Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis va participa la deschiderea Sezonului România-Franța în țara noastră, un proiect politico-cultural comun, pe care șeful statului îl consideră ,,cel mai potrivit catalizator pentru a contribui la o Europă mai bună”

Published

on

@sezonulromaniafranta.ro

Președintele Klaus Iohannis, va participa joi, 18 aprilie, la deschiderea Sezonului România-Franța în țara noastră, eveniment organizat la Muzeul Național de Artă, potrivit agendei prezidențiale. Sezonul România-Franța 2019 a fost deschis la Paris la 28 noiembrie 2018 și se va încheia la 14 iulie 2019.

Sezonul România-Franța este un proiect politico-cultural comun la cel mai înalt nivel, a cărui desfășurare coincide cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial.

Scopul proiectului vizează: actualizarea imaginii și percepției celor două popoare unul față de celălalt; întărirea legăturilor economice, științifice, culturale si de societate care unesc cele două țări; demonstrarea dinamismului și a imaginației creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări; reafirmarea atașamentului celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării. 

Iată fragmente din declarația președintelui României cu referire la acest proiect comun, pe care îl consideră ,,cel mai potrivit catalizator pentru a contribui la o Europă mai bună”: 

,,România și Franța au atât de multe de celebrat și împărtășit! Ne leagă nu numai latinitatea comună, dar și un veac de cooperare strânsă și un parteneriat strategic început acum un deceniu. Se vorbește adesea despre „acei români care au făcut Franța și acei francezi care au făcut România”. Ei au scris istoria comună a unui circuit de idei și valori, care a creat o legătură indisolubilă între Est și Vest.”

Sezonul se adresează tuturor generațiilor, dar îi privilegiază pe tineri, pentru că ei au responsabilitatea și interesul continuității acestui creuzet de valori și idei. Dincolo de evenimentele sale, Sezonul este o ofertantă invitație la dialog. 

O comunitate puternică, formată din câteva sute de mii de români, trăieşte şi creează în Franța de astăzi. Printre ei și câteva mii de studenți, reprezentanți ai celei mai dinamice părți a societății românești actuale. De cealaltă parte, avem un număr în creștere de studenți francezi în orașele universitare românești. Totodată, sunt din ce în ce mai numeroase investițiile franceze majore în România, iar întreprinzătorii mici și mijlocii din ambele țări găsesc tot mai des în România un spațiu de a dezvolta împreună afaceri. Sunt, fără îndoială, dovezi ale unei relații complexe, pe care Sezonul nu face decât să o confirme.

Mai mult, prin dimensiunea sa politică, transmite mesajul unei asumări comune a unei Europe a viitorului, care să rămână un spațiu de solidaritate, sub semnul dreptului democratic și al garantării libertăților fundamentale.

Apartenența României și Franței la NATO și UE reprezintă o garanție că societățile noastre împărtășesc aceleași valori care stau, inevitabil, și la baza colaborării bilaterale. Sunt convins că Sezonul, dublat de un calendar politic pe măsura caracterului strategic al relațiilor noastre, servește celor două state drept forum pentru idei și cooperare”, transmite șeful statului, pe pagina oficială a proiectului. 

La deschiderea proiectului, care a avut loc în noiembrie, la Centrul ,,Georges Pompidou” din Paris, preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, a subliniat, la rândul lui, caracterul simbolic al Sezonului cultural România – Franţa și caracterul în premieră al acestuia în ceea ce privește colaborarea cu un stat membru al Uniunii Europene.

,,Este primul sezon pe care Franţa îl organizează cu o ţară din UE. Asta corespunde convingerii mele profunde că între europeni câteodată nu ne frecventăm destul, nu ne cunoaştem destul, credem adesea că Europa este doar Bruxellesul. Este Bruxellesul, dar şi imaginarul nostru reciproc şi relaţiile noastre bilaterale. Este pentru mine un simbol important la mai bine de un an după vizita pe care v-am făcut-o în România ca, împreună, să putem avea această iniţiativă. Cultura este un liant profund al Europei”, declara preşedintele Franţei.

El a precizat că Sezonul cultural va ilustra similaritățile dintre cele două state, fiind și o oportunitate pentru a consolida legăturile istorice.

,,Avem o mare şansă şi anume că nu suntem exact la fel. Cultura poate să ne permită să ne redescoperim, acolo unde nu am evocat în ultimii ani decât subiecte despre diferenţe considerate handicapuri. Europa este multiplă şi o şansă”, adăuga Macron acum câteva luni.

Organizarea Sezonului România-Franța a fost convenită în cadrul întâlnirii care a avut loc la Paris, în data de 10 februarie 2015, între președinții celor două state, Klaus Iohannis și Francois Hollande.

De altfel, sezonul România-Franța este cuprins în Foaia de parcurs a Parteneriatului Strategic bilateral, urmând a se desfășura peste 400 de proiecte atât în Franța, în perioada 28 noiembrie 2018 – 17 aprilie 2019, cât și în România, în intervalul 18 aprilie – 14 iulie 2019.

Sezonul cultural va propune publicului manifestări culturale, dar şi evenimente din domeniul educaţiei şi inovării, economiei şi antreprenoriatului, gastronomiei, turismului şi sportului, precum şi cooperării între colectivităţile locale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Renault renunță la mii de angajați în toată lumea și suspendă dezvoltarea în România și Maroc

Published

on

© Renault/ Facebook

Renault anunță un plan pentru reducerea costurilor fixe cu peste 2 miliarde de euro pe parcursul a trei ani. Printre măsurile anunțate de companie se află suspendarea proiectelor în România și Maroc și ajustarea a 4.600 de posturi în Franța a peste 10.000 de alte posturi în restul lumii, unde Grupul este prezent, informează Digi24.

Planul de transformare are ca scop realizarea unor economii de peste 2 miliarde de euro, pe parcursul a trei ani și punerea bazelor unui nou model de competitivitate, a anunțat Groupe Renault într-un comunicat de presă.

”Acest proiect de plan va consolida capacitatea de adaptare a Grupului, prin concentrarea pe generarea de flux de numerar, păstrând în același timp clientul în centrul priorităților sale. Se bazează pe o abordare mai eficientă a activităților operaționale și pe gestionarea riguroasă a resurselor. Dincolo de acest aspect, proiectul de plan urmărește să pună bazele dezvoltării pe termen lung a Groupe Renault. În Franța, Grupul va fi organizat în jurul unor zone comerciale strategice, de viitor: vehicule electrice, LCV, economie circulară și inovație cu valoare adăugată ridicată. Aceste centre regionale majore de excelență, situate în Franța, urmează să se afle în centrul revenirii Grupului. La Flins și Guyancourt, Grupul își va reorganiza activitățile”, anunță Renault.

Dificultățile cu care se confruntă Grupul, criza majoră prin care trece industria auto și urgența tranziției ecologice determină compania să accelereze această transformare.

Ajustarea forței de muncă

Una dintre măsurile care afectează angajații privește ajustările forței de muncă, Grupul renault anunțând că se angajează să se asigure că acestea se desfășoară printr-un dialog cu partenerii sociali și cu autoritățile locale.

”Acest proiect de ajustare a forței de muncă urmează să se bazeze pe măsuri de recalificare, mobilitate internă și plecări voluntare. Acesta se va întinde pe parcursul a trei ani și va viza aproape 4.600 de posturi în Franța, la care se adaugă reducerea cu peste 10.000 de alte posturi în restul lumii, unde Grupul este prezent”, se arată în comunicat.

Compania susține că aceste modificări urmăresc dezvoltarea pe termen lung.

Se suspendă proiectele de dezvoltare planificate în România și Maroc

Proiectul include îmbunătățirea eficienței și reducerea costurilor de inginerie, profitând de activele consolidate ale Alianței, optimizarea producției, cu economii de aproximativ 650 de milioane de euro. În această privință se urmărește accelerarea transformării uzinelor prin generalizarea instrumentelor specifice Industriei 4.0, îmbunătățirea procesului în noile proiecte de inginerie: accelerarea digitalizării și ”design to process” (”de la concepție la proces”), ajustarea numărului de angajați din producție, suspendarea proiectelor de creștere capacitară planificate în Maroc și România, studiu pentru adaptarea capacităților de producție ale Grupului în Rusia, studiu pentru raționalizarea activităților de fabricație a cutiilor de viteze în lume.

În Franța, patru ipoteze de lucru pentru optimizarea producției vor face obiectul unei consultări aprofundate cu toate părțile interesate, în special cu partenerii sociali și cu autoritățile locale. Astfel, Renault lansează un proces de consultare la uzinele din Douai și Maubeuge pentru a studia crearea unui centru optimizat de excelență pentru vehicule electrice și vehicule comerciale ușoare în nordul Franței.

Planul mai urmărește eficiența sporită a funcțiilor suport și reorientarea activităților pentru o mai bună alocare a resurselor. Această reorientare asupra activității de bază a Grupului printr-o modificare în domeniul său de activitate va fi în special axată pe o parte din rețeaua de distribuție RRG integrată în Europa și pe transferul pachetului de acțiuni deținut de Groupe Renault la Dongfeng Renault Automotive Company Ltd (DRAC) din China către Dongfeng Motor Corporation și încetarea activităților cu vehicule termice, sub marca Renault, pe piața chineză.

Aceste planuri vor fi prezentate organismelor reprezentative ale angajaților în conformitate cu reglementările aplicabile.

Costul estimat al implementării acestui plan este de 1,2 miliarde euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Guvernul lansează programul Innotech Student: Granturi cu finanțare UE de până la 100.000 de euro pentru studenții care vor să devină antreprenori

Published

on

Noul program Innotech Student oferă posibilitatea studenţilor să beneficieze de granturi în valoare de până la 100.000 de euro pentru proiecte de antreprenoriat, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“Sper ca, la sfârşitul acestui apel de proiecte, cele 5.000 de locuri de muncă şi peste 900 de start-up-uri să prindă viaţă. Este un program ambiţios. Vestea bună este că putem să avem o posibilă contractare de până la 150 de milioane de euro, în funcţie de succesul pe care îi va avea acest program. De asemenea, cealaltă măsură, tot pentru tineri şi studenţi cu vârste între 16 şi 29 de ani, să fie beneficiarii măsurilor compensatorii în ceea ce priveşte încadrarea în câmpul muncii. Practic, apelul de proiecte presupune ca, pentru acele afaceri pe care le vom selecta, să putem acorda granturi între 40.000 de euro, până la 100.000 de euro”, a afirmat oficialul MFE, citat de Agerpres.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a susţinut, vineri, o conferinţă de presă la sediul Guvernului, alături de vice-premierul Raluca Turcan, pentru lansarea apelului de proiecte Innotech Student.

Proiectul prevede finanţarea schemelor antreprenoriale ale studenţilor români din domenii inovatoare care aduc o valoare adăugată reală. Programul îşi propune să încurajeze studenţii să îşi pună în practică viziunea, dar şi spiritul antreprenorial.

Apelul de proiecte are o valoare totală de 20 de milioane de euro, este finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) şi vizează crearea unui număr de 4.875 de noi locuri de muncă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

DOCUMENT România va putea primi până la 4,44 miliarde de euro de la UE pentru tranziție climatică, a treia cea mai mare alocare după Polonia și Germania

Published

on

© European Union

România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri. Cu o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro, România va putea beneficia de a treia cea mai mare alocare propusă de Comisia Europeană, după Polonia (8 miliarde de euro) și Germania (5,15 miliarde de euro).

Informația a fost publicată de comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, într-un mesaj pe contul său de Twitter.

“Cum va fi distribuit între statele membre Fondul pentru o tranziție justă”, a scris Ferreira, prezentând tabelul alăturat.

Polonia, Germania și România sunt urmate de Cehia, Bulgaria, Franța, Italia și Olanda, state cu alocări cuprinse între 1,29 și 3,4 miliarde de euro.

Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

În planul de 750 de miliarde de euro, Comisia Europeană a cuprins o propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

Astfel, joi, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Comisia Europeană a prezentat o propunere privind o facilitate de împrumut pentru sectorul public în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă, facilitate care va fi pusă în aplicare în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții și va încuraja investițiile care sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic realizate de autoritățile din sectorul public în beneficiul regiunilor cu un consum ridicat de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

Fondul de 40 de miliarde va putea fi atins astfel: facilitatea va include 1,5 miliarde de euro sub formă de granturi din bugetul UE și până la 10 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din surse proprii ale Băncii Europene de Investiții, care va mobiliza investiții de până la 25-30 de miliarde deuro pentru a ajuta teritoriile și regiunile cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, acordând prioritate celor care au o capacitate mai redusă de a face față costurilor tranziției.

Anterior noii propunerii bugetare, Comisia Europeană a anunțat la începutul anului că anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro).

Între timp, Guvernul României a aprobat Memorandumul pentru iniţierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene din Mecanismul pentru o tranziție justă. De asemenea, Comisia Europeană a aprobat toate cererile transmise de 18 state membre, printre care și România, pentru acordarea de sprijin în pregătirea planurilor lor teritoriale pentru o tranziție echitabilă, fiecare stat membru trebuind să întocmească un astfel de plan pentru a avea acces la finanțarea acordată în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă.

Nu în ultimul rând, România s-a alăturat unei declaraţii semnate de 18 state membre ale UE privind utilizarea investiţiilor din Pactul Ecologic European ca element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene după pandemia de coronavirus

Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050, a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 11 decembrie anul trecut, la 10 zile distanță de la preluarea mandatului. von der Leyen a lansat atunci o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending