Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Klaus Iohannis: Sunt aproape hotărât să convoc referendum pentru data de 26 mai, când avem alegeri europarlamentare

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, la o dezbatere organizată de Festivalul OneWorld, că este aproape hotărât să organizeze un referendum pe justiție în ziua alegerilor europarlamentare din 26 mai.

”Lucrăm deja intens la asta, analizăm datele, variantele, partea legală. Eu sunt aproape hotărât să convoc referendum pentru data de 26 mai, când avem alegeri europarlamentare” a declarat Klaus Iohannis.

”Nu vreau să fac eu un referendum pentru ceva anume. Dacă fac referendum, vreau să am parteneri nu numai partidele, vreau să am parteneri și societatea civilă, românii care își doresc să dea un semnal clar. De o săptămână încoace lucrăm foarte foarte intens. I-am rugat pe cei din echipa mea să-mi propună mâine-poimâine un prim draft de agendă, care va presupune și o întâlnire cu câțiva reprezentanți foarte hotărâți din societatea civilă”, a mai adăugat el.

Potrivit legii, stabilirea datei referendumului este atributul exclusiv al președintelui, fără ca Guvernul sau Parlamentul să poată interveni.

Decizia de a declanșa procesul de consultare a populației a venit după ce Curtea Constituțională a decis că organizarea unui referendum concomitent cu alegerile este constituțională.

Președintele Iohannis a lansat ideea unui referendum pe justiție încă din ianuarie 2017, în momentul în care PSD a demarat atacurile la justiție prin modificarea codurilor penale. Iohannis a trimis la acel moment către Parlament scrisori solicitând consultarea cu privire la declanșarea unui referendum.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

The power of WEber, waterproof

Published

on

Dan Cărbunaru, Corespondență din Atena

Pierdută sub asediul populiștilor de la Syriza, bătălia electorală pentru Grecia a popularilor europeni a reînceput, marți seara, sub ploaia ușoară din Atrium-ul Zappeion-ului. Discursul sub cerul liber al lui Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene a obținut primele aplauze după mai bine de zece minute. Impulsionat de susținători, Weber a lăsat în urmă tracul și oboseala călătoriilor de campanie pentru a lua la țintă inamicii politici și a anunța cele 12 promisiuni către europeni.

Germanul a atacat pe rând populiștii și birocrația europeană, două teme bine primite într-o țară precum Grecia. Alături de el s-a aflat liderul opoziției, și președintele partidului Nea Demokratia, Kyriakos Mitsotakis. 

Candidatul PPE a vorbit de planurile sale pentru o Europă pe Trei piloni – inteligență, putere și bunătate. Cele 12 puncte au fost prezentate ca rezultat al turului european în care Weber a discutat cu cetățenii, așezate sub sloganul The power of WE – un joc de cuvinte pornit de la numele candidatului, care sugerează puterea unității europene, a lucrului în comun, pentru un bine comun:

  • Zece mii de polițiști de frontieră europeni până în 2022
  • FBI european pentru investigarea terorismului
  • Stoparea discuțiilor de aderare a Turciei la UE
  • Un nou mecanism de protejare a statului de drept
  • Plan european de combatere a cancerului
  • Case inteligente pentru bătrâni
  • 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri
  • Eliminarea a peste 1.000 de reglementări europene depășite
  • Fond de tranziție digitală pentru lucrătorii din fabrici
  • Împrumuturi pentru familiile tinere care își cumpără locuințe
  • Blocarea la nivel global a muncii copiilor
  • Blocarea la nivel global a utilizării plasticelor de unică folosiță.

Dintre mesajele transmise către europeni, cel care vizează birocrația europeană atrage atenția în condițiile în care, de regulă, e o teză abordată mai degrabă de populiști sau naționaliști. Weber utilizează această temă invocând planurile Comisiei Juncker privind viitorul Europei. Cum să faci asta, ca organism birocratic? Se intreba retoric Weber. Șarja la adresa uneia dintre cele trei instituții cheie a căror conducere o deține chiar PPE se poate explica prin apropierea Comisiei mai degrabă de pozițiile Consiliului, ceea pentru liderul Grupului PPE din Parlamentul European nu este de acceptat. Folosind pârghiile oferite de Tratatul Lisabona, pe care îl consideră suficient pentru buna funcționare a UE, Weber își propune să apropie mai mult Comisia de pozițiile Parlamentului European și să imprime viziunea sa politică aparatului birocratic de la Bruxelles.

Manfred Weber contează în Consiliul European pe susținerea deja declarată a nouă importanți lideri PPE, precum Angela Merkel, Klaus Iohannis, premierul irlandez sau cel croat, iar în familiile politice va căuta majoritatea necesară după alegeri pentru alegerea sa în fruntea Comisiei prin dialog cu cele patru mari familii politice – PPE, socialiști, ALDE și verzi. 

Germanul vrea să crească nivelul de reprezentare a femeilor în Comisie, demers început deja de Juncker și să modifice structura în conformitate cu prioritățile și așteptările cetățenilor.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Comisarul Corina Crețu: ”Banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a apreciat marți beneficiile pe care le-au adus fondurile europene în direcția îmbunătățirii calității vieții în București.

Într-o conferinţă de presă comună cu primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, comisarul european a avut cuvinte de apreciere la adresa Primăriei Sectorului 3 privind atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor și a punctat că  ”banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”.

