Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE se reunesc pentru a afirma responsabilitatea europeană în relațiile transatlantice. Ce decizii privind viitorul apărării europene sunt vizate

Published

on

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la reuniunea de vară a Consiliului European, primul summit UE după începerea negocierilor privind Brexit, reuniunea NATO de la Bruxelles și summit-ul G7 din Italia și, implicit, după prima întâlnire a liderilor europeni cu președintele SUA, Donald Trump.

FOTO: European Commission/ Facebook

România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care va participa la summit din postura celui mai recent lider UE care s-a întâlnit cu Donald Trump, la Washington.

Liderii UE vor dezbate și vor adopta concluzii în privința migrației, securității și apărării și aspectelor economice, informează Consiliul într-un comunicat.

Anul trecut am decis că Uniunea Europeană își va proteja cetățenii împotriva amenințărilor la adresa securității, migrației ilegale și globalizării necontrolate și vom continuă să livrăm în această direcție”, a transmis Donald Tusk, liderul Consiliului European, în scrisoarea tradițională către șefii de stat sau de guvern.

Uniunea Europeană redevine o soluție și nu o problemă

În cadrul reuniunii vom avansa asupra acestor chestiuni”, a promis Tusk, amintind că această întrunire se desfășoară într-un context politic diferit determinat de diminuarea forțelor anti-europene și de faptul că ”Uniunea Europeană redevine o soluție, nu o problemă”

De altfel, summitul de joi și vineri va fi prima reuniune pe care Donald Tusk o prezidează de la începutului celui de-al doilea mandat de președinte al Consiliului European, dar și ultima reuniune desfășurată sub președinția malteză a Consiliului UE.

În timp ce problematica migrației se va axa pe discuții privind reforma sistemului european de azil, iar aspectele economice vor viza consolidarea pieței unice și mizele europene în contextul reuniunii G20, temele cu cea mai pondere de pe agenda liderilor UE par a fi negocierile pentru Brexit și securitatea și apărarea în Uniunea Europeană.

Donald Tusk cere responsabilitate europeană în relațiile transatlantice într-un moment în care este nevoie de acest lucru

La reuniunea de la Bruxelles, liderii europeni vor discuta aspecte ce țin de securitate și de apărare în contextul în care zilele acestea se împlinește un an de la lansarea Strategiei Globale a UE pentru Politică Externă, iar subiectul apărării europene a devenit o temă centrală în proiectul de integrare europeană, mai ales după noul climat în relațiile transatlantice și Brexit.

Având în vedere că securitatea europeană reprezintă responsabilitatea noastră comună, doresc să ne punem de acord asupra lansării Cooperării Structurate Permanente în domeniul apărării”, a declarat Donald Tusk, pledând pentru angajamentele ambițioase ale țărilor membre, atât pentru dezvoltarea capacităților de apărare, cât și pentru participarea la operațiuni militare.

Discuțiile privind securitatea și apărarea europeană vor avea loc în contextul în care după întâlnirea cu Donald Trump în format NATO și G7 și criticile acestuia față de aliații europeni privind contribuția lor financiară la apărarea comună, cancelarul german Angela Merkel a precizat că europenii trebuie să își ia destinul în propriile mâini, făcând un apel la unitate în Europa.

FOTO: Administrația Prezidențială

În acest context, președintele României, Klaus Iohannis, a avut întâlniri succesive cu Donald Trump, la Washington, și cu Angela Merkel, la Berlin, transmițând că România este un pilon transatlantic care se dedică unor relații puternice UE-SUA, deoarece o Uniune Europeană și un NATO puternice fac și Statele Unite mai puternice. Mai mult, în prezența liderului român, atât Donald Trump, cât și Angela Merkel, au afirmat angajamentul reciproc pentru articolul 5 al NATO, piatră de temelie a securității europene. 

De altfel, chiar Donald Tusk precizează că deciziile europene în materie de securitate și apărare în Europa vor demonstra ”responsabilitatea noastră pentru relațiile transatlantice, într-un moment în care este nevoie” de acest lucru.

Decizia privind dezvoltarea cooperării structurate permanente a fost luată deja la nivelul miniștrilor Apărării din UE, cu o săptămână înaintea reuniunii NATO din luna mai.

