Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, sprijin politic la Bruxelles pentru Republica Moldova: La solicitarea sa, liderii europeni au salutat transferul pașnic de putere de la Chișinău

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European de joi și vineri să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, care a salutat faptul că, la solicitarea sa, ”liderii europeni au fost de acord să introducem o referire la Republica Moldova în textul de concluzii”.

În opinia mea, acordul liderilor europeni pentru consolidarea sprijinului Uniunii față de Republica Moldova prin măsuri concrete este foarte important”, a spus Iohannis, într-o conferință comună de presă cu președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Reamintim faptul că la 12 iunie președintele Klaus Iohannis a trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene și președintelui Consiliului European în care a făcut un apel urgent la liderii instituțiilor europene ca ”împreună cu statele membre ale UE să identifice acțiuni concrete pentru a pune capăt situației actuale printr-o soluție negociată în Republica Moldova, pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.

Ulterior, președintele a trimis la Chișinău o delegație condusă de consilierul prezidențial pentru politică Bogdan Aurescu pentru a discuta cu părțile implicate în situația dualității la putere din Republica Moldova. În aceeași zi, Partidul Democrat din Republica Moldova a cedat puterea în favoarea coaliției formate din blocul european ACUM și PSRM, socialiștii președintelui pro-rus Igor Dodon.

La acel moment, președintele Klaus Iohannis a salutat evoluțiile politice de la Chișinău, evocând coordonarea dintre delegația condusă de Bogdan Aurescu și ambasadorul SUA în Republica Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul UE-Canada, marcat de omagii între Justin Trudeau și Donald Tusk: ”În fața populismului, am lucrat ca aliați puternici”/ ”Canada, cel mai apropiat partener transatlantic al UE”

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Premierul canadian Justin Trudeau a salutat, miercuri, la Montreal, în deschiderea celui de-al 17-lea summit Uniunea Europeană – Canada, progresul pe care îl reprezintă, în opinia sa, acordul de liber-schimb CETA, în timp ce preşedintele Consiliului European Donald Tusk a apreciat că Ottawa este “cel mai apropiat partener transatlantic” al Uniunii, transmite AFP.

Trudeau, cel care s-a aflat în urmă cu doi ani și jumătate în plenul Parlamentului European la o zi după adoptarea acordului CETA dintre Uniunea Europeană și Canada, a afirmat că “CETA înseamnă mai mult decât simpla reducere a barierelor vamale şi intrarea pe noi pieţe, (…) cu CETA, facem comerţ altfel”

După intrarea sa în vigoare, provizoriu, în septembrie 2017, exporturile UE în Canada au crescut cu 15%, potrivit unui oficial european. Exporturile canadiene cu destinaţia UE au crescut cu 7% în 2018, comparativ cu anul precedent, ajungând la o valoare de aproximativ 44.5 miliarde de dolari (30 miliarde de euro), conform datelor furnizate de Ottawa.

“În faţa provocărilor cu care se confruntă lumea, fie că este vorba de contestarea statului de drept şi a multilateralismului sau a creşterii populismului, am lucrat împreună (…) ca nişte aliaţi puternici”, a declarat premierul canadian, aducând un omagiu lui Donald Tusk, care va părăsi funcţia europeană pe care o ocupă la sfârşitul anului, scrie Agerpres.

Canada “a devenit cel mai apropiat partener transatlantic” al UE, a apreciat preşedintele Consiliului European într-un moment în care relaţiile dintre cei 28 de membri ai UE şi SUA, în mod tradiţional foarte bune, traversează o zonă de turbulenţe după sosirea la Casa Albă a republicanului Donald Trump.

La mai puţin de 100 de zile până la alegerile legislative în care Trudeau candidează pentru un al doilea mandat, Tusk a salutat re-angajarea Canadei pe scena internaţională în cursul ultimilor 4 ani.”Canada a revenit, cu mult stil, în politica internaţională”, a estimat preşedintele Consiliului European.

Summitul UE-Canada se încheie joi, iar pe agenda discuţiilor se mai află subiecte precum combaterea schimbărilor climatice, un partenariat privind oceanele şi reformarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precum şi principalele dosare de politică externă de pe scena internaţională. Lucrările summitului se vor încheia cu o declaraţie comună. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, președintele Consiliului European, cere Armeniei să pună capăt conflictului cu Azerbaidjanul asupra unei regiuni disputate

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat pentru prima dată în vizită în Yerven, Armenia, a fost primit de Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan.

Discuția oficialilor de astăzi a subliniat punerea efectivă  Acordului de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Armenia, ”un acord ambițios care sprijină modernizarea Armeniei. Uniunea Europeană va continua să acorde asistență tehnică și financiară pentru punerea  în aplicare a acestui acord.”, se arată în comunicatul Consiliului european.

“Conflictul nu are o soluţie militară şi are nevoie de una politică în conformitate cu dreptul şi principiile internaţionale”, a declarat Tusk.

În timpul vizitei sale, Donald Tusk a cerut Armeniei să pună capăt unui conflict de decenii cu vecinul său Azerbaidjan asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.  “Conflictul nu are o soluţie militară şi are nevoie de una politică în conformitate cu dreptul şi principiile internaţionale”, a declarat înaltul oficial al UE.

Peste 1.000 de persoane au fost ucise în confruntările sporadice care s-au succedat de la terminarea fazei active a conflictului, izbucnit după ce Armenia şi Azerbaidjanul au devenit ţări independente în urma destrămării Uniunii Sovietice.

“Ambele părţi ar trebui să arate reţinere şi să ia măsuri pentru a restabili o atmosferă care să conducă la pace şi discuţii reale”, a declarat Tusk. În această săptămână, Tusk vizitează fostele republici sovietice din cadrul programului Parteneriatul Estic, informează Agerpres.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută pe plan internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, dar este controlată de creştini separatişti armeni.

UE sprijină integritatea teritorială a Azerbaidjanului, a declarat Tusk anterior în această săptămână după ce s-a întâlnit cu preşedintele azer Ilham Aliev. El a exprimat în mod similar în timpul acestei vizite că nu există o soluţie militară la conflict.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul UE a aprobat recomandările pe țară din „semestrul european” 2019. Ce sarcini are de îndeplinit România în perioada 2019-2020

Published

on

©️ Calea Europeană
La 9 iulie 2019, Consiliul și-a adoptat recomandările și avizele pentru anul 2019 privind politicile economice, de ocupare a forței de muncă și bugetare ale statelor membre. Aceste decizii au fost luate în baza recomandărilor realizate de Comisia Europeană.
Adoptarea de astăzi reprezintă ultima etapă a „semestrului european” 2019, un proces anual de coordonare a politicilor economice, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

Consiliul European a avut o dezbatere cu privire la recomandările specifice fiecărei țări la 20 iunie. Părțile referitoare la politica de ocupare a forței de muncă au fost aprobate de Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 8 iulie.

Potrivit executivului european, dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate de statele membre dar sunt necesare măsuri suplimentare. Unele state membre continuă să aibă un nivel ridicat istoric al datoriei publice şi private, ceea ce reduce marja de manevră pentru rezolvarea şocurilor negative. Alte ţări se confruntă cu riscul unei supraîncălziri, pe fondul creşterii preţurilor locuinţelor şi a majorării costurilor cu forţa de muncă.

Ungaria și România au fost avertizate cu privire la existența unei abateri semnificiative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles în care sunt prezentate recomandările specifice de ţară pentru 2019 din cadrul pachetului de primăvară al semestrului european.

La 14 iunie 2019, Consiliul a adoptat o nouă recomandare prin care s-a confirmat necesitatea ca România să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, există riscul unei abateri de la ajustarea indicată în recomandarea din 2019.

Concret, Consiliul Uniunii Europene prezintă 5 recomandări pentru România, iar acestea trebuie aplicate în perioada 2019-2020:

1. Să asigure respectarea Recomandării Consiliului din 14 iunie 2019 de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar. Să consolideze respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor.

2. Să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.

3. Să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Să asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. Să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale și să finalizeze reforma venitului minim de incluziune. Să îmbunătățească funcționarea dialogului social. Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea. Să îmbunătățească accesul la asistență medicală și eficiența sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.

4. Să axeze politica economică în materie de investiții pe sectorul transporturilor, vizând în special sustenabilitatea acestuia, pe sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică, pe infrastructura de mediu și pe inovare, ținând seama de disparitățile regionale. Să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora. Să îmbunătățească eficiența achizițiilor publice și să asigure punerea în aplicare integrală și sustenabilă a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.

Reamintim că problema infrastrcutrii din România a fost intens criticată de Consiliul European în raportul publicat azi: ”Calitatea infrastructurii, inclusiv în sectorul transporturilor rămâne redusă și limitează perspectivele de creștere ale României. În pofida unor investiții publice semnificative după aderarea României la Uniune, infrastructura fizică a țării rămâne subdezvoltată. Starea generală și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt precare. Infrastructura nu corespunde nevoilor în materie de trafic generate de o economie în expansiune. Rețeaua rutieră este una dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniune, iar reforma sectorului feroviar înregistrează întârzieri.”

5. Să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative. Să consolideze guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending