BUSINESS
Klaus Iohannis: ”Taxa pe stâlp” și impozitarea bacșișului denotă lipsă de viziune și pripeală. Exact opusul a ce se așteaptă în mediul de afaceri
Published
7 years agoon

Președintele Klaus Iohannis a criticat unele iniţiativee economice ale Guvernului Ponta la reuniunea Consiliului Investitorilor Străini, dând exemple precum ”taxa pe stâlp”și impozitul pe bacșiș, ca fiind lipsite de viziune și care creează imprevizibilitate.
Declarația integrală a președintelui, redată de Administrația Prezidențială:
„Domnule Președinte al Consiliului Investitorilor Străini,
Stimați reprezentanți ai mediului de afaceri,
Doamnelor și domnilor,
Vă mulțumesc pentru invitație! Îmi face plăcere să mă aflu astăzi aici, la un eveniment dedicat mediului de afaceri românesc și priorităților sale, așa cum sunt acestea văzute de către investitorii străini.
Am apreciat în mod deosebit mesajul care însoțește raportul lansat astăzi. Încrederea este esențială în relația dintre partenerii de afaceri, dar mai ales în relația dintre stat și cetățean. Cu precădere în perioada postcriză, performanțele mediului de afaceri înseamnă, în mod necesar, reconstruirea încrederii. Încrederea contează! Acesta este un adevăr fundamental, incontestabil, pe care trebuie să ni-l asumăm și în jurul căruia trebuie să începem să construim. Obiectivul nostru principal este de a reconstrui încrederea investitorilor și întreprinzătorilor în mediul de afaceri românesc. E timpul să o luăm de la capăt, cu o schimbare de paradigmă. Progresul României nu poate fi decât rezultatul unui nou model de dezvoltare, axat pe competitivitate, care să stimuleze antreprenoriatul și inovația, crearea de valoare adăugată și crearea de locuri de muncă productive, bine plătite. Prosperitatea se obține, în primul rând, prin încurajarea inițiativei private. Soluțiile trebuie căutate în susținerea, deopotrivă, a investițiilor străine și a capitalului românesc.
Anul 2015 aduce semne de revenire în privința investițiilor străine directe. Firește, este greu de crezut că nivelurile record ale perioadei de dinaintea crizei vor mai putea fi recuperate în următorii ani. Însă, după scăderea din 2014, sperăm că mediul de afaceri românesc începe să răspundă din ce în ce mai bine așteptărilor investitorilor. Pe de altă parte, trebuie să ne preocupe, în egală măsură, susținerea investițiilor autohtone. Capitalul românesc, prin natura sa, reprezintă un element de stabilitate și un câștig sigur în beneficiul dezvoltării economice naționale. Însă România beneficiază de prea puține firme cu capital privat integral românesc care au ajuns la un nivel considerabil de dezvoltare.
În ceea ce privește investițiile publice, constat cu dezamăgire că acestea sunt tot mai reduse. Guvernul solicită, paradoxal, spațiu fiscal-bugetar pentru investiții. Dar execuția bugetară este cu mult în urmă în privința cheltuielilor de capital și a proiectelor susținute din fonduri europene. În ultimii ani, România a reușit să recupereze unele decalaje și să obțină stabilitatea macroeconomică necesară unor proiecte importante pe termen mediu și lung. Însă progresul și prosperitatea nu sunt garantate. Viitorul depinde de capacitatea noastră de a promova și consolida instituțiile, valorile și beneficiile economiei de piață.
Doamnelor și domnilor,
Performanțele firmelor, performanțele dumneavoastră, depind nemijlocit de calitatea regulilor în care vă desfășurați activitatea. Este esențial să înțelegem necesitatea de a îmbunătăți calitatea instituțională a mediului de afaceri. Transparența, predictibilitatea și stabilitatea sunt premise importante pentru stimularea investițiilor și a antreprenoriatului, așa cum și dumneavoastră ați evidențiat în raportul pe care astăzi îl lansați. Guvernul nu mai trebuie să schimbe regulile, în mod imprevizibil, chiar «în timpul jocului». Cazuri precum «taxa pe stâlp», sau chiar exemplul foarte recent al impozitării bacșișului, denotă lipsă de viziune și pripeală, ceea ce creează imprevizibilitate. Exact opusul a ce se așteaptă în mediul de afaceri. Autoritățile publice sunt primele care trebuie să demonstreze profesionalism și responsabilitate în relația cu mediul de afaceri. Suntem conștienți că România are de rezolvat numeroase carențe instituționale. Mă refer aici la plata impozitelor, la evaziunea sistemică, la povara fiscală ridicată asupra muncii, dar mai ales la fenomenul corupției, care subminează subtil dar sigur dezvoltarea economică.
Dincolo de aceste considerente, abordarea că orice contribuabil trebuie tratat ca potențial evazionist, pe care am constatat-o uneori, mi se pare de-a dreptul păguboasă. Să nu se înțeleagă greșit, eu susțin pe deplin combaterea evaziunii fiscale, însă măsurile luate în acest sens trebuie cât mai bine adaptate realității economice și cadrului în care se desfășoară. Mai mult decât atât, să nu uităm că evaziunea fiscală nu este doar problema firmelor ci, într-o anumită măsură, aceasta reflectă și problemele administrative și structurale ale statului.
În această perioadă, noul Cod Fiscal este în dezbatere parlamentară. În această privință, consider că nu trebuie să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci și maniera și sustenabilitatea prin care se face relaxarea fiscală de care economia are nevoie. De aceea, trebuie să analizăm Codul Fiscal cu atenție și responsabilitate, tocmai pentru a nu pune în pericol stabilitatea macroeconomică și beneficiile acesteia.
Doamnelor și domnilor,
Reconstruirea încrederii se bazează și pe crearea unui cadru în care să poată fi valorificate oportunitățile de care dispun anumite sectoare, cum ar fi agricultura sau sectorul energetic. Dezvoltarea agriculturii necesită însă industrializare și capitalizare. Creșterea investițiilor în infrastructura agricolă și adoptarea de măsuri care să încurajeze activitatea micilor fermieri sunt elemente esențiale, așa cum se arată și în cadrul Cărții Albe elaborate de dumneavoastră. Nu este însă suficient să știm că avem un potenţial agricol imens, ci trebuie să valorificăm în mod real acest avantaj, nu doar conjunctural, ci ca o sursă constantă de creștere economică.
Energia trebuie să devină un vector constant al competitivității noastre economice. România are nevoie de o strategie energetică articulată. Apoi, prin investiții susținute și printr-un mediu competitiv, România are potențialul de a deveni un actor regional important.
În foarte multe domenii, mediul de afaceri invocă nevoia de capital investițional. Însă nu neapărat banii sunt problema, ci mai degrabă calitatea politicilor prin care urmărim atragerea lor, fie că ne referim la investițiile străine, fie la atragerea de fonduri europene. La acest din urmă capitol România, din păcate, are numeroase carențe administrative, care țin rata de absorbție a fondurilor europene, în prezent, la doar 54%. Aceasta este, firește, sursă majoră de nonperformanță, ca să nu spun chiar contraperformanță.
Dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, în general, constituie altă direcție strategică. O piață de capital mai dinamică ne va ajuta să mobilizăm resurse investiționale pentru susținerea întreprinzătorilor autohtoni și să asigurăm accesul eficient și facil al investitorilor străini la piața locală. IMM-urile, firmele mici și startup-urile necesită o atenție aparte. Micii întreprinzători au nevoie de un sistem financiar ușor accesibil, stabil, și care să le ofere diverse alternative de finanțare. Este important să creăm un cadru care să vină în sprijinul dezvoltării lor.
Doamnelor și domnilor,
Spuneam, la începutul intervenției mele, că încrederea este esențială în relația dintre stat și cetățean. Ea reprezintă baza acestei relații. Însă, pentru a începe să construim, avem nevoie de un stat care să fie în slujba cetățeanului, nu deasupra sau împotriva lui. Avem nevoie de un stat care să reprezinte punctul de sprijin al mediului de afaceri și nu invers. Multe dintre companiile pe care le reprezentați constituie povești de succes, exemple care demonstrează că perseverența, eficiența și ambiția pot produce valoare. Vă felicit, așadar, pentru performanțele de până acum! Îmi exprim, totodată, speranța că viitorul va fi unul și mai prosper! Vă mulțumesc!”
.
You may like
-
Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”
-
Crearea unui front unit în fața Rusiei și situația economiei globale, pe agenda președintelui american Joe Biden la summitul G7
-
Charles Michel anunță că UE va coordona îndeaproape arhitectura financiară europeană: Inflația este o preocupare majoră pentru noi
-
CE va emite obligațiuni UE în valoare de 50 mld. de euro în a doua jumătate a anului pentru a finanța în continuare redresarea post-pandemie
-
România și Emiratele Arabe Unite au semnat acorduri privind cooperarea în domeniul apărării, al managementului portuar și al infrastructurii
-
Comisia Europeană: Valoarea adăugată a IMM-urilor din România a crescut cu 13,3% în 2021, însă performanțele privind sustenabilitatea mediului au fost mult sub media UE
BUSINESS
Premierul Nicolae Ciucă, mesaj pentru comunitatea de business: România este o țară sigură, angrenată într-un proces de dezvoltare economică
Published
3 months agoon
March 29, 2022By
Diana Zaim
Premierul Nicolae Ciucă, prezent la Conferința ”Romania Business & Investment Roundtable”, a transmis un semnal de încredere comunității de business și i-a asigurat pe investitori că „România este o țară sigură, ferm atașată valorilor democratice și angrenată într-un proces de consolidare și dezvoltare economică.”
„Stabilitatea economică și susținerea mediului de afaceri, coeziunea socială, consolidarea relațiilor cu statele și organizațiile internaționale care gândesc în termenii democrației și economiei de piață fac parte din viziunea Guvernului României. Modelul nostru economic, bazat pe reziliență, coeziune și solidaritate, precum și determinarea de a rămâne în prima linie a procesului de transformare pe care îl implică noul proiect european, mențin România drept destinație favorabilă de afaceri. Înainte de a încheia și a mulțumi încă o dată organizatorilor, doresc să fac mențiunea că în tot ceea ce reprezintă obiectivul Guvernului nostru avem ca prioritate crearea unui mediu de afaceri, așa cum spuneam, sigur și, de asemenea, identificarea de soluții pentru ceea ce înseamnă punerea în valoare a cetățeanului – pentru că, în conformitate cu Programul de Guvernare, în centrul acestuia se află cetățeanul; de asemenea, este partea prin care dorim foarte mult să sprijinim menținerea locurilor de muncă și, în general, tot ceea ce înseamnă o creștere economică sustenabilă”, a transmis prim-ministrul în discursul său.
De asemenea, Nicolae Ciucă a subliniat că România în calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, „se bucură de toate garanțiile de securitate și de întreaga solidaritate aliată. Cea mai puternică Alianță politică și militară este acum în România și acționează unit pentru întărirea Flancului Estic.”
„Redresarea și reziliența la nivel economic, coeziunea și solidaritatea în plan social, coordonarea și fermitatea acțiunilor guvernamentale vor reprezenta pilonii proiectului nostru comun și izvorul unui mesaj de încredere pe care doresc să-l transmit astăzi, la București, investitorilor care doresc să vină și să-și extindă afacerile în România. Guvernul României acționează în baza unui plan de măsuri bine articulat, elaborat la scurt timp după izbucnirea agresiunii militare și adaptat permanent la evoluțiile europene și internaționale”, a mai adăugat acesta.
BUSINESS
Klaus Iohannis: Bugetul pentru 2022, esențial pentru o concepţie financiară sănătoasă gândită în jurul absorbţiei fondurilor europene și a sumelor din PNRR
Published
7 months agoon
November 18, 2021
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, un mesaj în cadrul evenimentului “Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte” în care subliniază că perioada încercărilor pentru economie nu s-a încheiat, iar noul Guvern va avea şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei. El a pledat astfel pentru ca bugetul pentru 2022 să fie un instrument esenţial pentru implementarea unei concepţii financiare sănătoase gândite în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene și a sumelor alocate prin PNRR.
“Ştim cu toţii că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei noastre. În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc şi de atragerea de noi investiţii, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanţe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi firmele mari să evolueze cu ambiţie şi viziune pentru economia viitorului”, a spus şeful statului în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în cadrul evenimentului organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Preşedintele Iohannis a susținut că economia “merge înainte şi România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiţii, prin inovare şi digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar şi printr-o relaţie onestă între stat şi mediul de afaceri”.
Potrivit şefului statului, companiile incluse în Topul Naţional sunt exemple de urmat în ceea ce priveşte performanţa, dar şi rezilienţa.
El a arătat că, în 2020, scăderea economiei româneşti a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.
Acesta a adăugat că că creşterea investiţiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creşterea bazată pe investiţii, însă, în această privinţă şi la acest moment, investiţiile publice din bani naţionali şi absorbţia fondurilor europene încă sunt tributare în execuţie, în raport cu estimările programate în buget.
“În ceea ce priveşte dinamica PIB, creşterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecţiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creşterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluţii de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei. De exemplu, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut. Totodată, pe fondul creşterii preţurilor la materii prime şi energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanţ, iar rata inflaţiei, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare. De altfel, inflaţia pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilităţii financiare la nivel global”, a susținut el.
Şeful statului a precizat că, în acest context, că România are nevoie de o analiză mai aprofundată a acestor evoluţii şi de măsuri concrete, pragmatice şi sustenabile, pentru consolidarea creşterii economice şi pentru susţinerea nivelului de trai al cetăţenilor.
“Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme şi politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcţie corectă, un parcurs clar şi mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgenţele prezentului, avem mize esenţiale pe termen mediu şi lung”, a spus Iohannis.
Preşedintele Iohannis a subliniat că provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar şi datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluţiilor economice viitoare.
“Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană. În perioada următoare, 13% din suma nerambursabilă alocată României prin PNRR va intra în ţară ca prefinanţare. Este semnul că trebuie să pregătim cu maximă seriozitate implementarea proiectelor asumate”, a declarat Iohannis.
El susţine că România are de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual.
“România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaţionale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorităţi şi despre programare. Discuţiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia şi societatea românească au nevoie de rezultate concrete şi la momentul oportun. O infrastructură de transport care să genereze dezvoltare pe orizontală, securitate şi independenţă energetică, competenţele viitorului şi inovarea tehnologică în procesele de producţie sunt obiective clare, deja asumate. În anii următori, avem de înfruntat provocarea-cheie a capacităţii de implementare, atât a proiectelor de investiţii, cât şi a reformelor necesare”, conchide el.
BUSINESS
BNR: Investițiile străine directe au crescut cu 196% față de anul trecut și cu 1,26 miliarde de euro în ultimele două luni, ajungând la 4,39 miliarde
Published
9 months agoon
October 14, 2021
Investiţiile străine directe au ajuns la 4,394 miliarde de euro în primele opt luni, comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 196,69%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, informează Agerpres.
“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,394 miliarde de euro (comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada ianuarie – august 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,803 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 591 milioane euro”, se spune în comunicat.
Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele opt luni din 2021, cu 44,8%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.612 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele 3.612 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 28,241 milioane de dolari, de peste două ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-august 2020, de 13,032 milioane de dolari.
În august au fost înmatriculate 508 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (24,8% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (24,41%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (14,57%).
La finele lunii august 2021, în România existau 234.588 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,144 miliarde de dolari.
Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.241 (capital subscris de 3,909 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,687 miliarde de dolari, în 5.623 de firme, conchide sursa citată
În comparație cu datele precedente furnizate de BNR, investiţiile străine directe au crescut cu aproximativ 1,26 miliarde de euro în următoarele două luni față de cifrele prezentate în luna iunie. Investiţiile străine directe în România ajunseseră la 3,138 miliarde de euro în primele şase luni, comparativ cu 996 milioane euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 215%.
Anul trecut, pentru prima dată, Banca Naţională a României împreună cu Institutul Naţional de Statistică au publicat în raportul anual asupra investiţiilor străine directe în România, clasamentul ţărilor investitoare în România în funcţie de rezidenţa ultimă a investitorilor străini.
Potrivit datelor citate de Ziarul Financiar, Germania este principalul investitor străin direct în România, cu 13,1 miliarde de euro, având o pondere de 14,9% din ISD, urmată de Austria (10 miliarde, 11,4% pondere), Franța (8,2 miliarde, 9,4% pondere), Italia (7,4 miliarde, 8,5% pondere), SUA (5,8 miliarde, 6,6% pondere), Olanda (5,5 miliarde, 6,2% pondere) și Marea Britanie (3,8 miliarde, 4,4% pondere).

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE


Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA5 days ago
Volodimir Zelenski și Maia Sandu și-au promis “asistență reciprocă pe calea Ucrainei și R. Moldova către UE”
-
PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago
“Acordați fără întârziere statutul de candidat la UE Ucrainei și Moldovei”, cere Parlamentul European într-o rezoluție adoptată cu majoritate covârșitoare în ajunul summitului UE
-
CONSILIUL EUROPEAN6 days ago
Șeful Consiliului European îi invită pe Macron, Scholz, Draghi, Iohannis și ceilalți lideri UE să “acorde statut de candidat Ucrainei și R. Moldova”
-
CONSILIUL EUROPEAN4 days ago
Klaus Iohannis anunță decizia istorică a Consiliului European: România și celelalte țări UE au acordat R. Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la aderare
-
REPUBLICA MOLDOVA4 days ago
Majestatea Sa Margareta: Sprijinirea R. Moldova în idealul de a adera la UE, o datorie istorică și morală pentru Coroana Română