Connect with us

U.E.

Klaus Iohannis: UE nu are o politică externă unică, ci 27 de politici externe, uneori chiar mai multe. De aceea, greutatea noastră externă este sub puterea economică europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Strasbourg

Uniunea Europeană nu are o politică externă unică, ci 27 de politici externe și poate chiar mai multe, a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, în plenul Parlamentului European.

Șeful statului a susținut un discurs de la pupitrul casei democrației europene, așa cum este considerat Parlamentul European, urmat de o dezbatere cu eurodeputații, evenimentul având loc la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. Klaus Iohannis a evocat “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, liderul de la Cotroceni lansând o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

Referindu-se la ultimele două întrebări, Iohannis a recunoscut că este evidentă necesitatea unei eficientizării a capacității de luare a deciziilor, abordând o temă delicată: aceea a deschiderii negocierilor pentru un nou tratat de funcționare a UE, context în care a evocat și chestiunea politicii externe a UE, domeniu subsumat principiului votului în unanimitate.

El a indicat că măsuri precum cele discutate în legătură cu votul cu majoritate calificată în domenii specifice ale politicii externe și de securitate pot fi luate fără redeschiderea tratatelor.

Vorbind despre imaginea externă a Uniunii Europene, șeful statului i-a întrebat retoric pe eurodeputați: “Nu avem o politică externă unică, nu-i așa? Este ciudat, nu e așa?

“Avem atâtea politici externe câte state membre”, a spus Iohannis, adăugând “și poate chiar mai multe, aveți dreptate” după ce astfel de voci s-au auzit în sală.

Și poate acesta este motivul pentru care greutatea politicii noastre externe este cu mult, mult mai mică decât greutatea noastră economică, ceea ce nu este bine pentru noi, pentru că politica economică și politica externă trebuie să meargă mână în mână“, a subliniat el.

Președintele Klaus Iohannis a susținut miercuri, 7 februarie 2024, un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene.

România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”.

Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”.

Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el.

Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație.

Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare.

Apoi, în cadrul dezbaterilor cu eurodeputații, președintele a făcut un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa.

În contextul protestelor de la nivel european ale fermierilor, Klaus Iohannis a avertizat că Pactul Verde European va fi “un eșec” dacă nu duce la creștere economică și nu implică pe toată lumea, în timp ce a subliniat că România susține lupta împotriva schimbărilor climatice.

El s-a pronunțat și pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat. “Nu este acceptabil ca un membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții”, a spus președintele, într-o referire indirectă la Ungaria și premierul acestei țări, Viktor Orban, care au blocat, pentru o perioadă, sprijinul financiar al UE pentru Ucraina.

Citiți și Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.

“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.

“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.

El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.

“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Rareș Bogdan

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

La doi ani de la invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE din Parlamentul European, îndeamnă la unitate în fața încercărilor de dezbinare ale Moscovei, care ar putea avea consecințe grave în special asupra țărilor din vecinătatea Ucrainei.

„Nu putem spune ca am obosit. Oboseala și indiferența ne vor costa liniștea noastră și a copiilor români. Acum 2 ani, copilașii ucraineni au fost luați de mânuță, urcați în spate alături de pisică și mașinuța preferată, păpușa și ursuleții de pluș și nevoiți să plece din leagănul lor pentru patrii de împrumut. Câtă deznădejde, câtă suferință și câte lacrimi au curs pentru tații lor uciși la datorie noi nu putem decât să bănuim. 7 milioane de ucraineni au trecut deja prin România. Poporul nostru, românii, nu ezită să sară în ajutor, căci cunoaștem prea bine propriile suferințe”, afirmă eurodeputatul liberal, într-un mesaj pe Instagram.

Acesta avertizează că încercările poporului ucrainean vor continua în lipsa unor semnale de încheiere a conflictului, care ar putea  angrena și alte națiuni vecine Ucrainei dacă Europa nu-și menține unitatea și solidaritatea față de țara aflată sub asediu.

„Și nu s-a terminat. După 2 ani de la atacarea furibundă a Ucrainei, nimeni nu poate spune cât va mai dura cea mai mare invazie de după al doilea Război Mondial. Știm însă cu toții un lucru: orice slăbiciune, orice șovăială în a ajuta Ucraina să câștige războiul ne poate costa foarte mult. Poate chiar totul! Dacă Ucraina cade, urmează Moldova. Imaginați-vă o graniță cu Putin, nave rusești la Sulina etc. În nemernicia asta, Kremlinul nu poate fi crezut nicio secundă că are intenții bune! Dacă Ucraina cade, să ne ferească Dumnezeu! Orice ezitare este interpretată de agresor drept dezbinare. Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Știți de ce? Am multe argumente, dar gândiți-vă doar la unul: mii de copii ucraineni au fost răpiți pentru a fi transformați în soldați ai lui Putin. Imaginați-vă că sunt ai noștri…Dacă Ucraina cade, Moldova este în pericol mortal, iar România si Polonia, plus Țările Baltice vor fi sub o uriașă presiune”, explică Rareș Bogdan.

De aceea, el face apel la vigilență din partea liderilor politici: „Nu ignorați nimic, 650 km este lungimea totală a graniței cu Ucraina! Nu trăim doar în Andaluzia, Algarve , Glasgow sau in Brighton, trăim la Tulcea, Galați, Brăila, Botoșani, Suceava, Satu Mare, Maramureș, Iași, Bistrița Năsaud, Vaslui sau Constanța”, subliniază Rareș Bogdan.

Continue Reading

NATO

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

Published

on

© Federal Government/Bergmann

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut Germaniei și Europei să facă un efort mai mare în ceea ce privește apărarea și pregătirea pentru un atac din exterior, într-o declarație pentru a marca doi ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Descurajare, pregătire pentru apărare – ştiu că acestea sunt cuvinte neobişnuite venite din partea unui cancelar german. Cuvinte pe care noi, în Germania, nu le-am mai folosit de atât de mult timp, încât aproape că au fost uitate”, a afirmat Olaf Scholz într-un podcast. Dar aceste cuvinte reprezintă o sarcină foarte importantă: împreună cu aliaţii noştri, trebuie să fim atât de puternici încât nimeni să nu îndrăznească să ne atace”, a adăugat el, amintind că „Rusia nu atacă doar Ucraina, ci distruge și pacea în Europa”. 

„Iar noi, Germania și Europa, facem mai mult – și trebuie să facem și mai mult – pentru a ne putea apăra în mod eficient”, a îndemnat acesta, subliniind că Ucraina va fi sprijinită în autoapărarea sa „atât timp cât va fi necesar”.

De asemenea, NATO este cea mai bună garanție de apărare „de ambele părți ale Atlanticului”, a susținut cancelarul german.

Scholz a indicat creșterea investițiilor în armata germană ca fiind un semn că aceasta își îndeplinește angajamentele față de NATO.

În acest an, Germania investește 2% din producția sa economică totală în armată, pentru prima dată în ultimele decenii, a declarat Scholz, făcând aluzie la un obiectiv de lungă durată al NATO.

„Și acest lucru va rămâne valabil și în următorii ani și decenii”, a promis liderul de la Berlin.

Citiți și În premieră după 1992, Germania alocă 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO. Olaf Scholz: Vom avea cel mai mare buget militar din Europa

Producția „constantă” de muniție – care în prezent este un subiect de mare dezbatere în Europa – este un element-cheie al apărării, a spus cancelarul german, iar țările europene ar trebui să își centralizeze comenzile.

La rândul său,într-o scrisoare transmisă miercuri miniștrilor de externe din statele membre ale UE, șeful politicii externe a blocului, Josep Borrell, i-a îndemnat să facă mai mult pentru a trimite muniție în Ucraina, în timp ce forțele Kievului, care sunt depășite numeric, se străduiesc să țină piept Rusiei. El a mai transmis că este pregătit să convoace o reuniune pe această temă.

Sprijinul viitor din partea celuilalt mare susținător al Kievului, în afară de UE, Statele Unite, este sub semnul întrebării, deoarece un pachet de 60 miliarde de dolari este blocat în Congres.

Apelul lui Borrell a fost făcut în paralel cu eforturile UE de a ajunge la un acord pentru a suplimenta cu 5 miliarde de euro Instrumentul European pentru Pace, un fond separat de bugetul european, folosit pentru a rambursa statele membre pentru armele trimise în Ucraina.

Creșterea finanțării a fost blocată de Germania, care dorea ca sprijinul său bilateral acordat Kievului să fie compensat cu noile contribuții la fondul UE.

Totuși, începând de anul trecut, UE a pus în aplicare un mecanism în cadrul căruia au fost elaborate 60 de contracte-cadru pentru a plasa comenzi pentru muniții de artilerie către industrie, iar aceste contracte sunt, de asemenea, finanțate în cadrul Instrumentului European pentru Pace.

De asemenea, acest sistem-cadru de achiziție ar permite statelor membre să comande muniție de artilerie din afara Uniunii dacă găsesc o oferta mai bună și cu livrare mai rapidă. 

La începutul săptămânii, în marja Consilului Afaceri Externe, șeful diplomației europene a subliniat că industria așteaptă comenzi.

„Nu-mi spuneți că industria europeană nu are capacitatea necesară. Ba da, o are. Cel puțin așa ni se spune. Ceea ce așteaptă sunt comenzi concrete, unele au fost aprobate, altele nu au fost încă aprobate. Unele țări fac un efort mai mare decât altele, dar nu depinde de mine acum să spun cine și cum o fac”.

 

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul italian Giorgia Meloni, premierul canadian Justin Trudeau și premierul belgian și actualul președinte al Consiliului UE, Alexander de Croo, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au sosit la Kiev cu același tren pe 24 februarie, pentru a comemora împlinirea a doi ani de la declanșarea invaziei Rusiei asupra Ucrainei, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Meloni va prezida videoconferința G7 în numele președinției italiene a grupului de la Kiev, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. De asemenea, ea va semna un acord bilateral de securitate cu președintele ucrainean.

G7 a decis în iulie 2023 să semneze contracte bilaterale de securitate cu Ucraina. După Londra, în ianuarie, Kievul a semnat acest tip de acord cu Germania şi Franţa, iar alte 25 de state s-au alăturat acestei iniţiative, cum ar fi Polonia sau Olanda.

„Italia, Europa și Occidentul trebuie să continue să fie alături de Kiev, deoarece apărarea Ucrainei nu înseamnă să fii un susținător al războiului, ci dimpotrivă”, a declarat premierul italian. „Înseamnă să prevenim războiul, să ne protejăm interesele naționale și să împiedicăm prăbușirea finală a sistemului internațional bazat pe reguli. Nimeni – mai ales noi, europenii – nu beneficiază de pe urma unei lumi guvernate de haos în locul statului de drept”, a adăugat aceasta.

Vizita lui von der Leyen și a prim-miniștrilor Italiei, Canadei și Belgiei – Giorgia Meloni, Justin Trudeau și Alexander De Croo reprezintă o demonstrație de susținere, în timp ce Ucraina suferă de o lipsă de provizii militare care o afectează pe câmpul de luptă, iar Moscova își mărește câștigurile teritoriale.

„Mai mult ca niciodată, suntem ferm alături de Ucraina. Din punct de vedere financiar, economic, militar, moral. Până când țara va fi în sfârșit liberă”, a scris Von der Leyen, care a venit împreună cu ceilalți într-un tren de noapte din Polonia vecină, pe platforma de socializare X.

Totodată, șefa Executivului european a înmânat sâmbătă 50 de autoturisme furnizate de UE Poliției Naționale a Ucrainei (NPU) și Procuraturii Generale (OPG) din Ucraina. Autoturismele vor fi utilizate pentru a sprijini investigarea și urmărirea penală a crimelor de război în teritoriile eliberate de ocupație și în zonele adiacente.

Liderii au vizitat aeroportul Hostomel, locul unei bătălii feroce la începutul invaziei, când Rusia a încercat să aducă parașutiști pentru a cuceri capitala Kiev, aflată la câțiva kilometri distanță, relatează The Guardian.

© European Union, 2024/ Source: EC – Audiovisual Service

„Ne aflăm astăzi aici pentru a le mulțumi acestor bărbați și femei care pe 24 februarie, acum doi ani, nu au fugit și, în schimb, au luptat”, a declarat Giorgia Meloni. „Acest loc este un simbol al eșecurilor Moscovei, un simbol al mândriei ucrainene”.

La rândul său, premierul canadian Justin Trudeau a afirmat că „Putin nu poate câștiga”.

„Putin era sigur că poate cuceri cu ușurință obiective strategice precum acest aeroport. Forțele rusești au încercat să distrugă rapid aeroportul Hostomel – și, odată cu el, Kievul”, a declarat Trudeau. „Ei bine, ne aflăm astăzi aici pentru că s-a înșelat, a adăugat acesta în discursul său. „Ucraina va cunoaște victoria, la fel cum s-a întâmplat pe acest teren în urmă cu doi ani.”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îmbrățișat pe liderii occidentali și a ținut un discurs televizat pe fundalul avioanelor distruse.

„În urmă cu doi ani, am întâmpinat trupele inamice aici cu tiruri de arme, iar doi ani mai târziu, ne întâlnim aici cu prietenii noștri, cu partenerii noștri”, a spus el.

„Orice persoană normală vrea ca războiul să se încheie. Dar niciunul dintre noi nu va permite ca Ucraina noastră să dispară”, a adăugat liderul de la Kiev. „Cuvântul -independent- va sta întotdeauna alături de cuvântul -Ucraina- în istoria viitoare”, a mai subliniat Zelenski.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Rareș Bogdan4 hours ago

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

NATO6 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Von der Leyen predă 50 de autoturisme finanțate de UE forțelor de securitate ucrainene pentru a spori stabilitatea și a consolida investigațiile privind crimele de război în teritoriile eliberate de ocupație

ROMÂNIA8 hours ago

Doi ani de război în Ucraina| Nicolae Ciucă: România și întreaga lume liberă sprijină o națiune care luptă pentru viață, pentru libertate și pentru valorile democratice

ROMÂNIA8 hours ago

Palatul Victoria, iluminat la 24 februarie în culorile drapelului ucrainean: „Guvernul României va lucra mai departe aplicat pentru a intensifica sprijinul concret și multidimensional pentru Ucraina”

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Dan Motreanu9 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu obține sprijinirea unor propuneri importante pentru România în cadrul raportului privind crearea platformei Tehnologii Strategice pentru Europa

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Olanda încheie un acord de securitate pe zece ani cu Ucraina pentru a-i consolida apărarea și integrarea în UE și NATO

SUA20 hours ago

UE și SUA își vor alinia strategia de reducere a riscurilor în relație cu China prin investiții în reziliența lor și reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 day ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA3 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA5 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA1 week ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

Trending