Connect with us

BUSINESS

Klaus Iohannis: ”Taxa pe stâlp” și impozitarea bacșișului denotă lipsă de viziune și pripeală. Exact opusul a ce se așteaptă în mediul de afaceri

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a criticat unele iniţiativee economice ale Guvernului Ponta la reuniunea Consiliului Investitorilor Străini, dând exemple precum ”taxa pe stâlp”și impozitul pe bacșiș, ca fiind lipsite de viziune și care creează imprevizibilitate.

Declarația integrală a președintelui, redată de Administrația Prezidențială: 

„Domnule Președinte al Consiliului Investitorilor Străini,

Stimați reprezentanți ai mediului de afaceri,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitație! Îmi face plăcere să mă aflu astăzi aici, la un eveniment dedicat mediului de afaceri românesc și priorităților sale, așa cum sunt acestea văzute de către investitorii străini.

iohannis investitorilor

Foto: presidency.ro

Am apreciat în mod deosebit mesajul care însoțește raportul lansat astăzi. Încrederea este esențială în relația dintre partenerii de afaceri, dar mai ales în relația dintre stat și cetățean. Cu precădere în perioada postcriză, performanțele mediului de afaceri înseamnă, în mod necesar, reconstruirea încrederii. Încrederea contează! Acesta este un adevăr fundamental, incontestabil, pe care trebuie să ni-l asumăm și în jurul căruia trebuie să începem să construim. Obiectivul nostru principal este de a reconstrui încrederea investitorilor și întreprinzătorilor în mediul de afaceri românesc. E timpul să o luăm de la capăt, cu o schimbare de paradigmă. Progresul României nu poate fi decât rezultatul unui nou model de dezvoltare, axat pe competitivitate, care să stimuleze antreprenoriatul și inovația, crearea de valoare adăugată și crearea de locuri de muncă productive, bine plătite. Prosperitatea se obține, în primul rând, prin încurajarea inițiativei private. Soluțiile trebuie căutate în susținerea, deopotrivă, a investițiilor străine și a capitalului românesc.

Anul 2015 aduce semne de revenire în privința investițiilor străine directe. Firește, este greu de crezut că nivelurile record ale perioadei de dinaintea crizei vor mai putea fi recuperate în următorii ani. Însă, după scăderea din 2014, sperăm că mediul de afaceri românesc începe să răspundă din ce în ce mai bine așteptărilor investitorilor. Pe de altă parte, trebuie să ne preocupe, în egală măsură, susținerea investițiilor autohtone. Capitalul românesc, prin natura sa, reprezintă un element de stabilitate și un câștig sigur în beneficiul dezvoltării economice naționale. Însă România beneficiază de prea puține firme cu capital privat integral românesc care au ajuns la un nivel considerabil de dezvoltare.

În ceea ce privește investițiile publice, constat cu dezamăgire că acestea sunt tot mai reduse. Guvernul solicită, paradoxal, spațiu fiscal-bugetar pentru investiții. Dar execuția bugetară este cu mult în urmă în privința cheltuielilor de capital și a proiectelor susținute din fonduri europene. În ultimii ani, România a reușit să recupereze unele decalaje și să obțină stabilitatea macroeconomică necesară unor proiecte importante pe termen mediu și lung. Însă progresul și prosperitatea nu sunt garantate. Viitorul depinde de capacitatea noastră de a promova și consolida instituțiile, valorile și beneficiile economiei de piață.

Doamnelor și domnilor,

Performanțele firmelor, performanțele dumneavoastră, depind nemijlocit de calitatea regulilor în care vă desfășurați activitatea. Este esențial să înțelegem necesitatea de a îmbunătăți calitatea instituțională a mediului de afaceri. Transparența, predictibilitatea și stabilitatea sunt premise importante pentru stimularea investițiilor și a antreprenoriatului, așa cum și dumneavoastră ați evidențiat în raportul pe care astăzi îl lansați. Guvernul nu mai trebuie să schimbe regulile, în mod imprevizibil, chiar «în timpul jocului». Cazuri precum «taxa pe stâlp», sau chiar exemplul foarte recent al impozitării bacșișului, denotă lipsă de viziune și pripeală, ceea ce creează imprevizibilitate. Exact opusul a ce se așteaptă în mediul de afaceri. Autoritățile publice sunt primele care trebuie să demonstreze profesionalism și responsabilitate în relația cu mediul de afaceri. Suntem conștienți că România are de rezolvat numeroase carențe instituționale. Mă refer aici la plata impozitelor, la evaziunea sistemică, la povara fiscală ridicată asupra muncii, dar mai ales la fenomenul corupției, care subminează subtil dar sigur dezvoltarea economică.

Dincolo de aceste considerente, abordarea că orice contribuabil trebuie tratat ca potențial evazionist, pe care am constatat-o uneori, mi se pare de-a dreptul păguboasă. Să nu se înțeleagă greșit, eu susțin pe deplin combaterea evaziunii fiscale, însă măsurile luate în acest sens trebuie cât mai bine adaptate realității economice și cadrului în care se desfășoară. Mai mult decât atât, să nu uităm că evaziunea fiscală nu este doar problema firmelor ci, într-o anumită măsură, aceasta reflectă și problemele administrative și structurale ale statului.

În această perioadă, noul Cod Fiscal este în dezbatere parlamentară. În această privință, consider că nu trebuie să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci și maniera și sustenabilitatea prin care se face relaxarea fiscală de care economia are nevoie. De aceea, trebuie să analizăm Codul Fiscal cu atenție și responsabilitate, tocmai pentru a nu pune în pericol stabilitatea macroeconomică și beneficiile acesteia. 

Doamnelor și domnilor,

Reconstruirea încrederii se bazează și pe crearea unui cadru în care să poată fi valorificate oportunitățile de care dispun anumite sectoare, cum ar fi agricultura sau sectorul energetic. Dezvoltarea agriculturii necesită însă industrializare și capitalizare. Creșterea investițiilor în infrastructura agricolă și adoptarea de măsuri care să încurajeze activitatea micilor fermieri sunt elemente esențiale, așa cum se arată și în cadrul Cărții Albe elaborate de dumneavoastră. Nu este însă suficient să știm că avem un potenţial agricol imens, ci trebuie să valorificăm în mod real acest avantaj, nu doar conjunctural, ci ca o sursă constantă de creștere economică.

Energia trebuie să devină un vector constant al competitivității noastre economice. România are nevoie de o strategie energetică articulată. Apoi, prin investiții susținute și printr-un mediu competitiv, România are potențialul de a deveni un actor regional important.

În foarte multe domenii, mediul de afaceri invocă nevoia de capital investițional. Însă nu neapărat banii sunt problema, ci mai degrabă calitatea politicilor prin care urmărim atragerea lor, fie că ne referim la investițiile străine, fie la atragerea de fonduri europene. La acest din urmă capitol România, din păcate, are numeroase carențe administrative, care țin rata de absorbție a fondurilor europene, în prezent, la doar 54%. Aceasta este, firește, sursă majoră de nonperformanță, ca să nu spun chiar contraperformanță.

Dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, în general, constituie altă direcție strategică. O piață de capital mai dinamică ne va ajuta să mobilizăm resurse investiționale pentru susținerea întreprinzătorilor autohtoni și să asigurăm accesul eficient și facil al investitorilor străini la piața locală. IMM-urile, firmele mici și startup-urile necesită o atenție aparte. Micii întreprinzători au nevoie de un sistem financiar ușor accesibil, stabil, și care să le ofere diverse alternative de finanțare. Este important să creăm un cadru care să vină în sprijinul dezvoltării lor.

