Connect with us

ONU

Klaus Iohannis susține marți un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. Șeful statului va pleda pentru o ordine internațională bazată pe reguli

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis începe marți participarea sa, pentru a cincea oară, la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde va susține un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Tema celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale este „Construirea rezilienței prin speranță vizând recuperarea după pandemia de COVID-19, reconstrucția durabilă, răspunsul la nevoile planetei, respectarea drepturilor omului și revitalizarea Organizației Națiunilor Unite”.

Segmentul de dezbateri generale la nivel înalt debutează la data de 21 septembrie 2021, fiind cel mai important eveniment internațional anual de diplomație multilaterală.

Președintele României va susține marți, 21 septembrie 2021, intervenția națională în plenul Adunării Generale, în prima zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Prezența președintelui la sediul ONU debutează cu o primire oficială din partea secretarului general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, fiind urmată de participarea la dezbaterile generale din plenul Adunării Generale. Intervenția națională va fi susținută de la ora locală 17.30 (00.30 – ora României).

“Participarea președintelui României la această sesiune va constitui o oportunitate de evidențiere a poziției țării noastre cu privire la actualele provocări globale, care necesită soluții comune, solidaritate și cooperare, bazate pe principii democratice solide și respectarea dreptului internațional. Președintele Klaus Iohannis va sublinia importanța ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și a unui multilateralism eficient și echitabil, în beneficiul tuturor cetățenilor statelor membre ONU”, a transmis Administrația Prezidențială.

La sesiunea din acest an a Adunării Generale a ONU, pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, lucrările evenimentului se vor derula cu prezența fizică a șefilor de stat sau de guvern din statele membre ONU.

Președintele Klaus Iohannis va participa, de asemenea, la „Evenimentul Informal la Nivel Înalt privind Acțiunea Transformativă pentru Natură și Oameni”, din data de 22 septembrie 2021.

Totodată, Președintele României va lua parte, la invitația Președintelui SUA, Joseph R. Biden Jr., la data de 22 septembrie 2021, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus (Global COVID-19 Summit: Ending the Pandemic and Building Back Better Health Security to Prepare for the Next), organizat de către acesta. Astfel, Președintele Klaus Iohannis va transmite un mesaj prin care vor fi reliefate eforturile țării noastre de combatere a pandemiei, precum și susținerea pentru construirea unei arhitecturi globale rezistente de securitate a sănătății, care să permită gestionarea adecvată a crizelor neprevăzute.

Programul Președintelui României cuprinde, de asemenea, o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele Klaus Iohannis, va avea o întâlnire cu reprezentanți ai Organizației American Jewish Committee (AJC).

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017), aici (2018) și aici (2019).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri, până în prezent, în 2015, 2017, 2018 și 2019.

La prima sa participare, în 2015, Klaus Iohannis s-a deplasat și la Washington, unde a fost primit la Casa Albă de vicepreședintele SUA de atunci, Joe Biden, în prima sa întrevedere oficială cu actualul președinte al Statelor Unite.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ONU

Raport ONU: România a avut în 2022 o rată a mortalității în rândul copiilor sub cinci ani de 7 la 1.000 de nașteri

Published

on

© UNICEF

Numărul de copii care au murit înainte de a împlini cinci ani a atins un minim istoric, scăzând la 4,9 milioane în 2022, potrivit celor mai recente estimări publicate astăzi de Grupul interinstituțional al Națiunilor Unite pentru estimarea mortalității copiilor (UN IGME, după denumirea în limba engleză).

”În spatele acestor cifre se ascund poveștile moașelor și ale personalului sanitar calificat care ajută mamele să nască în siguranță, ale lucrătorilor din domeniul sănătății care vaccinează și protejează copiii împotriva bolilor mortale și ale lucrătorilor comunitari din domeniul sănătății care fac vizite la domiciliu pentru a sprijini familiile și pentru a le asigura copiilor un sprijin adecvat în materie de sănătate și nutriție. După decenii de angajament din partea indivizilor, comunităților și națiunilor pentru a ajunge la copii cu servicii de sănătate eficiente, de calitate și cu costuri reduse, am demonstrat că avem cunoștințele și instrumentele necesare pentru a salva vieți”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.

Potrivit unui comunicat UNICEF remis CaleaEuropeană.ro, raportul arată că astăzi supraviețuiesc mai mulți copii decât oricând, rata globală a mortalității în cazul copiilor sub cinci ani scăzând cu 51% din 2000.

Mai multe țări cu venituri mici și medii inferioare au depășit acest declin, demonstrând că progresul este posibil atunci când resursele sunt alocate în mod suficient pentru asistența medicală primară, inclusiv pentru sănătatea și bunăstarea copiilor. De exemplu, datele arată că Cambodgia, Malawi, Mongolia și Rwanda au redus mortalitatea copiilor sub cinci ani cu peste 75% din 2000.

Dar datele arată, de asemenea, că, în ciuda acestor progrese, mai este un drum lung de parcurs pentru a pune capăt tuturor deceselor evitabile ale copiilor și tinerilor.

Pe lângă cele 4,9 milioane de vieți pierdute înainte de vârsta de cinci ani – dintre care aproape jumătate au fost nou-născuți – alte 2,1 milioane de copii și tineri cu vârste cuprinse între 5 și 24 de ani și-au pierdut viețile. Cele mai multe dintre aceste decese au fost concentrate în Africa Subsahariană și în Asia de Sud.

Această pierdere tragică de vieți omenești este în primul rând urmarea unor cauze care pot fi prevenite sau tratate, cum ar fi nașterea prematură, complicațiile din timpul nașterii, pneumonia, diareea și malaria.

Multe vieți ar fi putut fi salvate cu un acces mai bun la asistență medicală primară de înaltă calitate, inclusiv la intervenții esențiale, cu costuri reduse, cum ar fi vaccinările, disponibilitatea personalului medical calificat la naștere, sprijinul pentru alăptarea timpurie și continuă, precum și diagnosticarea și tratamentul bolilor copilăriei.

”Deși s-au înregistrat progrese salutate, în fiecare an, milioane de familii suferă în continuare durerea devastatoare a pierderii unui copil, adesea chiar în primele zile de la naștere. Locul în care se naște un copil nu ar trebui să determine dacă acesta trăiește sau moare. Este esențial să se îmbunătățească accesul la servicii de sănătate de calitate pentru fiecare femeie și copil, inclusiv în timpul situațiilor de urgență și în zonele izolate”, a declarat directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. 

Îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate de calitate și salvarea vieților copiilor de la decese care pot fi prevenite necesită investiții în educație, locuri de muncă și condiții de muncă decente pentru lucrătorii din domeniul sănătății care oferă asistență medicală primară, inclusiv pentru lucrătorii din domeniul sănătății comunitare.  

În calitate de membri de încredere ai comunității, asistenții medicali comunitari joacă un rol important în a ajunge la copiii și familiile din fiecare comunitate cu servicii de sănătate care salvează vieți, cum ar fi vaccinări, teste și medicamente pentru boli care amenință viața, dar sunt tratabile, și sprijin pentru nutriție. Aceștia ar trebui să fie integrați în sistemele de asistență medicală primară și să fie remunerați în mod echitabil, bine pregătiți și dotați cu mijloacele necesare pentru a oferi îngrijiri de cea mai înaltă calitate.

Studiile arată că decesele copiilor în țările cu cel mai mare risc ar putea scădea substanțial dacă intervențiile comunitare pentru supraviețuirea copiilor ar putea ajunge la cei care au nevoie de ele. Numai acest pachet de intervenții ar putea salva milioane de copii și ar oferi îngrijire mai aproape de casă. Pentru a îmbunătăți sănătatea și supraviețuirea copiilor, este necesară o gestionare integrată a bolilor copilăriei – în special a principalelor cauze de deces post-neonatal, a infecțiilor respiratorii acute, a diareei și a malariei.

”Raportul din acest an reprezintă un reper important care arată că mai puțini copii mor înainte de a împlini cinci ani”, a declarat Dr. Juan Pablo Uribe, Director Global pentru Sănătate, Nutriție și Populație în cadrul Băncii Mondiale și Director al Mecanismului Global de Finanțare pentru Femei, Copii și Adolescenți. „Dar acest lucru pur și simplu nu este suficient. Trebuie să accelerăm progresul cu mai multe investiții, colaborare și atenție pentru a pune capăt deceselor evitabile ale copiilor și pentru a ne onora angajamentul global. Suntem datori față de toți copiii să ne asigurăm că au acces la aceleași îngrijiri medicale și oportunități, indiferent de locul în care s-au născut”, a continuat acesta.

În timp ce cifrele globale arată semne salutare de progres, există, de asemenea, amenințări substanțiale și inegalități care pun în pericol supraviețuirea copiilor în multe părți ale lumii.

Printre aceste amenințări se numără creșterea inegalității și a instabilității economice, conflicte noi și prelungite, intensificarea impactului schimbărilor climatice și consecințele COVID-19, care ar putea duce la stagnarea sau chiar la inversarea progreselor înregistrate și la pierderea continuă și inutilă a vieților copiilor.

Pentru copiii născuți în cele mai sărace gospodării probabilitatea de a muri înainte de vârsta de cinci ani este de două ori mai mare decât pentru cei din cele mai bogate gospodării, în timp ce pentru copiii care trăiesc în medii fragile sau afectate de conflicte probabilitatea de a muri înainte de a împlini cinci ani este de trei ori mai mare decât pentru copiii din alte zone.

”Noile estimări arată că întărirea accesului la asistență medicală de înaltă calitate, în special în preajma nașterii, ajută la reducerea mortalității în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani”, a declarat Li Junhua, secretar general adjunct al Națiunilor Unite pentru afaceri economice și sociale. „Deși etapele de referință în reducerea mortalității infantile sunt importante pentru a urmări progresele înregistrate, ele ar trebui, de asemenea, să ne reamintească faptul că sunt necesare eforturi și investiții suplimentare pentru a reduce inegalitățile și a pune capăt deceselor care pot fi prevenite în rândul nou-născuților, copiilor și tinerilor din întreaga lume.”

În ritmul actual, 59 de țări nu vor reuși să atingă ținta ODD privind mortalitatea copiilor sub cinci ani, iar 64 de țări nu vor reuși să atingă obiectivul privind mortalitatea nou-născuților. Acest lucru înseamnă că aproximativ 35 de milioane de copii vor muri înainte de a împlini cinci ani până în 2030 – un număr de decese care va fi în mare parte suportat de familiile din Africa Subsahariană și Asia de Sud sau din țările cu venituri mici și mijlocii inferioare.

Raportul constată, de asemenea, mari lacune în ceea ce privește datele, în special în Africa Subsahariană și în Asia de Sud, unde povara mortalității este ridicată.

Datele și sistemele statistice trebuie îmbunătățite pentru a urmări și monitoriza mai bine supraviețuirea și sănătatea copiilor, inclusiv indicatorii privind mortalitatea și sănătatea prin intermediul anchetelor la nivelul gospodăriilor, înregistrarea nașterilor și a deceselor prin intermediul sistemelor informatice de gestionare a sănătății și al registrelor de stare civilă și al statisticilor vitale.

Pentru România, raportul notează că, în 1990, mortalitatea în rândul copiilor sub cinci ani era de 31 de decese la 1.000 de copii născuți vii, aceasta scăzând la 7 în anul 2022. În ceea ce privește rata mortalității infantile, România înregistra, în 1990, 24 de decese la fiecare 1.000 de copii născuți vii, iar în anul 2022 se înregistrau 6 decese. Rata mortalității neonatale a fost în 1990 de 15 decese la 1.000 de copii născuți vii, în vreme ce 22 de ani mai târziu a scăzut la 3.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Iulia Motoc a depus jurământul de judecător al Curții Penale Internaționale, fiind primul român în această prestigioasa instanță internațională

Published

on

© Iulia Motoc/ Facebook

Judecătoarea Iulia Motoc a depus jurământul pentru funcția de judecător al Curții Penale Internaționale de la Haga, fiind pentru prima dată când un român reușește să acceadă la această instanță de judecată internațională.

Este o mare onoare ca am depus jurământul astăzi la Curtea Penală Internațională. Sunt primul judecător român în această prestigioasa instanță internațională care judeca cazuri de genocid, crime împotriva umanității și crime de război“, a scris Motoc, pe Facebook.

Depunerea jurământului a fost salutată de ministrul de externe Luminița Odobescu,

“Vă doresc mult succes în mandatul dumneavoastră. România va continua să sprijine rolul vital al ICC în lupta împotriva impunității pentru principalele crime internaționale și în furnizarea de asistență și reparații victimelor atrocităților în masă”, a scris ea, pe X.

Iulia Motoc, fostă judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și fostă judecătoare a Curții Constituționale, a fost aleasă pe 4 decembrie 2023, la New York, judecătoare a Curții Penale Internaționale, România obținând astfel a doua mare victorie la nivel internațional după ce fostul ministru de externe Bogdan Aurescu a fost ales judecător al Curții Internaționale de Justiție.