”Sectorul 3 este, de departe, campion în atragerea fondurilor europene pentru reabilitare termică, ceea ce a îmbunătățit direct calitatea vieții cetățenilor. Rezultatul este vizibil chiar în factura de energie pe care fiecare bucureștean o plătește, costurile aferente fiind mult diminuate. Astfel de proiecte sunt exemple cât se poate de clare ale modului în care românii beneficiază de apartenența la Uniunea Europeană”, a declarat Corina Crețu, candidat din partea formațiunii Pro România la alegerile pentru Parlamentul European.

”Prin politica de coeziune s-au făcut și se fac investiții importante în București, care ajută în mod nemijlocit la dezvoltarea economică și, drept consecință, la creșterea standardului de viață din Capitală. Proiectele puse în aplicare prin fondurile europene atrase au crescut eficiența energetică a blocurilor de locuințe, precum și a clădirilor publice în Sectorul 3”, a mai adăugat Corina Crețu.

Corina Crețu a felicitat regiunea București-Ilfov, despre care a spus că este cel mai important motor al economiei naționale. În ceea ce privește fondurile europene atrase, sunt 90 de proiecte care urmăresc creșterea eficienței energetice a 48.000 de apartamente din București. ”În mod specific, Sectorul 3 este beneficiarul principal al acestor investiții importante, cu 76 de proiecte selectate”, a mai adăugat comisarul european.

”Bazându-ne pe experiența de până acum, e important să existe o cooperare strânsă între municipalitate, sectorare și județul Ilfov, pentru a ne asigura că Bucureștiul beneficiază din plin de oportunitățile următoarei perioade de programare, 2021 – 2027. Comisia Europeană a propus o alocare de 30,6 miliarde pentru investiții în România, ceea ce reprezintă o oportunitate importantă pentru România și pentru capitală. În acest sens, Bucureștiul trebuie să înceapă pregătirea investițiilor următoare, iar autoritățile să gândească strategic viitoarele proiecte”, a conchis Corina Crețu.

Alături de Victor Ponta, Corina Crețu deschide lista candidaților PRO România pentru Parlamentul European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Manfred Weber, promisiune majoră împotriva Rusiei și a Angelei Merkel: Dacă voi ajunge președinte al Comisiei Europene, voi face tot posibilul pentru a bloca gazoductul Nord Stream 2

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, a declarat marți că va face tot ce poate pentru a opri proiectul gazoductului Nord Stream 2 dacă va ajunge în fruntea executivului european, transmite DPA, citând un interviu acordat de acesta pentru cotidianul polonez Polska Times.

Aflat la Atena pentru a-și prezenta un plan în 12 puncte privind viziunea sa la șefia Comisiei Europene, Weber a declarat că nu ar fi în interesul Uniunii Europene să îşi crească dependenţa de gazul rusesc. Prin conducta Nord Stream 2, pe sub Marea Baltică, ar urma să se transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia în Germania.

Sunt împotriva acestui proiect. El nu este în interesul Uniunii Europene, deoarece va crește dependența sa de materiile prime rusești. Și avem nevoie de o mai mare independență față de gazul rusesc. Ca șef al Comisiei Europene, voi folosi toate prevederile pentru a bloca Nord Stream 2. (…) Voi face totul ca să se întâmple”, a promis acesta.

Manfred Weber a făcut declarații similare și în luna martie, atunci când s-a aflat la București pentru a participa la Summitul liderilor locali și regional din PPE, unde și-a prezentat programul politic pentru Europa.

Sunt de părere că trebuie oprit proiectul Nord Stream 2. În astfel de vremuri în care negocierile cu Rusia sunt atât de complicate încât nu ar trebui să facem astfel de proiecte. Până la urmă, este un proiect politic, nu unul economic și trebuie să ne asigurăm că acesta nu va fi pus în practică”, a afirmat atunci Manfred Weber, membru al Uniunii Creștin Sociale din Bavaria și actual lider al grupului PPE în Parlamentul European, acesta fiind susținut chiar de cancelarul german Angela Merkel în candidatura sa la președinția Comisiei Europene, pentru care a fost învestit la Congresul PPE de la Helsinki din noiembrie 2018.

Proiectul Nord Stream 2 a tulburat din nou apele, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și la nivelul relației transatlantice. În luna februarie, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

La momentul respectiv, cancelarul Angela Merkel a vorbit la telefon cu premierul Viorica Dăncilă pentru a opri evoluția acestui text în defavoarea proiectului energetic ruso-german, însă acest lucru nu s-a înfăptuit.

Ulterior, Merkel a anunțat că parteneriatul franco-german este cel care a făcut posibil un compromis. Apoi, de la prezidiul Conferinței de Securitate de la München, Angela Merkel s-a referit ”Rusia, stat partener” și nu a ocolit nici problema sensibilă a dependenței europene de gazul rusesc.

O moleculă de gaz rusesc rămâne o moleculă de gas rusesc, fie că este transportat via Ucraina sau via Marea Baltică”, a spus cancelarul german, referindu-se că această problemă merge dincolo de dezbaterea privind Nord Stream 2.

Discuția de pe marginea construcției gazoductului Nord Stream 2, deși reprezintă o afacere bilaterală ruso-germană, a devenit o problemă europeană și euro-atlantică. Astfel, tot la München, replica indirectă pentru Angela Merkel a venit din partea vicepreședintelui SUA, Mike Pence.

Nu putem asigura securitatea aliaților noștri în Occident în timp ce ei sunt dependenți de Est”, a afirmat Pence atunci.

De altfel, reamintim că și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending