Preşedintele Klaus Iohannis a avut, marţi, în marja summitului NATO de la Vilnius, o întâlnire bilaterală cu omologul sud-coreean, Yoon Suk-Yeol, aflat la reuniunea la vârf nord-atlantică în calitate de partener din Asia-Pacific al Alianței.
“O întâlnire excelentă cu preşedintele Coreei de Sud, Yoon Suk-Yeol, în marja Summitului NATO de la Vilnius, privind modalităţile concrete de aprofundare a Parteneriatului strategic dintre ţările noastre prin dialog la nivel înalt, cooperare economică, inclusiv prin investiţii noi în România”, a scris şeful statului pe Twitter.
Excellent meeting with 🇰🇷 @President_KR Yoon Suk Yeol in the margins of #NATOSummit in #Vilnius on concrete ways to deepen 🇷🇴🇰🇷 #StrategicPartnership on high level political dialogue, economic cooperation, including new investments in RO🇷🇴. Also discussed joint support for UA🇺🇦. pic.twitter.com/htU6qd0RLj
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) July 11, 2023
Şeful statului a avut o întâlnire bilaterală şi cu preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, Joelle Garriaud-Maylam.
El a afirmat că discuţiile cu omologul sud-coreean au vizat şi sprijinul comun pentru Ucraina. De altfel, discuțiile dintre cei doi lideri au avut loc după ce președintele Coreei de Sud şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au stabilit marţi, la Vilnius, un nou cadru de cooperare în 11 domenii, de la apărarea cibernetică sau antiterorism până la tehnologiile emergente.
În ceea ce privește investițiile sud-coreene în România, întâlnirea dintre cei doi președinți a avut loc în contextul în care compania sud-coreeană DSPE va investi 75 de milioane de euro în RoPower pentru a dezvolta centrala SMR (Reactoare Modulare Mici) de la Doicești.
Cel mai recent, la summitul G7 din Japonia, președintele american Joe Biden a anunțat măsuri pentru a pune în aplicare viziunea Parteneriatului pentru infrastructură și investiții globale de a mobiliza 600 de miliarde de dolari până în 2027 în investiții în infrastructură în întreaga lume, măsuri care au inclus sprijin public-privat pentru proiectul reactorului modular mic (SMR) din România din partea Statelor Unite, Japoniei, Republicii Coreea și Emiratelor Arabe Unite, în valoare de până la 275 de milioane de dolari, precum și lansarea unor scrisori de interes pentru finanțări de proiecte în valoare de până la 4 miliarde de dolari.





