Ambasadorul Israelului în România, Lior Ben Dor, a participat joi la un eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului, organizat de către Complexul Educational Laude-Reut, alături de Goethe-Institut București, pentru a marca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, ce are loc pe 27 ianuarie.

„Prezervarea memoriei este sursa rezilienței noastre. Nu putem uita Holocaustul și nici ceea ce a fost săvârșit împotriva noastră pe 7 octombrie. Poporul evreu a supraviețuit Holocaustului și suntem siguri că ne vom reface după acest război și îi vom învinge pe toți cei care amenință să ne distrugă”, a declarat Lior Ben Dor.

La evenimentul comemorativ au participat, de asemenea, elevi de liceu care au avut ocazia să asculte tulburătoarea poveste de viață a lui Octavian Fulop, ultimul supraviețuitor din București al lagărelor naziste. Octavian Fulop a fost deportat la Auschwitz-Birkenau când avea 13 ani și jumătate și a vorbit publicului despre experiențele terifiante pe care le-a trăit în lagăr.

„Libertatea nu vine de la sine, trebuie să lupți pentru ea. Fără libertate, nu există democrație, nu există educație”, a subliniat Octavian Fulop.

Ambasada Israelului în România a transmis că onorează memoria victimelor Holocaustului și reiterează obligația fiecăruia dintre noi de a lupta împotriva urii, xenofobiei, antisemitismului.

„Numai prin educație și prin consolidarea eforturilor comune în combaterea acestor fenomene distructive putem evita repetarea greșelilor trecutului, construind un viitor sigur pentru generațiile viitoare”, subliniază Ambasada Israelului în România.

Luna trecută, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, Octavian Fulop a povestit momentele cumplite prin care a trecut, de la restricții pentru comunitatea evreiască la deportarea în lagărul de la Auschwitz și de la tăcerea societății la manipularea acesteia de către diverși oameni, precum și faptul că a fost martor la exterminarea romilor care au fost „forțați cu câini, cu bâte și cu ciomage ca să intre în camioane să fie duși la crematoriu”.

„În România acum sunt alte condiții istorice. Suntem în NATO, în Uniunea Europeană. Alte valori, deocamdată“, a spus el, cu o voce lucidă, îmbrăcată deopotrivă în optimism și îngrijorare.

Citiți și: Olaf Scholz asigură comunitatea evreiască că Geramnia va menține vie memoria Holocaustului: Mă opun oricărui „cu mult timp în urmă”

Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a declarat că Uniunea Europeană ar putea lua în considerare ca Regatul Unit să se alăture unui acord comercial european, după ce premierul britanic Keir Starmer și-a exprimat intenția de a relansa relațiile cu UE, informează EFE, potriviti Agerpres.

Sefcovic, care a fost responsabil de negocierile post-Brexit, a declarat miercuri seară pentru BBC că aderarea Regatului Unit la Convenția paneuromediteraneană (PEM) este „ceva ce am putea lua în considerare”.

Convenția PEM a fost adoptată în 2012 în vederea stabilirii unor reguli de origine comune și a cumulului între cele 25 de părți contractante PEM și UE pentru a facilita comerțul și a integra lanțurile de aprovizionare din zonă. Normele comune care permit aprovizionarea cu piese, ingrediente și materiale pentru lanțurile de producție din zeci de țări din Europa și Africa de Nord pentru a fi utilizate în comerțul fără taxe vamale.

Conservatorii nu au inclus PEM în acordul lor post-Brexit, dar unele întreprinderi au afirmat că acesta va ajuta Regatul Unit să se reintegreze în lanțurile de aprovizionare complexe care au fost afectate de barierele vamale.

În declarațiile pentru BBC, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, Sefcovic a spus că ideea nu este încă „formulată cu precizie” și că „mingea este în terenul Regatului Unit”.

Guvernul britanic a început să consulte companiile cu privire la beneficiile schemei PEM și la modul în care aceasta ar putea ajuta la reducerea birocrației și la îmbunătățirea comerțului, potrivit BBC.

Comisarul european pentru comerț a spus că relațiile dintre Regatul Unit și UE traversează în mod clar o perioadă mai bună după venirea la putere a laburiștilor în iulie anul trecut.

Sefcovic a declarat, de asemenea, că ar trebui revizuit un acord veterinar la scară largă care a contribuit la reducerea fricțiunilor în comerțul cu produse agricole și alimentare.

Tratarea exporturilor de produse alimentare și agricole ale Regatului Unit în cadrul pieței unice ar însemna „să avem aceleași reguli și să le actualizăm simultan, noi numim acest lucru aliniere dinamică”, a spus el.

Pe lângă relațiile cu Regatul Unit, Sefcovic a recunoscut că UE trebuie să fie „extrem de prudentă și responsabilă” în abordarea comerțului cu administrația Trump de la Washington, dar a declarat că este dispus să negocieze.