Iulia Motoc a fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului în perioada 2013 – 2023, expert în drept internațional și profesor universitar în cadrul Universității București. A fost membru al Comitetului pentru Drepturile Omului. Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, a fost judecător la Curtea Constituțională a României, pentru o perioadă de trei ani, adică 2010-2013.

A fost raportor special al ONU pentru Republica Democrată Congo și a prezidat o serie de organisme internaționale de experți, fiind vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

În august 2021, ea a fost aleasă ca membru al Institutului de Drept Internațional. În octombrie 2013 a fost aleasă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe data de 18 decembrie 2013 a depus jurământul și a fost oficial desemnată judecător.

Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.

România este în mod tradiţional un susţinător al justiţiei penale internaţionale. Prin vocea ilustrului diplomat şi jurist Vespasian Pella, România a pledat încă din perioada interbelică pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în sprijinul păcii şi stabilităţii în lume.

România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.

Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, la 2 martie 2022, au sesizat Procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și genocidului comise în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antonio Guterres: Consiliul de Securitate al ONU „nu a fost capabil să acționeze adecvat în privința problemelor de pace și securitate” din Fâșia Gaza și Ucraina

Published

on

© Evan Schneider/ www.un.org

Consiliul de Securitate al ONU nu a reuşit să reacţioneze adecvat la conflictul din Fâşia Gaza între Israel-Hamas şi la invazia rusă în Ucraina, a apreciat luni secretarul general al ONU, Antonio Guterres, informează Reuters, potrivit Agerpres.

În faţa Consiliului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, la Geneva, Guterres a afirmat că autoritatea Consiliului a fost subminată de războaiele respective. Forul de conducere al ONU a intrat adesea în blocaje şi „nu a fost capabil să acţioneze în privinţa problemelor de pace şi securitate poate cele mai semnificative din vremea noastră”.

„Lipsa de unitate a Consiliului privind invazia Rusiei în Ucraina şi privind operaţiunile militare ale Israelului în Gaza după atacurile teroriste îngrozitoare ale Hamas din 7 octombrie i-a subminat grav şi poate fatal autoritatea”, a avertizat secretarul general.

El consideră că este nevoie de o „reformă serioasă” a componenţei şi a metodelor de lucru ale Consiliului de Securitate.

Statele Unite şi-au exercitat din nou săptămâna trecută dreptul de veto împotriva unei rezoluţii a Consiliului, blocând astfel cererea acestuia de a se conveni imediat un armistiţiu umanitar în Gaza. A fost a treia oară din 7 octombrie când SUA, în calitate de membru permanent al Consiliului, a împiedicat astfel adoptarea unei rezoluţii.

Antonio Guterrres a avertizat că un asalt israelian cu toate mijloacele ar avea consecinţe dezastruoase: „nu ar fi doar înspăimântător pentru peste un milion de civili palestinieni; ar pecetlui soarta programelor noastre de asistenţă”.

Săptămâna trecută, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a prezentat cabinetului de securitate israelian un document strategic care schițează guvernarea Fâșiei Gaza post-conflict, punând accentul pe numirea unor „oficiali locali” neafiliați terorismului în locul Hamas.

Comunitatea internațională înclină spre o eventuală guvernare a Gaza de către Autoritatea Palestiniană (AP), pledând pentru implicarea acesteia, în ciuda lipsei actuale de legitimitate a acesteia în rândul palestinienilor. Documentul lui Netanyahu propune, de asemenea, închiderea controversată a Agenției ONU pentru Refugiații Palestinieni, UNRWA, invocând presupusa implicare a personalului acesteia în atacurile din 7 octombrie, recunoscând în același timp implicațiile umanitare imediate ale unei astfel de măsuri.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE10 hours ago

Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul

ROMÂNIA11 hours ago

Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect

ROMÂNIA12 hours ago

Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

CONSILIUL UE13 hours ago

UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă

PPE13 hours ago

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

CONSILIUL UE14 hours ago

UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice

ROMÂNIA14 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

U.E.14 hours ago

UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului

U.E.14 hours ago

Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”

ROMÂNIA14 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

SUA15 hours ago

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

NATO4 days ago

Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării

NATO5 days ago

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 days ago

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

U.E.6 days ago

Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE6 days ago

Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România

NATO7 days ago

Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen

Trending