Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE se reunesc pentru a afirma responsabilitatea europeană în relațiile transatlantice. Ce decizii privind viitorul apărării europene sunt vizate

Published

on

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la reuniunea de vară a Consiliului European, primul summit UE după începerea negocierilor privind Brexit, reuniunea NATO de la Bruxelles și summit-ul G7 din Italia și, implicit, după prima întâlnire a liderilor europeni cu președintele SUA, Donald Trump.

FOTO: European Commission/ Facebook

România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care va participa la summit din postura celui mai recent lider UE care s-a întâlnit cu Donald Trump, la Washington.

Liderii UE vor dezbate și vor adopta concluzii în privința migrației, securității și apărării și aspectelor economice, informează Consiliul într-un comunicat.

Anul trecut am decis că Uniunea Europeană își va proteja cetățenii împotriva amenințărilor la adresa securității, migrației ilegale și globalizării necontrolate și vom continuă să livrăm în această direcție”, a transmis Donald Tusk, liderul Consiliului European, în scrisoarea tradițională către șefii de stat sau de guvern.

Uniunea Europeană redevine o soluție și nu o problemă

În cadrul reuniunii vom avansa asupra acestor chestiuni”, a promis Tusk, amintind că această întrunire se desfășoară într-un context politic diferit determinat de diminuarea forțelor anti-europene și de faptul că ”Uniunea Europeană redevine o soluție, nu o problemă”

De altfel, summitul de joi și vineri va fi prima reuniune pe care Donald Tusk o prezidează de la începutului celui de-al doilea mandat de președinte al Consiliului European, dar și ultima reuniune desfășurată sub președinția malteză a Consiliului UE.

În timp ce problematica migrației se va axa pe discuții privind reforma sistemului european de azil, iar aspectele economice vor viza consolidarea pieței unice și mizele europene în contextul reuniunii G20, temele cu cea mai pondere de pe agenda liderilor UE par a fi negocierile pentru Brexit și securitatea și apărarea în Uniunea Europeană.

Donald Tusk cere responsabilitate europeană în relațiile transatlantice într-un moment în care este nevoie de acest lucru

La reuniunea de la Bruxelles, liderii europeni vor discuta aspecte ce țin de securitate și de apărare în contextul în care zilele acestea se împlinește un an de la lansarea Strategiei Globale a UE pentru Politică Externă, iar subiectul apărării europene a devenit o temă centrală în proiectul de integrare europeană, mai ales după noul climat în relațiile transatlantice și Brexit.

Având în vedere că securitatea europeană reprezintă responsabilitatea noastră comună, doresc să ne punem de acord asupra lansării Cooperării Structurate Permanente în domeniul apărării”, a declarat Donald Tusk, pledând pentru angajamentele ambițioase ale țărilor membre, atât pentru dezvoltarea capacităților de apărare, cât și pentru participarea la operațiuni militare.

Discuțiile privind securitatea și apărarea europeană vor avea loc în contextul în care după întâlnirea cu Donald Trump în format NATO și G7 și criticile acestuia față de aliații europeni privind contribuția lor financiară la apărarea comună, cancelarul german Angela Merkel a precizat că europenii trebuie să își ia destinul în propriile mâini, făcând un apel la unitate în Europa.

FOTO: Administrația Prezidențială

În acest context, președintele României, Klaus Iohannis, a avut întâlniri succesive cu Donald Trump, la Washington, și cu Angela Merkel, la Berlin, transmițând că România este un pilon transatlantic care se dedică unor relații puternice UE-SUA, deoarece o Uniune Europeană și un NATO puternice fac și Statele Unite mai puternice. Mai mult, în prezența liderului român, atât Donald Trump, cât și Angela Merkel, au afirmat angajamentul reciproc pentru articolul 5 al NATO, piatră de temelie a securității europene. 

De altfel, chiar Donald Tusk precizează că deciziile europene în materie de securitate și apărare în Europa vor demonstra ”responsabilitatea noastră pentru relațiile transatlantice, într-un moment în care este nevoie” de acest lucru.

Decizia privind dezvoltarea cooperării structurate permanente a fost luată deja la nivelul miniștrilor Apărării din UE, cu o săptămână înaintea reuniunii NATO din luna mai.

PESCO – Cooperarea Structurată Permanentă – este prevăzută la articolele 42(6) și 46 din Tratatul UE și permite statelor dispuse să se angajeze într-o cooperare militară mai puternică să o facă fără a aștepta consensul tuturor și fără a diviza Uniunea. În conformitate cu prevederile tratatului, PESCO este o opțiune valabilă pentru toate statele membre care sunt decise să își asume angajamente unul față de celălalt, în spiritul integrării europene. PESCO ar urma să funcționeze sub cadrul existent în UE și să devină piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

PESCO este, alături de alte inițiative de integrare, o dovadă a ceea ce liderii UE au agreat și la Roma și anume că într-o Uniune cu ritmuri și intensități diferite, fiecare are dreptul de a se alătura unei inițiative de cooperare. 

Cooperarea structurată permanentă ”poate fi cel mai bun exemplu că noi nu promovăm viteze diferite”, spune Tusk.

Citiți mai multe despre Apărarea europeană

Dimensiunea securității și a apărării europene deține o miză aparte la reuniunea Consiliului European nu doar prin prisma evoluției relației transatlantice, ci și din perspectiva celor mai recente decizii în materie: acestea sunt reprezentate de adoptarea de către Comisia Europeană a unui fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și lansarea unui document de reflecție privind o ”Europă care se apără”.

Brexit: primele discuții ale liderilor UE după începerea oficială a negocierilor

În format 27, liderii europeni vor discuta pentru prima dată despre negocierile privind retragerea Marii Britanii din UE într-un nou context, acela al desfășurării unei prime runde a tratativelor între negociatorii șefi, Michel Barnier și David Davis.

FOTO: ec.europa.eu

Discuțiile între lideri vor avea loc după ce Comisia Europeană și Marea Britanie au convenit luni, la Bruxelles, prioritățile și calendarul tratativelor pentru Brexit.

În tratativele privind Brexit, UE vizează o abordare etapizată a negocierilor începând cu asigurarea unui maximum de claritate și de securitate juridică posibil pentru cetățeni europeni și stabilirea cadrului prin care Marea Britanie se poate retrage din UE în conformitate cu angajamentele asumate în calitate de stat membru, inclusiv cele financiare. Totodată, printre prioritățile în negociere se regăsește și situația frontierelor dintre Irlanda și Irlanda de Nord și importanța respectării angajamentelor stipulate în Acordul Good Friday.

Liniile de negociere ale UE cu Marea Britanie au fost adoptate după summitul special din 29 aprilie al Consiliului European în format 27.

La summitul de la Bruxelles, liderii vor discuta asupra procedurilor care să stea la baza relocării agențiilor UE găzduite în prezent de Marea Britanie, printre acestea numărându-se și Agenția Europeană pentru medicamente, organism UE pentru găzduirea căruia și-a depus și România dosarul de candidatură. În acest sens, România susține o procedură de selecție echitabilă pe baza unei ponderi egale a tuturor criteriilor de selecție, inclusiv cel geografic, pentru relocarea acestor agenții.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, la Beirut: Poporul libanez poate conta pe Uniunea Europeană, dar unitatea internă este esențială

Published

on

© European Union 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel a transmis sâmbătă solidaritatea Uniunii Europene cu poporul libanez, în cursul unei vizite pe care a efectuat-o la Berlin, fiind al doilea lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului în urma celor două explozii devastatoare din data de 4 august, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

“Sunt atins de vitejia poporului libanez care a fost lovit de această tragedie într-un context deja dificil. UE este un prieten și partener de lungă durată. Suntem în deplină solidaritate cu Libanul mai mult ca niciodată în aceste momente dificile”, a spus Charles Michel, care a vizitat portul Beirut și care s-a întâlnit cu președintele Michel Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri și președintele Consiliului de Miniștri Hassan Diab.

El a solicitat o anchetă independentă pentru a arunca lumină asupra cauzelor acestei catastrofe și a oferit expertiză europeană.

Președintele Michel a repetat disponibilitatea UE de a continua acordarea de asistență urgentă pentru a ajuta oamenii din Liban.

UE și-a activat deja mecanismele de urgență și a mobilizat 33 de milioane de euro pentru nevoile de urgență și peste 250 de salvatori din statele membre europene sunt la fața locului. De asemenea, au fost puse la dispoziție tone de provizii de urgență și vor urma mai multe.

Împreună cu președintele Comisiei Europene, președintele Michel a cerut tuturor statelor membre ale UE să își intensifice sprijinul pentru Liban atât pentru nevoile imediate, cât și pentru reconstrucția pe termen lung. 

În timpul vizitei sale, președintele Consiliului European s-a întâlnit cu președintele Michel Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri și președintele Consiliului de Miniștri Hassan Diab.

Unitatea și stabilitatea Libanului sunt cu atât mai cruciale astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru întreaga regiune. De asemenea, președintele Michel a subliniat importanța reformelor structurale în conformitate cu planul de reformă al guvernului și cu angajamentele internaționale ale Libanului și așa cum a cerut poporul libanez. Este necesar urgent un acord cu Fondul Monetar Internațional. Prin urmare, a solicitat măsuri concrete pentru reformarea sistemului financiar și adoptarea de măsuri anticorupție.

“Forțele politice locale ar trebui să profite de oportunitate și să se unească în jurul unui efort național pentru a răspunde nevoilor imediate, dar și provocărilor pe termen lung cu care se confruntă țara. Este important pentru Liban să pună în aplicare reformele structurale fundamentale. Poporul libanez poate conta pe Uniunea Europeană în acest efort – dar unitatea internă este esențială”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

UE: Președintele Consiliului European merge sâmbătă la Beirut, iar Franța organizează duminică o conferință a donatorilor pentru ajutor umanitar de urgență acordat Libanului

Published

on

© European Union, 2020

Instituţiile europene vor participa la conferinţa donatorilor organizată duminică de Franţa și găzduită de președintele Emmanuel Macron pentru a mobiliza un ajutor umanitar de urgenţă populaţiei Beirutului, după cele două explozii devastatoare care au ruinat oraşul, a anunţat vineri Comisia Europeană, citată de AFP.

“Comisia Europeană va fi reprezentată de către comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. Înţelegem că această conferinţă organizată în format video vizează colectarea de fonduri pentru un ajutor umanitar de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european Eric Mamer, informează Agerpres.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va reprezenta statele membre, a precizat el.

De altfel, Charles Michel se va deplasa sâmbătă la Beirut, conform unei informări făcute pe contul său de Twitter.

“Călătoresc mâine la Beirut pentru a transmite solidaritatea Europei cu poporul Libanului. Șocați și întristați, suntem alături de cei afectați și vom oferi ajutor”, a scris Michel, precizând că se va întâlni la Beirut cu președintele Michel Aoun, cu președintele Parlamentului și cu președintele Consiliului de Miniștri.

Vizita lui Michel la Beirut survine după cea a președintelui francez Emmanuel Macron, primul lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului, de unde a promis sprijin și organizarea unei conferințe a donatorilor.

Mai mult, președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinții Consiliului European și Comisiei Europene fac apel către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE să ofere ajutor pentru reconstrucția Libanului

Published

on

© Administrația Pezidențială

Președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

După ce președintele francez Emmanuel Macron a devenit primul lider străin care s-a deplasat în Liban, promițând ajutor, Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

“Cu nevoile dramatice umanitare și de reconstrucție care au apărut acum, solidaritatea noastră – și cea a întregii comunități internaționale – va fi necesară mai mult ca niciodată. Avem un interes comun să acționăm acum pentru a limita efectele acestei tragedii. Prin urmare, vă invităm să vă intensificați sprijinul acordat Libanului atât în privința nevoilor imediate, dar și în vederea reconstrucției țării pe termen lung”, se arată în scrisoarea remisă CaleaEuropeană.ro și transmisă de cei doi lideri instituționali către Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern.

Charles Michel și Ursula von der Leyen mai precizează că “pentru a asigura eficiența și livrarea rapidă, suntem pregătiți să asigurăm sinergia ajutorului pe care UE în ansamblu îl va oferi Libanului, printr-un mecanism de coordonare pe care instituțiile UE îl vor pune în aplicare”.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending