Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis va participa la deschiderea Sezonului România-Franța în țara noastră, un proiect politico-cultural comun, pe care șeful statului îl consideră ,,cel mai potrivit catalizator pentru a contribui la o Europă mai bună”

Published

on

@sezonulromaniafranta.ro

Președintele Klaus Iohannis, va participa joi, 18 aprilie, la deschiderea Sezonului România-Franța în țara noastră, eveniment organizat la Muzeul Național de Artă, potrivit agendei prezidențiale. Sezonul România-Franța 2019 a fost deschis la Paris la 28 noiembrie 2018 și se va încheia la 14 iulie 2019.

Sezonul România-Franța este un proiect politico-cultural comun la cel mai înalt nivel, a cărui desfășurare coincide cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial.

Scopul proiectului vizează: actualizarea imaginii și percepției celor două popoare unul față de celălalt; întărirea legăturilor economice, științifice, culturale si de societate care unesc cele două țări; demonstrarea dinamismului și a imaginației creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări; reafirmarea atașamentului celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării. 

Iată fragmente din declarația președintelui României cu referire la acest proiect comun, pe care îl consideră ,,cel mai potrivit catalizator pentru a contribui la o Europă mai bună”: 

,,România și Franța au atât de multe de celebrat și împărtășit! Ne leagă nu numai latinitatea comună, dar și un veac de cooperare strânsă și un parteneriat strategic început acum un deceniu. Se vorbește adesea despre „acei români care au făcut Franța și acei francezi care au făcut România”. Ei au scris istoria comună a unui circuit de idei și valori, care a creat o legătură indisolubilă între Est și Vest.”

Sezonul se adresează tuturor generațiilor, dar îi privilegiază pe tineri, pentru că ei au responsabilitatea și interesul continuității acestui creuzet de valori și idei. Dincolo de evenimentele sale, Sezonul este o ofertantă invitație la dialog. 

O comunitate puternică, formată din câteva sute de mii de români, trăieşte şi creează în Franța de astăzi. Printre ei și câteva mii de studenți, reprezentanți ai celei mai dinamice părți a societății românești actuale. De cealaltă parte, avem un număr în creștere de studenți francezi în orașele universitare românești. Totodată, sunt din ce în ce mai numeroase investițiile franceze majore în România, iar întreprinzătorii mici și mijlocii din ambele țări găsesc tot mai des în România un spațiu de a dezvolta împreună afaceri. Sunt, fără îndoială, dovezi ale unei relații complexe, pe care Sezonul nu face decât să o confirme.

Mai mult, prin dimensiunea sa politică, transmite mesajul unei asumări comune a unei Europe a viitorului, care să rămână un spațiu de solidaritate, sub semnul dreptului democratic și al garantării libertăților fundamentale.

Apartenența României și Franței la NATO și UE reprezintă o garanție că societățile noastre împărtășesc aceleași valori care stau, inevitabil, și la baza colaborării bilaterale. Sunt convins că Sezonul, dublat de un calendar politic pe măsura caracterului strategic al relațiilor noastre, servește celor două state drept forum pentru idei și cooperare”, transmite șeful statului, pe pagina oficială a proiectului. 

La deschiderea proiectului, care a avut loc în noiembrie, la Centrul ,,Georges Pompidou” din Paris, preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, a subliniat, la rândul lui, caracterul simbolic al Sezonului cultural România – Franţa și caracterul în premieră al acestuia în ceea ce privește colaborarea cu un stat membru al Uniunii Europene.

,,Este primul sezon pe care Franţa îl organizează cu o ţară din UE. Asta corespunde convingerii mele profunde că între europeni câteodată nu ne frecventăm destul, nu ne cunoaştem destul, credem adesea că Europa este doar Bruxellesul. Este Bruxellesul, dar şi imaginarul nostru reciproc şi relaţiile noastre bilaterale. Este pentru mine un simbol important la mai bine de un an după vizita pe care v-am făcut-o în România ca, împreună, să putem avea această iniţiativă. Cultura este un liant profund al Europei”, declara preşedintele Franţei.

El a precizat că Sezonul cultural va ilustra similaritățile dintre cele două state, fiind și o oportunitate pentru a consolida legăturile istorice.

,,Avem o mare şansă şi anume că nu suntem exact la fel. Cultura poate să ne permită să ne redescoperim, acolo unde nu am evocat în ultimii ani decât subiecte despre diferenţe considerate handicapuri. Europa este multiplă şi o şansă”, adăuga Macron acum câteva luni.

Organizarea Sezonului România-Franța a fost convenită în cadrul întâlnirii care a avut loc la Paris, în data de 10 februarie 2015, între președinții celor două state, Klaus Iohannis și Francois Hollande.

De altfel, sezonul România-Franța este cuprins în Foaia de parcurs a Parteneriatului Strategic bilateral, urmând a se desfășura peste 400 de proiecte atât în Franța, în perioada 28 noiembrie 2018 – 17 aprilie 2019, cât și în România, în intervalul 18 aprilie – 14 iulie 2019.

Sezonul cultural va propune publicului manifestări culturale, dar şi evenimente din domeniul educaţiei şi inovării, economiei şi antreprenoriatului, gastronomiei, turismului şi sportului, precum şi cooperării între colectivităţile locale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

SRI a luat măsuri în cazul unor potențiale atacuri cibernetice care să influențeze alegerile din 26 mai. Ce scenarii au elaborat specialiștii

Published

on

Specialiştii Centrului Naţional Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informaţii, au elaborat cinci scenarii în cazul unor posibile atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice folosite de instituţiile publice în perioada alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale din acest an.

Cele cinci scenarii au fost pregătite în contextul în care ”există posibilitatea ca actori externi cu relevanţă geostrategică să influenţeze procesul electoral prin utilizarea unor capabilităţi cibernetice”, susțin specialiștii, conform Digi24.

Cele cinci scenarii sunt:


– Infectarea sistemelor IT&C utilizate în cadrul procesului electoral, prin atacuri cibernetice asupra Registrului Electoral Central şi asupra sistemelor informatice folosite la centralizarea şi numărarea voturilor. Un asemenea atac cibernetic ar afecta integritatea listelor de alegători, ar altera parţial rezultatul alegerilor şi ar aduce prejudicii de imagine pe plan intern şi extern.

– Interceptarea comunicaţiilor existente între misiunile diplomatice ale României şi AEP prin atacuri cibernetice. În acest caz ar fi afectată integritatea datelor (prin modificarea numărului votanţilor) transmise de misiunile diplomatice către AEP şi ar duce la indisponibilizarea canalelor de comunicaţii utilizate de misiunile diplomatice.

– Operaţiuni de propagandă şi dezinformare – prin crearea de conturi false pe platformele de socializare şi transmiterea de informaţii false(fake-news) către un număr cât mai mare de persoane. Aceste operaţiuni pot favoriza un anumit candidat şi denigra un contracandidat, prin propagarea de ştiri false cu ajutorul “trolilor”.

– Distribuirea de documente cu caracter confidenţial obţinute ca urmare a unor atacuri cibernetice.

– Atacuri cibernetice asupra infrastructurilor IT&C ale unor trusturi media româneşti.


Specialiştii Cyberint au mai multe recomandări pentru a preveni atacurile cibernetice în timpul alegerilor: testarea riguroasă a sistemelor informatice utilizate în procesul electoral, utilizarea de soluţii de back-up la intervale cât mai scurte de timp, derularea unor campanii de conştientizare la nivelul opiniei publice cu privire la riscurile asociate campaniilor de propagandă şi dezinformare.

Preocuparea specialiştilor români vine după ce, în ultimii ani, grupări ruseşti au lansat atacuri cibernetice pentru a influenţa rezultatul alegerilor din Ucraina (gruparea de hackeri CyberBerkut a compromis şi blocat în anul 2014 sistemul informatic al Comisiei Centrale de Alegeri), Marea Britanie (campanii agresive pro-Brexit prin utilizarea unor sisteme de “boţi” de către organizaţia rusească Internet Research Agency), SUA (atacuri cibernetice din Rusia şi denigrarea candidatului Hillary Clinton), Franţa (publicarea de documente false în timpul alegerilor prezidenţiale din 2017), Germania (atac cibernetic în anul 2015, care a vizat Parlamentul şi birourile cancelarului Angela Merkel).

Continue Reading

JUSTIȚIE

FOTO Primul referendum convocat de un președinte al României după un deceniu. Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”, anunță Administrația Prezidențială, în textul decretului semnat de șeful statului joi prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

De altfel, tema amnistiei și grațierii a fost un subiect central al campaniei electorale din 2014 și al dezbaterii dintre actualul președinte, Klaus Iohannis, și contracandidatul său de atunci, fostul premier Victor Ponta.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”


Continue Reading

ROMÂNIA

INS: România a pierdut în anul 2018 aproape 2.000 de locuitori pe lună

Published

on

România avea, la începutul acestui an, 22,171 milioane de locuitori înregistraţi oficial după domiciliu, în scădere cu circa 23.000 comparativ cu începutul anului 2018, iar îmbătrânirea populaţiei a accelerat, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Digi24.

La 1 ianuarie 2018, numărul de persoane înregistrate cu domiciliul în România era de 22,194 milioane, în scădere de la 22,223 milioane la începutul lui 2017, potrivit datelor INS. 

La 1 ianuarie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22,171 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2018, potrivit INS.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,674 milioane faţă de 3,240 milioane persoane).

”Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)”, se arată în comunicat.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018. Vârsta medie a fost de 41,5 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2018.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending