Connect with us

ONU

Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski s-au întâlnit la New York: Președintele Ucrainei a mulțumit României ”pentru sprijinul neschimbat pentru suveranitatea și integritatea teritorială” a țării sale

Published

on

© Embassy of Ukraine in Romania/ Facebook

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit omologului său român, Klaus Iohannis, pentru sprijinul României față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul unei întrevederi pe care liderii celor două țări vecine au avut-o miercuri, în marja participării lor la lucrările Adunării Generale a ONU de la New York, aceasta fiind și prima întâlnire dintre cei doi președinți

Șeful statului ucrainean a mulțumit României pentru sprijinul neschimbat pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pentru sprijinul aspirațiilor europene și euro-atlantice ale statului nostru”, arată, într-o postare pe Facebook, Ambasada Ucrainei la București.

 

Potrivit sursei citate, liderii celor două țări au căzut de acord asupra intensificării dialogului politic la cel mai înalt nivel și s-au înțeles în acest context cu privire la un schimb de vizite în cel mai scurt timp.

De asemenea, Iohannis și Zelenski au discutat despre cooperarea în domeniul energetic și în cel economic.

De altfel, președinții Zelenski și Iohannis au deschis, miercuri, seria discursurilor naționale de la tribuna Adunării Generale a ONU, fiind primii doi lideri care s-au adresat reprezentanților țărilor membre ale Națiunilor Unite.

Ulterior întrevederii cu președintele României, Volodimir Zelenski s-a întâlnit și cu președintele american Donald Trump, o întrevedere care a stat sub semnul stenogramei convorbirii dintre cei doi, pe care Casa Albă a publicat-o miercuri pe fondul suspiciunilor că liderul de la Casa Albă ar fi solicitat anchetarea fiului fostului vicepreședinte al SUA Joe Biden, care deține afaceri în Ucraina.

În ce-l privește pe șeful statului, Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, și a participat la Forumul Politic la Nivel Înalt (HLPF) pe tema „Accelerarea implementării agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă” – Panelul „Partnerships for Sustainable Development”.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat miercuri, în plenul Adunării Generale a ONU de la New York, unde a susținut un nou discurs, angajamentul reînnoit al României față de multilateralism și ordinea internațională bazată pe norme, având Organizația Națiunilor Unite în centrul său.

Într-un discurs centrat pe schimbările climatice, securitatea regională, susțienrea pentru o ordine internațională bazată pe reguli și combaterea terorismului, șeful statului a evocat că ”odată cu căderea oribilului regim comunist, acum 30 de ani, țara mea a pornit pe drumul spre o nouă eră a libertății, democrației și prosperității. 

”Cortina de Fier a fost înlocuită de hotărârea noastră puternică de a ne re-alătura familiei de valori occidentale și de a interacționa deschis cu restul lumii, în baza respectului profund pentru principiile democratice și statul de drept la nivel internațional”, a spus Iohannis, în debutul intervenției sale, care a fost precedată de primul discurs al zilei, cel al președintelui Ucrainei.

Urmăriți și VIDEO Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Cortina de Fier a fost înlocuită de hotărârea României de a se alătura familiei de valori occidentale

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut miercuri, în calitate de şef al delegaţiei României, intervenţia naţională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite care se desfăşoară la New York. Președintele Klaus Iohannis este prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, iar discursul de miercuri a fost cel de-al patrulea susținut de șeful statului în plenul Adunării Generale a ONU. 

Marți, în prima zi a participării la ONU, Klaus Iohannis a fost prezent la deschiderea segmentului la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la recepția oferită de secretarul general Antonio Guterres, la recepţia oferită de Uniunea Europeană în onoarea şefilor de delegaţii şi la recepţia tradiţională oferită de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, şi prima doamnă în onoarea şefilor de delegaţii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU subliniază că pandemia de COVID-19 oferă șansa de a ”reinventa zonele urbane”: Este momentul să regândim lumea urbană prin construirea unor oraşe mai reziliente şi sustenabile

Published

on

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat marți că pandemia de coronavirus reprezintă ocazia de a reinventa zonele urbane, în contextul în care această criză ”a expus inegalități adânc înrădăcinate”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Oraşele duc întreaga povară a crizei, multe dintre ele cu sisteme sanitare sub presiune, cu servicii de apă şi canalizare inadecvate şi alte provocări. Acum este momentul să regândim şi să reinventăm lumea urbană… Acum este şansa noastră de a ne reface mai bine, prin construirea unor oraşe mai reziliente, mai incluzive şi sustenabile”, a afirmat Guterres într-un mesaj video.

Secretarul general al ONU a prezentat un rezumat al politicii în acest sens, în care a precizat că răspunsul la pandemia de coronavirus este necesar pentru lupta împotriva inegalităților și salvgardarea coeziunii sociale, cum ar fi garantarea unor locuițe de urgență pentru persoanele fără adăpost.

Astfel, pentru a fi în armonie cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, Antonio Guterres a punctat că zonele urbane ar trebui să urmărească o redresare economică ecologică, rezilientă şi incluzivă, menţionând oraşele care au îmbunătăţit deja mobilitatea, siguranţa şi calitatea aerului prin crearea de noi benzi pentru biciclete şi zone pietonale.

Amintim că la summitul ONU privind dezvoltarea din septembrie 2015 s-a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

La nivel european, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat la 11 decembrie 2019 inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Ulterior, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni.

Actul legislativ privind clima include măsuri pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru o adaptare a acțiunilor, pe baza sistemelor existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre, rapoartele periodice ale Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice privind schimbările climatice și impactul acestora. Progresele vor fi analizate o dată la cinci ani, în conformitate cu evaluarea la nivel global prevăzută în Acordul de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU confirmă: Retragerea Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Published

on

© United Nations

SUA au confirmat marţi că au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), acuzată de Washington că a reacţionat cu întârziere la pandemia de coronavirus, relatează AFP. Naţiunile Unite au confirmat, de asemenea, că au primit luni scrisoarea de retragere a SUA din OMS, precizează Agerpres.

Notificarea va fi efectivă în termen de un an, 6 iulie 2021, au precizat mai mulţi oficiali ai guvernului american, cel mai important contribuabil al organizaţiei.

Preşedintele Donald Trump a lansat oficial procedura de retragere a Statelor Unite din OMS. “Congresul a primit notificarea că preşedintele a retras oficial Statele Unite din OMS în plină pandemie”, a scris pe Twitter Robert Menendez, membru democrat al Comisiei pentru afaceri externe din Senatul SUA.

Notificarea a fost trimisă secretarului general al ONU, Antonio Guterres, ”care este depozitarul OMS”, au menţionat responsabili americani.

Purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU a precizat că Statele Unite, membru fondator al OMS în 1948, trebuie să îndeplinească două condiţii pentru a se retrage din organizaţie: să respecte un termen de un an şi să fie la zi cu contribuţiile pentru organizaţie.

Citiți și Donald Trump retrage oficial Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății. Retragerea va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending