestare. Kremlinul speră acum că această mișcare va ajuta să mă reducă la tăcere, pe mine și pe alții, dar nu o va face. Dimpotrivă. Voi continua sprijinul meu puternic pentru Ucraina. Voi continua să susțin creșterea apărării Europei”, a spus Kallas într-o postare pe platforma de socializare X.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel apără “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5: UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică

Published

on

© European Union, 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a denunțat duminică “declarațiile nesăbuite” cu privire la apărarea aliaților ale fostului președinte american Donald Trump, candidat pentru realegerea la Casa Albă, pledând pentru autonomie strategică la nivelul Uniunii Europene.

“Alianța transatlantică a susținut securitatea și prosperitatea americanilor, canadienilor și europenilor timp de 75 de ani. Declarațiile nesăbuite privind securitatea NATO și solidaritatea articolului 5 servesc doar intereselor lui Putin”, a scris Michel, pe rețeaua de socializare X (ex-Twitter).

El a avertizat că astfel de afirmații “nu aduc mai multă securitate sau pace în lume”.

“Dimpotrivă, ele subliniază din nou necesitatea ca UE să își dezvolte urgent autonomia strategică și să investească în continuare în apărarea sa. Și de a menține Alianța noastră puternică”, a conchis șeful Consiliului European.

Fostul președinte american Donald Trump a declarat sâmbătă că ar “încuraja” Rusia să atace orice țară membră a NATO care nu își îndeplinește obligațiile financiare față de alianța de apărare, în remarci pe care Casa Albă le-a repudiat ca fiind “îngrozitoare și nebunești”.

Vorbind la un miting de campanie în Carolina de Sud, Trump a declarat că, în timp ce era președinte, le-a spus liderilor NATO că ar “încuraja [Rusia] să facă ce naiba vrea” cu membrii alianței care “nu respectă” obiectivele de cheltuieli ale grupului.

“Unul dintre președinții unei țări mari s-a ridicat și a spus: ‘Ei bine, domnule, dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?”, și-a amintit Trump în timpul mitingului. “Am spus: ‘Nu ați plătit. Sunteți în întârziere’. El a spus: ‘Da, să spunem că s-a întâmplat asta’. Nu, nu v-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă ce naiba vor”.

Într-un gest rar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns afirmațiilor lui Trump, precizând că acestea “subminează securitatea Alianței” și expun “soldații americani și europeni la un risc sporit”.

Favorit la învestitura republicană, Trump a fost întrebat recent de către prezentatorii unei intervenţii în direct la Fox News despre poziţia sa faţă de NATO, o întrebare care a urmat dezvăluirii apărute că el le-ar fi spus unor înalţi oficiali europeni, pe când era preşedinte, că SUA nu vor ajuta niciodată Europa dacă va fi atacată.

El a precizat că va condiționa angajamentul față de NATO de modul cum europenii vor trata SUA, subliniind că aliații occidentali au profitat de Statele Unite.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, politician veteran al Europei, către republicanii din SUA care blochează ajutorul pentru Ucraina: Ronald Reagan se răsucește în mormânt. Să vă fie rușine

Published

on

© European Union 2024

Premierul polonez, Donald Tusk, un veteran al politicii europene, a adresat o mustrare publică dură republicanilor americani, care continuă să blocheze ajutorul militar al Statelor Unite pentru Ucraina.

Într-o postare pe rețelele de socializare publicată joi dimineață, le-a reamintit republicanilor de spiritul lui Ronald Reagan, președintele republican care a contribuit decisiv la încheierea Războiului Rece și eliberarea țărilor din Europa Centrală și de Est de sub regimurile comuniste.

Stimați senatori republicani din America. Ronald Reagan, care a ajutat milioane dintre noi să ne recâștigăm libertatea și independența, trebuie să se răsucească astăzi în mormânt. Să vă fie rușine“, a scris Tusk, pe X.

Critica neobișnuit de puternică a politicienilor din cel mai important partener bilateral de securitate al Varșoviei a venit după ce Senatul american a blocat un proiect de lege bipartizan de 118 miliarde de dolari privind frontiera dintre SUA și Mexic și Ucraina.

Proiectul de lege ar fi trebuit să ofere 60 de miliarde de dolari în asistență militară pentru Kiev.

Tusk este unul dintre politicienii veterani ai Europei, după ce a fost prim-ministru al Poloniei din 2007 până în 2014, președinte al Consiliului European din 2014 până în 2019 și președinte al Partidului Popular European din 2019 până în 2022, înainte de a reveni la funcția de prim-ministru la sfârșitul anului trecut.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ROMÂNIA4 mins ago

Ministrul de Interne i-a solicitat directorului FBI sprijinul pentru susținerea reformării Academiei de Poliție: Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție și Academia de Poliție a FBI de la Quantico

Mircea Hava1 hour ago

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

ROMÂNIA14 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

PPE16 hours ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.17 hours ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA17 hours ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA17 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA18 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA18 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO18 hours ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA14 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA3 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA7 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

Trending