PESCO – Cooperarea Structurată Permanentă – este prevăzută la articolele 42(6) și 46 din Tratatul UE și permite statelor dispuse să se angajeze într-o cooperare militară mai puternică să o facă fără a aștepta consensul tuturor și fără a diviza Uniunea. În conformitate cu prevederile tratatului, PESCO este o opțiune valabilă pentru toate statele membre care sunt decise să își asume angajamente unul față de celălalt, în spiritul integrării europene. PESCO ar urma să funcționeze sub cadrul existent în UE și să devină piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

PESCO este, alături de alte inițiative de integrare, o dovadă a ceea ce liderii UE au agreat și la Roma și anume că într-o Uniune cu ritmuri și intensități diferite, fiecare are dreptul de a se alătura unei inițiative de cooperare. 

Cooperarea structurată permanentă ”poate fi cel mai bun exemplu că noi nu promovăm viteze diferite”, spune Tusk.

Citiți mai multe despre Apărarea europeană

Dimensiunea securității și a apărării europene deține o miză aparte la reuniunea Consiliului European nu doar prin prisma evoluției relației transatlantice, ci și din perspectiva celor mai recente decizii în materie: acestea sunt reprezentate de adoptarea de către Comisia Europeană a unui fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și lansarea unui document de reflecție privind o ”Europă care se apără”.

Brexit: primele discuții ale liderilor UE după începerea oficială a negocierilor

În format 27, liderii europeni vor discuta pentru prima dată despre negocierile privind retragerea Marii Britanii din UE într-un nou context, acela al desfășurării unei prime runde a tratativelor între negociatorii șefi, Michel Barnier și David Davis.

FOTO: ec.europa.eu

Discuțiile între lideri vor avea loc după ce Comisia Europeană și Marea Britanie au convenit luni, la Bruxelles, prioritățile și calendarul tratativelor pentru Brexit.

În tratativele privind Brexit, UE vizează o abordare etapizată a negocierilor începând cu asigurarea unui maximum de claritate și de securitate juridică posibil pentru cetățeni europeni și stabilirea cadrului prin care Marea Britanie se poate retrage din UE în conformitate cu angajamentele asumate în calitate de stat membru, inclusiv cele financiare. Totodată, printre prioritățile în negociere se regăsește și situația frontierelor dintre Irlanda și Irlanda de Nord și importanța respectării angajamentelor stipulate în Acordul Good Friday.

Liniile de negociere ale UE cu Marea Britanie au fost adoptate după summitul special din 29 aprilie al Consiliului European în format 27.

La summitul de la Bruxelles, liderii vor discuta asupra procedurilor care să stea la baza relocării agențiilor UE găzduite în prezent de Marea Britanie, printre acestea numărându-se și Agenția Europeană pentru medicamente, organism UE pentru găzduirea căruia și-a depus și România dosarul de candidatură. În acest sens, România susține o procedură de selecție echitabilă pe baza unei ponderi egale a tuturor criteriilor de selecție, inclusiv cel geografic, pentru relocarea acestor agenții.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Modelul democratic european este unul al compromisului și al echilibrului, iar acesta este un lucru pe care trebuie să îl protejăm ca pe o comoară, deoarece evită orice hegemonie, a declarat duminică președintele francez Emmanuel Macron, într-un discurs inaugural susținut în deschiderea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, considerată un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent în istoria Uniunii Europene și lansată de 9 mai, Ziua Europei.

În hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, Macron a fost primul lider european care a vorbit la lansarea Conferinței privind viitorul Europei, un amplu demers mult așteptat și promovat de președintele francez încă din faza sa embrionară, care se va încheia în martie 2022 în timpul președinției franceze a Consiliului UE. 

Într-un discurs metaforic și abundent în remarci politice privind excepționalismul european, liderul francez s-a adresat europenilor vorbind despre modelul democratic european și cerând identificarea căii spre viitor în cadrul dezbaterilor ce vor urma pentru a construi o Europă mai puternică și mai unită. El i-a îndemnat pe cetățeni și pe tineri să fie cutezători, insuflând ideea construirii unor noi legende europene.

 

În timpul acestei zile a Europei mă bucur foarte mult că sărbătorim cu un angajament politic comun orchestrat de ceea ce va deveni limba noastră universală. (…) Suntem adunați la Strasbourg, la 9 mai, ceea ce ne spune multe despre cine suntem, cum vom lucra, cum ne vom modela după 70 de ani de experiență comună și, uitându-ne la momentele fondatoare din arhivele noastre, Strasbourg este orașul reconcilierii”, a spus Macron, pe scena hemiciclului democrației europene, avându-i alături pe președintele Parlamentului European, David Sassoli, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pe prim-ministrul portughez Antonio Costa, în calitate de reprezentant al președinției Consiliului UE.

Președintele francez a evocat simbolistica orașului Strasbourg, cunoscută fiind dorința sa ca lucrările plenare ale Parlamentului European să fie reluate cât mai curând în acest oraș. 

Strasbourg “este simbolul viu al acestei Europe care a spus nu războiului, pentru a construi pacea, pentru a înlocui ocupația cu cooperarea, pentru a înlătura grijile, privind spre granițe pentru a insufla o nouă încredere și prietenie în sufletele europene”, a spus el.

Subliniind că europenii de astăzi “nu construiesc o Europă imaginară, ci un sentiment de apartenență”, liderul francez a mai spus că instinctele naționaliste devin confortabile atunci când apar îndoieli cu privire la Europa.

El a arătat astfel, că miza este ca oamenii să nu uite “cine suntem” și “tot ceea ce am construit”, referindu-se la acordul liderilor UE privind planul de redresare economică europeană sau procurarea de vaccinuri și administrarea lor în lupta împotriva pandemiei.

“Este un model european care a devenit cu adevărat un model de sine stătător. Și cred că am văzut căile de urmat, având în vedere provocările pe care le avem în față. Acest model este ADN-ul nostru, identitatea noastră profundă. (…) O Europă caracterizată de solidaritate. Este rezultatul unui model care este productiv și social. O Europă a competitivității și a forței economice, dar care a fost întotdeauna gândită în termeni de solidaritate încă de la început, solidaritate față de regiuni sau față de comunitățile locale și în termeni de politici ambițioase, nicăieri în lume nu avem atâta importanță acordată vieții”, a spus Emmanuel Macron.

“Modelul nostru este forța noastră”, a insistat el, spunând că prin cooperare europeană au fost salvate vieți în Europa și în vecinătatea Europei.

Președintele francez a mai pus accentul pe componenta democratică a modelului valoric european, oferind însă și exemple tangibile și concrete de cooperare europeană precum Acordul Verde European către neutralitate climatică până în 2050 sau recentul angajament social prin Declarația UE de la Porto privind problematica socială, prin care UE și asumă obiectivul ca 78% dintre europeni să aibă un loc de muncă până în anul 2030.

“Chiar în acest hemiciclu mi-am afirmat convingerea că, în lupta cu regimurile autoritare, singurul răspuns valabil este autoritatea democrației. (…) Democrația noastră europeană este o democrație de compromis și de echilibru, iar acesta este un lucru pe care trebuie să îl protejăm ca pe o comoară, deoarece evită orice hegemonie“, a spus acesta.

Emmanuel Macron a recunoscut însă că o slăbiciune a Uniunii Europene este atunci când “suntem sugrumați în propriile noastre proceduri”.

“Nu există nicio fatalitate în proceduri, dar, încă o dată, trebuie să găsim o cale eficientă de a merge mai departe cu ambiție pentru a trece peste criză și pentru a evita, fără a lua decizii de care avem nevoie pentru a fi mai puternici”, a afirmat el, cu tărie.

În stilul său propriu orientat către probarea excepționalismului european, președintele francez a arătat că modelul european de solidaritate este urmat de Statele Unite ale Americii.

Referindu-se la Conferința privind viitorul Europei, Emmanuel Macron s-a adresat tinerilor  și a spus că “trebuie să găsim din nou calea spre viitor”.

“Acesta este scopul acestei Conferințe privind viitorul Europei, de a găsi o modalitate de a modela o democrație în mod colectiv și de a ne învăța lecțiile (…) Va fi un exercițiu fără precedent să ascultăm întregul continent și să ne gândim la cum vrem să arate viitorul nostru”, a spus el, subliniind că le-a solicitat șefilor de stat sau de guvern din UE să se implice și să organizeze dezbateri cu cetățenii.

“Această conferință este un lucru pe care îl datorăm tinerilor noștri, cărora le cerem să facă cel mai greu sacrificiu în timpul acestei crize. Până la urmă, pentru ei vom construi această nouă Europă”, a continuat el.

El i-a îndemnat pe cetățeni și pe tineri să fie cutezători, insuflând ideea construirii unor noi legende europene.

“Sper ca această Conferință să fie momentul în care proiectele majore au ambiții majore. Vise majore. Cum vrem să arate Europa peste 100 de ani. Ce granițe va avea, ce instituții noi, ce proiecte culturale majore vom crea împreună, cum putem face din această Europă liderul reducerii emisiilor. Și sper ca neutralitatea noastră în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon să fie atinsă și mai repede. Cum putem construi această Europă a educației și a cercetării, făcându-o și mai puternică. Noile granițe în spațiu. Cum putem reuși, practic, să ne scriem noi înșine noile noastre legende“, a spus Macron, parafrazând un poet francez.