Doamnelor și domnilor,

Spuneam, la începutul intervenției mele, că încrederea este esențială în relația dintre stat și cetățean. Ea reprezintă baza acestei relații. Însă, pentru a începe să construim, avem nevoie de un stat care să fie în slujba cetățeanului, nu deasupra sau împotriva lui. Avem nevoie de un stat care să reprezinte punctul de sprijin al mediului de afaceri și nu invers. Multe dintre companiile pe care le reprezentați constituie povești de succes, exemple care demonstrează că perseverența, eficiența și ambiția pot produce valoare. Vă felicit, așadar, pentru performanțele de până acum! Îmi exprim, totodată, speranța că viitorul va fi unul și mai prosper! Vă mulțumesc!”

 

.

BUSINESS

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

Published

on

© Rareș Burlacu - Facebook

Președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, Rareș Burlacu, a avut o întâlnire cu ambasadorul Turciei la Bucureşti, Özgür Kıvan, și Ufuk Tandoğan, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România, prilej cu care oficialul român a subliniat importanța identificării unor noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă. 

„Am accentuat, în timpul discuției, că este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă, pentru a reduce și mai mult deficitul comercial, aflat oricum în scădere față de anul 2022. Potențialul de intensificare a colaborării există în domenii cum ar fi energie, transporturi, agricultură, IMM-uri, dar și în domeniul industrial, domnul ambasador anunțând un fapt îmbucurător și anume că România reprezintă prima destinaţie externă a investiţiilor turce în domenii industriale”, a transmis președintele ARICE într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, Rareș Burlacu a reamintit mai multe rezultate importante ale relației economice româno-turce: „Turcia este cea mai mare țară de export din afara Uniunii Europene pentru companiile românești. La capitolul investiții, cele peste 18 mii de companii cu capital turcesc ridică cifra investițiilor la aproximativ 8-9 miliarde de euro, poziționând Turcia în primii 5 investitori din țara noastră. Schimburile comerciale dintre cele două țări depășesc 10 miliarde de euro doar anul trecut. Cifre impresionante.”

Continue Reading

BUSINESS

Alessio Menegazzo, director general al PPC România, a fost numit președinte interimar al Institutului Aspen România pentru un mandat de 12 luni

Published

on

Alessio Menegazzo, CEO & Country Manager al grupului de companii PPC în România (fostul Enel România), a fost numit la începutul lui 2024 în calitate de președinte interimar al Institului Aspen România, pentru un mandat de 12 luni, a anunțat vineri organizația.

“La începutul noului an, dorim să îi mulțumim domnului Teddy C. Dumitrescu, pentru excelenta sa activitate în calitate de Președinte interimar pe parcursul anului 2023 și să anunțăm recenta alegere a domnului Alessio Menegazzo, CEO & Country Manager al grupului de companii PPC în România (fostul Enel România), în calitate de Președinte interimar, pentru un mandat de 12 luni. Suntem recunoscători PPC România pentru sprijinul continuu acordat în calitate de membru corporativ, începând cu anul 2006, și în special domnului Alessio Menegazzo, a cărui implicare dedicată, atât în calitate de membru personal, cât și în numele membrului nostru corporativ, a contribuit enorm la creșterea și diversificarea activității noastre în general, și în special la dezvoltarea programului nostru de leadership dedicat sectorului public”, a transmis Institutul Aspen, într-un mesaj pe rețelele de socializare.

 

Alessio Menegazzo a fost numit de PPC, cel mai mare grup de energie din Europa de Sud-Est, în funcţia de director general şi country manager al companiilor deţinute în România în luna octombrie. Menegazzo s-a alăturat Enel România în 2009 şi a coordonat în ultimii ani echipa responsabilă de promovarea unui sistem de dezvoltare durabilă şi de integrarea sustenabilităţii în centrul culturii corporative.

Institutul Aspen România este o asociație non-profit, apolitică, ce are ca misiune promovarea unui dialog informat și critic pe diverse teme de interes pentru societatea românească.

Institutul este recunoscut pentru devotamentul cu care promovează deschiderea către un model de leadership inovativ și un dialog informat între reprezentanții sectorului public, mediului de afaceri şi ai societății civile.

Continue Reading

BUSINESS

Strategia Industrială a României 2023-2027, în dezbatere publică. Documentul a fost publicat pe site-ul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului

Published

on

© MEAT

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a publicat în dezbatere publică Proiectul Strategiei Industriale a României, pentru perioada 2023 – 2027, potrivit unui comunicat difuzat vineri de MEAT.

“Documentul programatic are dublu scop, respectiv definirea viziunii naţionale asupra politicii industriale, prin raportare la contextul european şi internaţional şi propunerea de intervenţii de sprijin pentru sectorul industrial, ca urmare a procesului de adaptare al acestuia la dubla tranziţie, digitală şi verde”, se menţionează în comunicat.

Totodată, planul de acţiune al strategiei propune priorităţi şi acţiuni care să răspundă schimbărilor structurale din domenii precum: tehnologii avansate, inteligenţă artificială sau industrie 4.0. Prin urmare, Strategia industrială a României reuneşte măsurile şi răspunsurile pe care autorităţile cu responsabilităţi şi atribuţii cu impact asupra industriei naţionale le pot adopta pentru a răspunde ameninţărilor sau oportunităţilor identificate în document.

Prin această strategie, MEAT trebuie să ghideze transformarea industriei României în următorii 5 ani printr-un proces de retehnologizare, adaptare la procesele de digitalizare şi de tranziţie la o economie verde şi sustenabilă.

Scopul strategiei este cel de dezvoltare a unui sistem industrial eficient, competitiv şi orientat spre viitor, prin retehnologizare şi inovaţie, contribuind astfel la dezvoltarea economică şi prosperitatea ţării.

“Trebuie subliniat faptul că pentru elaborarea prezentei Strategii, MEAT a consultat principalele organizaţii şi asociaţii de profil din ţară, dintre care amintim: Alro SA, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România – ACAROM, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România – APMR, Asociaţia Producătorilor de Ţevi din România, Azomureş, Azur SA, Brenntag SRL, Chimcomplex SA, Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii – PATROMAT, Liberty Steel Galati, Patronatul din Industria Cimentului şi Altor Produse Minerale pentru Construcţii din România – CIROM, ROMCHIMICA – Asociaţia Companiilor Chimice din Romania, Saint Gobain, Societatea Română de Metalurgie, Tenaris Silcotub, Uniunea Producătorilor de Oţel din România – UNIROMSIDER, Uniunea Romana a Producătorilor de Cosmetice şi Detergenţi – RUCODEM. Astfel, documentul a fost îmbunătăţit graţie contribuţiilor aduse de acestea în cadrul procesului de elaborare”, se precizează în documentul citat.

Persoanele și entitățile interesate pot consulta proiectul publicat pe site-ul MEAT (https://shorturl.at/gikrZ) și pot transmite propuneri, sugestii şi opinii privind proiectul de act normativ, în termen de 10 zile de la data publicării, prin Formularul pentru colectarea de propuneri , opinii, recomandări.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu

U.E.5 hours ago

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul Culturii Raluca Turcan anunță lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură

U.E.7 hours ago

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

MAREA BRITANIE8 hours ago

Ministrul de externe britanic îndeamnă Israelul să fie „inteligent” și să nu escaladeze tensiunile cu Iranul

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Olaf Scholz transmite că mașinile chinezești vor fi binevenite pe piața germană, dar atrage atenția asupra practicilor comerciale neloiale: Concurența trebuie să fie corectă

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Volodimir Zelenski dă drept exemplu sprijinul oferit de aliați Israelului pentru a solicita mai mult ajutor militar pentru Ucraina: ”Unitatea” între aliaţi ”oferă cea mai bună apărare”

U.E.11 hours ago

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

CONSILIUL DE SECURITATE12 hours ago

Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO5 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Trending