Prim-ministrul britanic are programat să participe luna viitoare la un summit UE axat pe apărare și securitate.

În noiembrie, premierul Keir Starmer menționa că Marea Britanie dorește să aibă relații bune cu toți aliații săi, fie că este vorba de UE, fie că este vorba de SUA conduse de Donald Trump.

De altfel, oficialul britanic și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat de curând o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summituri bilaterale.

Obiectivul lui Starmer este mai conturat, și anume acela de a relansa relațiile cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-un pact de securitate.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a admis că președintele american Donald Trump are dreptate absolută atunci când solicită aliaților europeni să cheltuiască mai mult pentru apărare, însă s-a confruntat cu critici din partea unuia dintre cei mai apropiați oameni din anturajul liderului de la Casa Albă.

“Are dreptate, desigur, că problema nu este SUA și că problema este Europa”, a declarat Rutte, joi, la un mic dejun de discuție despre Ucraina la Forumul Economic Mondial de la Davos, după ce unul dintre apropiații lui Trump, Richard Grenell, l-a criticat cu privire la cheltuielile de apărare ale Olandei și la propriul său bilanț când era prim-ministru olandez, relatează Politico Europe.

© US State Department

Grenell, în prezent trimisul prezidențial al lui Trump pentru “misiuni speciale” și fost ambasador al Statelor Unite în Germania, a declarat joi că NATO nu ar trebui să accepte Ucraina în alianța militară transatlantică decât dacă membrii săi încep să atingă țintele de cheltuieli de apărare.

“Secretarul general al NATO vorbește despre aderarea Ucrainei la NATO. Poporul american este cel care plătește pentru apărare. Nu puteți cere poporului american să extindă umbrela NATO atunci când membrii actuali nu își plătesc partea lor echitabilă, iar acest lucru include olandezii, care trebuie să se implice”, a declarat Grenell în cadrul panelului de la Davos, într-o intervenție video din Los Angeles Los Angeles.

“Și astfel, când […] avem lideri care vor vorbi despre tot mai mult, trebuie să ne asigurăm că acei lideri cheltuiesc suma corectă de bani”, a adăugat el.

Ucraina, care este atacată de ani de zile de forțele președintelui rus Vladimir Putin, a presat fără succes NATO pentru a fi admisă în grup.

Atunci când Rutte era prim-ministru olandez, Țările de Jos nu reușeau în mod regulat să îndeplinească obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Aceasta nu este singura critică adusă noului secretar general al Alianței. O investigație semnată de Reuters publicată săptămâna trecută arată că guvernul olandez exclude din raportările publice miliarde de euro din vânzările companiei tehnologice ASML către China, o decizie luată în perioada în care Mark Rutte încă era prim-ministru al Olandei. NATO definește China, încă din 2019 când Trump era la Casa Albă, drept “provocare sistemică”, iar limbajul diplomatic al Alianței la adresa Beijing-ului a căpătat accente grave mai departe.

Imediat după inaugurarea celui de-al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă, Mark Rutte a precizat că aliații vor crește “turația cheltuielilor și producției de apărare”. 

Totuși, fostul premier olandez a fost unul dintre puținii lideri europeni care au menținut o relație bună cu Trump în primul mandat prezidențial al acestuia, mulți considerându-l “șoptitorul lui Trump” și utilizând acest aspect ca argument pentru numirea sa în fruntea Alianței după un deceniu cu Jens Stoltenberg la cârmă.

Vorbind la Davos, Mark Rutte i-a dat dreptate lui Trump. 

“El a simțit că, practic, SUA primește o afacere proastă și că Europa, practic, își finanțează modelul social, sistemul de sănătate, sistemul de pensii în timp ce noi suntem subfinanțați în domeniul apărării. Problema, desigur, este că nu suntem încă toți la acel 2 %. Aceasta este problema nr. 1. Problema nr. 2 este că 2 % nu este nici pe departe suficient. În ceea ce vă privește, nu este aproape suficient. (…) Acum suntem în siguranță, dar NATO nu este capabil să se apere în 4 sau 5 ani dacă rămânem la 2% acum”, a spus Rutte.

Afirmațiile sale sunt un propriu ecou a ceea ce a declarat în fața Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. 

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, însă Rutte consideră că obiectivul final al cheltuielilor NATO ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Polonia și Lituania sunt primele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Între timp, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat luni, în ajunul ceremoniei de învestire a celui de-al 47-lea președinta al SUA, că este de acord că Europa trebuie să investească mai mult în capacitățile sale de apărare, dar a susținut că ar fi imposibil să facă acest lucru dacă Donald Trump lansează un război comercial cu Europa.