Toate țările care și-au pierdut legendele, vor fi condamnate să moară de frig, și asta se va aplica și la toată Europa. Dacă ne pierdem din vedere legendele vom muri de frig. Trebuie să scriem noi legende. Depinde de noi. Depinde de voi. Vă mulțumesc. Și mă bazez pe voi“, a conchis președintele Franței.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, Charles Michel, mesaj de Ziua Europei: Uniunea Europeană promovează pacea, libertatea și drepturile sociale

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană promovează pacea, libertatea și drepturile sociale, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un mesaj pe Twitter, publicat cu ocazia Zilei Europei, marcată în acest an printr-un eveniment istoric, în care cetățenii europeni sunt invitați să își pună amprenta asupra direcției și politicilor UE printr-un exercițiu de democrație participativă.

Mesajul lui Michel publicat pe rețeaua socială este însoțit de un video în care se regăsesc mesajele unor reprezentați ai tinerei generații, consultați la Porto, unde zilele trecute a avut loc summitul social, reuniunea șefilor de stat sau de guvern și summitul UE-India.

În urma summitului social, desfășurat sub patronajul președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene, șefii de stat sau de guvern au adoptat Declarația Summitului de la Porto privind problematica socială, prin care au stabilit că Pilonul European al Drepturilor Sociale reprezintă un element central al redresării, implementarea acestuia contribuind la consolidarea europeană către tranziția digitală, verde și echitabilă.

Anterior semnării Declarației, liderii principalelor instituții europene, Comisia, Consiliul și Parlamentul, și partenerii sociali din Europa au semnat Angajamentul social comun de la Porto, asumându-și trei obiective pentru 2030: 78 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă, cel puțin 60% dintre adulți ar trebui să participe anual la cursuri de formare, iar numărul persoanelor în risc de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puțin 15 milioane, incluzând cel puțin 5 milioane de copii.

Pentru a marca Ziua Europei, liderii europeni lansează tot în Franța, la Strasbourg, Conferința privind viitorul Europei, prin care invită cetățenii să își lase amprenta asupra viitorului Europei și politicilor sale, la 71 de ani de la momentul în care ministrul francez de externe de la acea vreme, Robert Schuman, rostea declarația care îi poartă numele, ce a devenit stâlpul de susținere al construcției europene de astăzi.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De Ziua Europei, Klaus Iohannis îi îndeamnă pe români să fie “o voce puternică” în Conferința privind viitorul Europei: “Spiritul de la Sibiu” poate orienta în continuare dezbaterea

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat duminică pe români să aibă o voce puternică în dezbaterea despre cum va arăta Europa în care vor să trăiască ei și generațiile care vor urma, într-un mesaj prilejuit de ocazia Zilei Europei, în aceeași zi urmând a fi inaugurată Conferința privind viitorul Europei.

Șeful statului a arătat că România, statele membre și cetățenii sărbătoresc astăzi, 9 mai, Ziua Europei într-un context încă marcat de pandemia de COVID-19, care a pus la grea încercare Uniunea Europeană și statele sale membre, arătând că aceasta este o bună ocazie de a reflecta asupra lecțiilor învățate din experiența ultimului an. El a spus că Ziua Europei este și un moment potrivit în care, pe fondul eforturilor de redresare și al speranțelor reînnoite, poate fi realizată o proiecție asupra viitorului Uniunii. 

“Ca parte a profilului său pro-european, România continuă să susțină o Uniune a coeziunii, mai solidară și mai unită, în vremuri de criză, și nu numai. Aceștia sunt pilonii indispensabili pe care clădim viitorul Europei. România a gestionat mai eficient efectele pandemiei prin strânsa cooperare la nivelul Uniunii, astfel am stabilit culoare verzi pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor, am achiziționat vaccinuri centralizat, am adoptat Planul de relansare economică. Realitatea ne-a evidențiat ceea ce deja știam: suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună“, a spus președintele, în mesajul său, subliniind că “nu este deloc întâmplător faptul că susținerea manifestată de români pentru Uniunea Europeană este una ridicată și a rămas constantă în timp”.

Klaus Iohannis a evocat unitatea și solidaritate ca elementele fundamentale ale Declarației enunțate de către Robert Schuman la 9 mai 1950 și a spus că principiile Declarației Schuman inspiră continuu acțiunea europeană.

Ca un arc peste timp, președintele i-a îndemnat pe cetățenii români să se implice în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, un nou dialog cu cetățenii UE, care este lansat simbolic de Ziua Europei și a comparat acest moment cu “Spiritul de la Sibiu”.

“Prin această Conferință ne propunem să vedem care sunt așteptările cetățenilor noștri și să găsim împreună soluții pentru a le transforma în realitate. Aspirațiile cetățenilor sunt esențiale pentru edificarea unei Uniuni Europene unite, puternice, pregătite pentru viitor. (…) România susține o abordare în deplin acord cu Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019. Ceea ce numim cu mândrie „Spiritul de la Sibiu”, care definește contribuția României la construcția europeană, își păstrează deplina relevanță și poate orienta în continuare dezbaterea privind viitorul Europei“, a arătat președintele.

“Suntem pregătiți să contribuim activ la acest dialog, care să ne ajute să definim împreună priorități și soluții comune. Doar așa putem avea garanția că Uniunea Europeană de mâine va rămâne una a rezilienței, a incluziunii și a echității, care să asigure crearea de oportunități egale pentru noi toți. Ne dorim ca, la finele acestui exercițiu de reflecție, Uniunea Europeană să fie echipată cu instrumentele necesare creșterii rezilienței sale. În același timp, dorim o Uniune pregătită deplin pentru exercitarea rolului său de pol de prosperitate și stabilitate la nivel regional și global. (…) Ne dorim o participare cât mai largă la Conferința privind viitorul Europei și sperăm că românii vor avea o voce puternică în dezbaterea despre cum va arăta Europa în care vor să trăiască ei și generațiile care vor urma“, a adăugat șeful statului.

Citiți și EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Klaus Iohannis a arătat obiectivele sunt ca, la finalul acestui exercițiu de consultare, Uniunea Europeană să fie echipată cu instrumentele necesare creșterii rezilienței sale, vorbind despre instrumentelor Uniunii, conform competențelor sale, în sfere importante, precum Piața Internă, mai ales în ceea ce privește ridicarea barierelor care afectează încă deplina sa funcționare, în construirea unor sisteme de sănătate europene robuste, dar și în pregătirea societății pentru economia viitorului.

“Ne dorim, de asemenea, să vedem o abordare europeană strategică asupra vecinătății și Balcanilor de Vest. Într-adevăr, este necesar ca reziliența Uniunii să fie sprijinită de o vecinătate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice și economice”, a mai spus el.

“Este momentul să ne amintim de trecut, să reflectăm la provocările actuale, dar și să ne angajăm în construcția viitorului. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!”, a conchis Iohannis.

Citiți și Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Citiți și Ziua Europei. Acum un an, România a primit Europa la ea acasă, liderii UE turnând cerneală peste “Spiritul de la Sibiu” și făgăduind să apere “o singură Europă”

Astăzi, la 71 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a proiectului european, se împlinesc și doi ani de când România a primit Europa la ea acasă. La 9 mai 2019, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care a concretizat Summitul de la Sibiu, prima astfel de reuniune a liderilor care a avut loc de Ziua Europei, dând naștere “Spiritului de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA50 mins ago

Klaus Iohannis afirmă susținerea României față de Ucraina într-o convorbire cu Volodimir Zelenski: România, pregătită să doneze vaccinuri și echipamente medicale

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Florin Cîțu, după întâlnirile cu vicepreședinții Comisiei Europene: Sunt recunoscător pentru sprijin și cooperare privind PNRR

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu a purtat discuții ”detaliate” la Bruxelles cu comisarul european Adina Vălean despre proiectele de transport prevăzute de PNRR

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare: Vești bune de la Comisia Europeană. România, pe locul trei în UE la creșterea economică în anul 2021

POLITICĂ5 hours ago

Mesajul PMP de Ziua Internațională a Asistenților Medicali: Am susținut întotdeauna reforma în sănătate, ca o componentă esențială a securității naționale

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu va merge în Muntenegru la invitația omologului său, care a mulțumit României pentru asistența acordată în lupta cu COVID-19

INTERNAȚIONAL7 hours ago

MAE constituie un Task Force pentru monitorizarea situației din Israel și condamnă cu fermitate tirurile de rachetă lansate din Fâșia Gaza

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Previziunile economice de primăvară pentru România: Creştere PIB cu 5.1% în 2021 și 4.9% în 2022

NATO7 hours ago

Klaus Iohannis, la Centenarul Alianței defensive România-Polonia: Statele noastre își vor coagula forța pentru asigurarea securității comunității euro-atlantice

U.E.7 hours ago

Ibizagate: Cancelarul austriac Sebastian Kurz este anchetat pentru mărturie mincinoasă

Mircea Hava1 day ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO2 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending